15,564 matches
-
organ comun (Adunare, Dietă) care adoptă decizii în unanimitate. Motivele care determină crearea uniunii de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
organ comun (Adunare, Dietă) care adoptă decizii în unanimitate. Motivele care determină crearea uniunii de state sunt diferite: conștiința intereselor comune; dorința de hegemonie politică a unui stat, preocuparea de a întări contractele politice bazate pe aceeași ideologie. Exemple: Republica Arabă Unită prin uniunea între Egipt și Siria, 1958-1961; Tanganica și Zanzibar, 1964. Statul federal Statul federal este format din mai multe formațiuni statale care beneficiază de un statut de autonomie în materie constituțională, lingvistică și judecătorească și se subordonează acesteia
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
combinat siderurgic cu un capital de mai multe miliarde de lei. Conform OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele europene, „valoarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă: a) acestea reprezintă o sumă nesemnificativă sau b) o astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiția ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.”<footnote OMFP nr. 3055
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
și deciziile lor, care afectează factorii fizici și economici, modelul este lipsit de viață, este mort. Pentru a oferi doar un exemplu, cum poți aprecia impactul și evoluția resurselor naturale, să zicem ale petrolului, fără a ține seama de embargoul arab și de deciziile OPEC? Iar investițiile în industrie și agricultură nu sunt oare dependente de forțele sociale și deciziile politice? Vorbind de variabilele care trebuie să intre în construcția unui model global, ne vom referi la modelele în care rolul
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
existente în lumea noastră: 1. conflicte generate de jocul strategic global, de rivalitatea dintre marile puteri pentru supremație mondială, de cursa nucleară etc. (de exemplu, criza cubaneză din 1962); 2. conflicte generate de revendicări teritoriale dublate de animozități etnico-religioase (între arabi și Isarel, Bosnia, Nagorno-Karabah); 3. conflicte izvorâte din relații îndelungate de dependență și dominație, bazate pe superioritate economică și tehnologică (Panama, Grenada, Haiti, Afganistan, Suez 1956); 4. conflicte între sisteme socio-economice și ideologii antagoniste (Est-Vest, Războiul Rece); 5. conflicte cauzate
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
între războiul preventiv și cel de preempțiune. Teoreticienii administrației argumentau că războiul de preempțiune este inițiat când o țară străină este în mod clar pe punctul de a ataca. Decizia Israelului de a porni războiul în iunie 1967 contra vecinilor arabi este un exemplu clasic. În ceea ce privește războiul preventiv, acesta este lansat înainte ca amenințarea de atac să se fi produs. Argumentul vicepreședintelui Cheney că Irakul trebuie să fie lovit înainte de a obține arme nucleare este un caz de război preventiv. Școala
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
războiul contra Irakului era cerut nu numai de amenințarea reprezentată de armele de distrugere în masă, pe care s-a dovedit că Sadam Hussein nu le avea, ci și de necesitatea de a extinde principiile libertății și democrației în țările arabe, începând cu îndepărtarea de la putere a lui Sadam Hussein, un dictator dur și sângeros care-și asuprea propriul popor. Schimbarea regimului (regime change) devine astfel un obiectiv al politicii Washingtonului. Între idealism și realism în politica externă În luna mai
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
vieții țărilor occidentale. Principala mea obiecție la adresa teoriei lui Huntington privește subaprecierea rolului statului național în zilele noastre. Deși există incontestabil în lumea islamică un curent fundamentalist care urăște Statele Unite și țările vest-europene, el nu se exprimă în politica statelor arabe sau asiatice, care adoptă poziții foarte diferite față de țările occidentale, poziții inspirate de interesul național. Turcia este un vechi membru al NATO, iar în prezent face eforturi extraordinare pentru a se apropia de Uniunea Europeană. Libia colonelului Gaddafi, care era în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
de Uniunea Europeană. Libia colonelului Gaddafi, care era în trecut adepta metodelor teroriste și îi finanța pe cei care le practicau, în ultimii ani a cunoscut o metamorfoză surprinzătoare, îmbunătățindu-și relațiile cu țările occidentale. S-ar putea cita și țări arabe ca Egiptul și Iordania, care au relații de prietenie cu SUA și alte țări occidentale. Particularitatea terorismului islamic constă tocmai în aceea că nu folosește și nu poate folosi nici atribuțiile statului național, nici principiile după care acesta se călăuzește
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
