73,900 matches
-
public și privat, familia este asemenea unei oglinzi ce reflectă starea națiunii, preia și moderează efectele dinamicii sociale asupra indivizilor. 1.3. Familia deschisătc "1.3. Familia deschisă" John Stuart Mill (Subjection of Women, apud A. Rossi, 1970, p. 179) aprecia, încă din secolul al XIX-lea, că, dacă femeile vor avea ocazia să aleagă între public și privat, ele vor alege ceea ce ține de maternitate și gospodărie: Asemenea unui bărbat care își alege profesia, o femeie, atunci când se căsătorește, face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că nupțialitatea înregistrează o tendință de scădere, rata acesteia ajungând la 6,1 căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7 în 1989, la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității, la sfârșitul anului 1993, datorată simplificării formalităților birocratic-judecătorești, din 1995, divorțialitatea revine la valorile tipice ultimilor 15-20 de ani (I.N.S, 2002, pp. 16-17). Mai mult, ponderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
115). Deși relațiile de rudenie pot fi privite ca opusul relațiilor moderne de piață, al celor cu un pregnant caracter contractual (relațiile de rudenie apar ca personale, difuze, afective, sunt caracterizate de existența obligațiilor informale și, ca atare, pot fi apreciate ca morale - C.C. Harris, 1998, p. 104), rudenia este și un element de structurare a relațiilor economice. O altă trăsătură a familiilor se referă la menținerea solidarității și stabilității acestora. Astfel, pot fi surprinși factori interni: reciprocitatea emoțională și afectivă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publică (de exemplu, statutul de șomer sau, mai larg, de persoană aflată în nevoie), dar ca entitate separată de familia sa. Problemele pe care le întâmpină ca părinte singur nu sunt luate în considerare la nivelul politicilor publice. Acestea sunt apreciate ca ținând de viața sa privată, sferă neglijată în mod constant la nivelul deciziilor de factură publică. Atunci când există abordări ale familiei ca întreg, acestea circumscriu ansamblul familiei mai mult formal, iar nu la nivelul unor măsuri efective. De pildă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
numiți și acei părinți care, în urma separării sau divorțului, își văd rar sau deloc copiii. Sociologii arată că, în multe familii monoparentale, figura tatălui este absentă, iar acest fapt explică fenomenele deviante în care sunt antrenați copiii. Dezorganizarea familiei este apreciată drept cauză a creșterii violenței, familia apărând ca spațiul de control al violenței și agresivității masculine (A. Giddens, 2000, p. 169). Tradițional, figura mamei este asociată cu natura, glia, oceanul, iar tatăl reprezintă lumea gândirii, a lucrurilor făcute de mâna
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață personal. Dimpotrivă, lipsa de implicare în faptele de fiecare zi poate conduce la dependență, într-un sens negativ, față de sprijinul oferit din afara familiei 6. În diversele teorii politice, atunci când se avea în atenție emanciparea femeilor, acest fapt era apreciat ca fiind posibil mai cu seamă în spațiul public. Așa se explică observația conform căreia, dacă a avut loc, emanciparea s-a petrecut numai ca o înaintare parțială, față de o situație anterioară explicit mai dificilă, dar nu s-a produs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma relațiile de producție prin dispariția proprietății private. Familia burgheză este o formă de prostituție în favoarea unui singur bărbat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de muncă. Șomajul nu era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
negativă, 42% nici bună, nici proastă, iar numai 6% au o părere bună. Mai departe, în privința lipsei dorinței de a avea un soț, părerea defavorabilă crește la 48% (36% nu au nici o părere bună, nici una proastă). Situația este mai intransigent apreciată în mediul rural: 62% față de 34% în mediul urban. Părerea negativă despre femeile care au făcut copii fără a fi căsătorite este direct proporțională cu educația: cu cât nivelul de educație este mai scăzut, părerile sunt mai critice: 69%; odată cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de situații, dependența de banii publici este prilej de culpabilizare. În timp ce ajutorul de șomaj sau asigurările de bătrânețe par să ofere un sprijin îndreptățit, cuvenit (primesc