scaunele corului din catedrală (1519). Operele sale denotă un manierism anterior marii epoci a manierismului internațional. Pictorul spaniol Mariano Fortuny (1838-1874) a călătorit În 1860 În Africa, pentru a face schițe din campania militară spaniolă. Interesându-se și de pitorescul arab, a exclus din opera sa marile formate, neputând astfel să-și termine marele tablou Bătălia din Tetuan. În spaniolă, „uitare”; cu acest sens, aici este prenumele unei femei. Fotograful american de origine maghiară Andrei Friedmann Capa, zis Robert (1913-1954), a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
școli: școala apuseană a lui Ptolemeu (contemporan cu Irineu) și Heracleon, precum și școala răsăriteană sau anatolică, din care fac parte Marcu (contemporan cu Irineu), Axionicus din Antiohia și Theodot (din Constantinopol?). SÎnt vag cunoscuți o serie de gnostici minori: Monoimos „arabul”, Prodikos și pictorul Hermogene din Antiohia, cel care i-a stîrnit lui Tertulian verva satirică. Din abundența de scrieri anti-gnostice se poate deduce că gnosticii erau numeroși În primele secole ale creștinismului. CÎți dintre ei se aflau oare la Roma
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pentru a filtra tot ce mai era Lumină În lume. Soarele a filtrat Lumina amestecată cu diavolii (arhonții) fierbinți, În vreme ce Luna a filtrat Lumina care era amestecată cu diavolii reci. Ea #Lumina## se Înalță Într-o Coloană a Slavei #În arabă subuh, probabil din sirianul shubha, corespunzător grecescului doxa, «glorie»; este de fapt o «Coloană de Slavă», stylos tes doxes## Împreună cu rugăciunile, vorbele bune și faptele bune.” El spuse: „Acestea sînt azvîrlite În Soare, apoi Soarele le azvîrle În Lumina de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Ein Beitrag zur Geschichte des Manichäismus, Brockhaus, Leipzig, 1862. O traducere engleză este disponibilă În Bayard Dodge, The Fihrist of al-Nad@1@m; A Tenth-Century Survey of Muslim Culture, Columbia Univ. Press, New York, 1970, vol. 2, pp. 773-806. Alt doxograf arab care dă importante informații despre maniheism este al-Shahrast@2@n@1@, Book of Religious and Philosophical Sects, ed. W. Cureton, London, 1846 (reimprimare, Lepzig, 1923). Cea mai bună dintre traducerile recente Îi aparține lui Jean-Claude Vadet: M. b. ’Abd al-Kar
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca țară parte a blocului politico-militar bazat pe doctrina marxist-leninistă. Fie el cu afinități staliniste sau maoiste (În ultimii ani ai lui Dej), fie de inspirație hrușciovistă (În primii ani ai lui Ceaușescu), castristă, nord-coreeană, Îndreptat spre colaborarea cu socialismul arab sau cu regimurile de sorginte ce au luat forma celor mai crude dictaturi (regimul lui Pol Pot sau cele din țările africane, cu care Ceaușescu menținea strânse relații), comunismul românesc s-a revendicat, indiferent de timp, de la același substrat ideologic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
este superficială, ușor de trecut. Aceasta este tendința culturilor occidentale. Fig. 16 (Sursa: http://www.culture-at-work.com/highlow.html) Pe continuumul dependență mare față de context - dependență mică față de context, câteva dintre culturile lumii se dispun astfel: China, Japonia, Coreea de Sud, Lumea Arabă, America Latină, Italia, Marea Britanie, Franța, America de Nord, o parte din țările scandinave, Germania. De exemplu, limba chineză este, în mod implicit, un sistem puternic dependent de context: pentru a folosi un dicționar al limbii chineze, utilizatorul trebuie să cunoască un număr mare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
distanța față de putere - evitarea incertitudinii. Din prima corelație au rezultat următoarele date: sunt culturi individualiste masculine Statele Unite, țările anglo-saxone, culturile germanice, Italia, Ungaria, Polonia, Cehia; sunt culturi individualiste feminine țările nordice, Olanda, Franța, Malta; sunt culturi colectiviste masculine Grecia, țările arabe, Mexic, Venezuela, China, Japonia; Sunt culturi colectiviste feminine Portugalia, Spania, Rusia, Bulgaria, Costa Rica, Chile, Thailanda, Coreea. Din cea de a doua corelație au rezultat următoarele date: țările nordice, țările anglo-saxone, Statele Unite, Olanda se caracterizează prin distanță mică față de putere și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
română, dar roșu în culturile occidentale; substantivul vacă pentru indieni se asociază cu semnificația „animal sacru”, pe care în culturile occidentale nu o are. Există cuvinte a căror semnificație culturală diferă de semnificația literală, de dicționar. De exemplu, în culturile arabe - în contexte de tipul: Când primiți la magazin această piesă de mașină?/Mâine - mâine semnifică „Nu știu/Niciodată”, într-o formă politicoasă, indirectă de răspuns. Metafore ale limbajului comun - catahreze - reflectă conceptualizări diferite ale realității: rom. la poalele muntelui, engl.