înapoi ceea ce au investit), fără să atragă premise ale stigmatizării, deci fără a fi apreciate ca sursă a dependenței, alte tipuri de prestații (cum ar fi ajutorul social, alocația familială complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală) lasă impresia unor foloase necuvenite: beneficiarii primesc fără să dea nimic în schimb. Ce tipuri de dependență sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru creșterea copiilor și îngrijirea caselor lor. Desigur, „dependența” nu definește poziția mamei singure, care le face pe toate: creșterea și îngrijirea copiilor, îngrijirea gospodăriei și furnizarea banilor necesari pentru aceasta (într-un fel sau altul). Când îngrijirea va fi apreciată și plătită, când interdependența va stabili norma - doar atunci vom vorbi despre cea dintâi victorie în lupta împotriva sărăciei. (Nancy Fraser, Linda Gordon, 2001, p. 74) Mihaela Miroiu (2004, p. 241) se referă, în direcția avută în atenție, la o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
doresc liberi, cât și al unei societăți care nu se vrea paternalistă și creează mecanismele prin care cetățenii să se bucure de drepturi într-un mod responsabil. Autonomia este o ipoteză fundamentală privind moralitatea faptelor oamenilor. Aceștia nu pot fi apreciați ca subiecți morali, recompensați sau pedepsiți dacă faptele lor nu sunt rezultatul exercitării conștiente, avizate și asumate a liberului arbitru al lor. În opinia Mihaelei Miroiu 73, pentru ca autonomia să poată fi realizată este necesară întrunirea câtorva condiții: • Eliberarea sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de tip matern. Practica de tip matern 92 este o experiență pe care o trăiește părintele singur față de copiii săi, indiferent dacă este bărbat sau femeie. Tatăl singur este pus în situația de a proba virtuți materne. Caroline Whitbeck (1984) aprecia că maternitatea este o experiență (alături de altele ca graviditatea, hrănirea din propriul corp), iar în măsura în care este abordată în această dimensiune, nu este proprie bărbaților. În cazul discuției noastre, tații singuri, chiar dacă ar dezvolta practici de tip matern, ar fi totuși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
copil, ea constituie o identificare psihologică totală. Ea este hrănită de atașament, de intimitate continuă și de interdependență. Pe de altă parte, este o iubire cu urmări dezastruoase dacă din partea părintelui nu există disponibilitatea de a recunoaște și de a aprecia diferențele dintre copil și ea însăși sau el însuși. Acest fel de iubire este fundamental pentru viața și relațiile umane, din moment ce este primul fel de iubire a cărui experiență o avem (dacă împrejurările sunt favorizante), indiferent de sexul nostru, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
există pur și simplu. Dacă există, dragostea maternă poate fi cultivată, poate crește cu fiecare nouă experiență. Dacă nu există, atunci ar fi mai bine ca acele femei să nu devină mame. Dar cine să evalueze și după ce criterii să aprecieze dacă o femeie are disponibilități afective pentru maternitate? Mai ales atunci când, în contextul general, se sugerează că a nu avea instinct matern ar fi ceva nefiresc, chiar nenatural. Ajungem, astfel, într-un tip de etică naturalistă (eticile naturaliste pornesc de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoanele ce sunt părinți și cele care nu sunt. Vladimir Pasti (2003, p. 92) observă însă că există o dublă realitate, una: ...declarativă, normativă - și la ea fac referire rapoartele oficiale care analizează situația femeilor din România (sau de oriunde), apreciind achizițiile formale (legi, instituții, angajamente politice, prezențe cantitative ale femeilor în diferite sectoare etc.) -, și o „realitate din spatele realității”, în care diferențele se transformă în deficiențe și în factori de defavorizare pentru unul dintre sexe în raport cu celălalt, indiferent de legile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