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea este precedată de o lungă conversație fatică, în care sunt discutate elemente de viață personală, planuri de viitor; în cultura engleză, conversația fatică inițială se reduce la câteva formule ritualice și amabilități; în cultura maghiară, germană, americană, negociatorii intră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de grup și pentru a accentua interesul față de interlocutor, vorbitorii recurg la intensificatori de expresie. Raportul dintre atenuatori și intensificatori diferă de la o cultură la alta: de exemplu, în culturile din Europa Occidentală predomină atenuatorii de expresie, în timp ce în culturile arabe predomină intensificatorii de expresie. La rândul ei, modalitatea de atenuare a expresiei diferă. De pildă, în culturile anglo-saxone enunțurile se atenuează preponderent prin procedee gramaticale (moduri și timpuri verbale, structuri interogative), în timp ce în limba română sunt preferați atenuatori lexicali (ezitări
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau în Israel, a unor lexeme de intensificare din categoria gradelor de comparație, a cuantificatorilor universali, a expresiilor „persoanei” (ca în română vă mulțumesc din tot sufletul meu, mulțumesc frumos, mii de scuze, toate gândurile mele bune) sau, în culturile arabe, prin tautologii, determinări ori structuri (cvasi)repetitive (de tipul structurilor românești 5 ani de zile; 2 zile pline; de dimineața până seara; E foarte frumos, îmi place foarte mult, e foarte frumos!). O abordare a sistemului politeții în termenii principiilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încet. Tăcerea este percepută ca amenințare în culturile meridionale și în America de Nord, acceptată în culturile nordice și interpretată ca semn al unei atitudini meditative înțelepte în culturile orientale. Pauzele dintre cuvinte nu sunt foarte lungi în America de Nord și în Țările Arabe, în schimb în Japonia prelungirea pauzei poate conferi cuvântului sens contrar. 2.7.2. Elementele nonverbale. Elementele nonverbale sunt prin ele însele texte sau se integrează textului verbal, completându-l sau întărindu-l. Individul transmite mesaje celor din jur nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care nu atrage atenția”. Vestimentația respectă un cod cultural: hainele de ceremonie reflectă poziția și statutul social în Japonia, în mediul de afaceri german costumul și cravata sunt obligatorii, stilul informal de vestimentație american îi șochează uneori pe europeni, femeile arabe își acoperă capul și fața cu un voal. Postúrile transmit mesaje care diferă uneori de la o cultură la alta: în Japonia salutul presupune un ritual al înclinării în fața celuilalt; în India se salută cu palmele lipite și capul înclinat; în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interlocutorului în Turcia. Aceeași diversitate culturală se constată și în cazul gesturilor. Cunoscutul gest în formă de „O”, care în Statele Unite semnifică „OK”, în Japonia și Coreea înseamnă „acum vorbim despre bani”, în sudul Franței - „zero, nimic, absența valorii”, la arabi este expresia ostilității, în Mexic și Germania are o conotație vulgară, în Rusia și în unele țări est-europene este un semn sexual indecent, iar în Tunisia are semnificația unei amenințări cu moartea. Degetul mare în sus semnifică „totul e în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în Statele Unite este de așteptat ca interlocutorii să își susțină privirile, în culturile asiatice interlocutorii privesc în jos, deoarece susținerea privirii celuilalt timp mai ândelungat este o insultă, în Africa evitarea privirii celuilalt este semn de respect, iar în culturile arabe interlocutorii se privesc atent și prelungit. (Su)râsul, în majoritatea culturilor, este conotat cu satisfacția, mulțumirea, bucuria, în timp ce în cultura japoneză este adeseori semn de confuzie, stânjeneală, nesiguranță. Locuitorii din Surinam zâmbesc și râd mai des decât cei din Olanda
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
respectiv culturi cu „grad ridicat de contact” (engl. high contact cultures, low contact cultures - Hall, 1966). Atingerea interlocutorului este evitată în Germania, Marea Britanie și Scandinavia, frecventă însă în Europa Centrală și de Est, în America Latină și în Grecia. În țările arabe, distanțele între indivizi sunt foarte mici, oamenii se ating frecvent, merg pe stradă ținându-se de mână, pe când în cultura nord-americană distanțele de interacțiune sunt mari comparativ cu culturile arabe, dar mai mici decât în culturile nordice. S-a constatat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]