apar, în viața profesională, de exemplu, pentru că nu are cine să se îngrijească de copilul său32. Inegalitățile din familia monoparentală reprezintă o coordonată prezentă în socializarea copilului, chiar dacă diferită față de cele din familiile complete. Împotriva ideii conform căreia familia este apreciată drept prima școală a dreptății 33, întâiul cadru de socializare a unor cetățeni drepți, în teoria politică feministă apare ideea că familia este primul context social în care sunt învățate inegalitățile. Aceasta cu atât mai mult cu cât familia este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Îl făcea să meargă, pe diferite perioade de timp, din surghiun În surghiun și dintr-o Închisoare În alta; pentru că, dacă e foarte adevărat că bunul rege Filip al IV-lea, stăpânul nostru, și favoritul lui, contele de Olivares, Îi apreciau, ca tot Madridul, versurile izbutite, nu-i mai puțin adevărat că nu le plăcea să fie ținta lor. Așa că din când În când, după apariția vreunui sonet sau a unor strofe quintillas anonime În care toată lumea recunoștea mâna poetului, gărzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pielea ciopârțită din belșug de răni și știa să se facă respectat cu pumnii sau cu spada toledană În mână. Vreau să zic că nu te puteai aștepta la mai mult de la un șef de alguazili din perioada aceea. Îl aprecia pe Diego Alatriste și Îi era de folos ori de câte ori putea. Prietenia lui era veche, profesională; dură, cum o au oamenii de teapa sa, Însă realistă și sinceră. — O treabă, repetă căpitanul. Ieșiseră În stradă și stăteau la soare, sprijiniți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
erau? — Nu, deși ar fi putut s-o facă pentru a-și scăpa viața. Chestia e că am fost soldat aproape treizeci de ani. Am omorât și am făcut lucruri care or să mă coste osânda veșnică... Dar știu să apreciez gestul unui om curajos. Și, eretici ori ba, tinerii aceia asta erau. — Atât de mult preț pui pe curaj? — Uneori numai el rămâne, răspunse cu simplitate căpitanul. Mai ales În vremuri ca astea, când până și steagurile de luptă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pistol noaptea, la fel de bine puteam trage alte douăzeci, dacă era cazul. Stare de spirit pe care am Întărit-o aducându-i la cunoștință că eram ferm hotărât să fug de oriunde m-o trimite. Nu știu dacă Alatriste mi-a apreciat hotărârea sau nu, fiindcă v-am mai spus că nu era el omul care să-și exteriorizeze sentimentele. Însă am reușit, măcar, să-l fac să ridice din umeri și să nu mai revină asupra subiectului. E adevărat că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu ștergarul pe care-l avea înfășurat în jurul șoldurilor. Și Ioan Botezătorul se întoarse în pustiul din care venise. De fapt el ura natura. Numai apa botezului putea s-o rabde, nimic altceva. Mulțumesc, a spus învățătoarea, schițând o plecăciune. Apreciem mult faptul că domnișoara și-a făcut timp să vină la noi, zise și mama. Undeva, la început, vreau să se tipărească mulțumiri, pentru toți cei care au ajutat la realizarea acestei cărți. Și pentru Gustave Doré. Dacă Biserica suedeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o făceam cât puteam de bine. Se mai întâmpla ca vreunul dintre camarazii mei inițiali să se oprească și să mă privească lung, cumva scruntător. Dar nu cu dispreț, ci cu înțelegere și compasiune. Nu aveam nimic împotrivă. Nu, eu apreciam acest lucru. Compasiunea este, cred, cel mai nobil sentiment uman. După-amiezile mă aștepta bunicul. Mama și uneori chiar și tata mă așteptau și ei, de bună seamă, dar nu cu aceeași nerăbdare. Cu bunicul puteam să mă întorc la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
lui Sorin Lumânărescu. Fostul său patron de la ziar se purtase binevoitor cu el la început și chiar îl încurajase să scrie o serie de articole demascatoare despre marii parveniți ai tranziției. Lumânărescu însuși fusese, la începutul anilor 90, cunoscut și apreciat drept un ziarist vertical, inteligent, talentat și curajos. Scrisese, pentru o gazetă de largă răspândire națională, o serie de reportaje și articole de opinie, culminând cu niște reportaje curajoase în legătură cu victimele mineriadei din 13-15 iunie 1990 și cu morții neidentificați
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
putea să învăț eu așa ceva? Arm zâmbi binevoitor și nu șovăi cu răspunsul: În urma unui nefericit accident de mașină, am învățat să lucrez qigong, apoi am perseverat și mi-am luat examenele de trainer, spre satisfacția maestrului meu, care mă aprecia mult, pentru perseverența mea... Cât despre tine, știu foarte bine ce poți... Indiferent de exercițiile fizice, și unele sunt foarte grele, te previn, cum este exercițiul Sword Fingers Zhuang, Stâlpul degetelor sabie..., totul se bazează pe concentrare mentală... Vrei acum
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]