3,621 matches
-
o distanță suficientă de arboreturile mai slabe din aceeași specie sau de arboreturile constituite din specii înrudite sau dintr-o varietate care pot forma hibrizi cu speciile în chestiune. O atenție specială se acordă acestei cerințe atunci când arboreturile care înconjoară arboretele autohtone/indigene sunt de origine neautohtonă/neindigenă sau de origine necunoscută. 3. Mărimea efectivă a populației: Arboreturile trebuie să fie constituite din unul sau mai multe grupuri de copaci bine distribuiți și suficient de numeroși pentru a asigura o inter-polenizare
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
sau dintr-o varietate care pot forma hibrizi cu speciile în chestiune. O atenție specială se acordă acestei cerințe atunci când arboreturile care înconjoară arboretele autohtone/indigene sunt de origine neautohtonă/neindigenă sau de origine necunoscută. 3. Mărimea efectivă a populației: Arboreturile trebuie să fie constituite din unul sau mai multe grupuri de copaci bine distribuiți și suficient de numeroși pentru a asigura o inter-polenizare adecvată. Pentru a evita efectele nefavorabile ale consangvinizării, arboreturile selectate cuprind un număr suficient de indivizi și
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
de origine necunoscută. 3. Mărimea efectivă a populației: Arboreturile trebuie să fie constituite din unul sau mai multe grupuri de copaci bine distribuiți și suficient de numeroși pentru a asigura o inter-polenizare adecvată. Pentru a evita efectele nefavorabile ale consangvinizării, arboreturile selectate cuprind un număr suficient de indivizi și o densitate corespunzătoare a acestora pe o suprafață dată. 4. Vârsta și dezvoltarea: Arboreturile trebuie să fie constituite din copaci care au o asemenea vârstă și stadiu de dezvoltare încât criteriile date
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
distribuiți și suficient de numeroși pentru a asigura o inter-polenizare adecvată. Pentru a evita efectele nefavorabile ale consangvinizării, arboreturile selectate cuprind un număr suficient de indivizi și o densitate corespunzătoare a acestora pe o suprafață dată. 4. Vârsta și dezvoltarea: Arboreturile trebuie să fie constituite din copaci care au o asemenea vârstă și stadiu de dezvoltare încât criteriile date de selecție pot fi clar observate. 5. Uniformitatea: Arboreturile trebuie să aibă un grad normal de variație individuală a caracterelor morfologice. Dacă
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
o densitate corespunzătoare a acestora pe o suprafață dată. 4. Vârsta și dezvoltarea: Arboreturile trebuie să fie constituite din copaci care au o asemenea vârstă și stadiu de dezvoltare încât criteriile date de selecție pot fi clar observate. 5. Uniformitatea: Arboreturile trebuie să aibă un grad normal de variație individuală a caracterelor morfologice. Dacă este cazul, copacii inferiori trebuie îndepărtați. 6. Adaptarea: Adaptarea la condițiile ecologice care au preponderență în regiunea de proveniență trebuie să fie evidentă. 7. Sănătatea și rezistența
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
aibă un grad normal de variație individuală a caracterelor morfologice. Dacă este cazul, copacii inferiori trebuie îndepărtați. 6. Adaptarea: Adaptarea la condițiile ecologice care au preponderență în regiunea de proveniență trebuie să fie evidentă. 7. Sănătatea și rezistența: Copacii din cadrul arboreturilor trebuie să fie, în general, neafectați de atacurile organismelor dăunătoare și trebuie să prezinte rezistență la climatul nefavorabil și la condițiile amplasamentului, exceptând pagubele produse prin poluare în locurile în care cresc. 8. Volumul producției: Pentru aprobarea arboreturilor selectate, volumul
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
Copacii din cadrul arboreturilor trebuie să fie, în general, neafectați de atacurile organismelor dăunătoare și trebuie să prezinte rezistență la climatul nefavorabil și la condițiile amplasamentului, exceptând pagubele produse prin poluare în locurile în care cresc. 8. Volumul producției: Pentru aprobarea arboreturilor selectate, volumul producției de lemn trebuie să fie în mod normal superior sensului acceptat în condiții ecologice și de management similare. 9. Calitatea lemnului: Calitatea lemnului este luată în considerare și, în anumite cazuri, poate fi un criteriu esențial. 10
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
fie în mod normal superior sensului acceptat în condiții ecologice și de management similare. 9. Calitatea lemnului: Calitatea lemnului este luată în considerare și, în anumite cazuri, poate fi un criteriu esențial. 10. Forma sau habitatul de creștere: Copacii din cadrul arboreturilor trebuie să prezinte în caracteristici morfologice deosebit de bune, mai ales verticalitate și formă circulară a trunchiului, o turnură corespunzătoare a ramurilor, ramuri de dimensiuni mici și tunsul natural bun. În plus, proporția copacilor bifurcați și a celor cu semințe elicoidale
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
efectuate. Standardele reprezentând, în principiu, materialul care s-a dovedit a fi folositor domeniului forestier atunci când au început testele și în condiții ecologice pentru care a fost propusă certificarea materialului. Ele trebuie să provină cât se poate de mult de la arboreturile selectate conform criteriilor din cadrul anexei III sau de la materialul de bază aprobat pentru producția materialului testat; (ii) Pentru testele comparative ale hibrizilor artificiali, amândouă speciile de părinți trebuie, dacă este posibil, să fie incluse printre standarde; (iii) Atunci când este posibil
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
TIPURI DE MATERIAL DE BAZĂ Tipuri de material de bază Categorii de material forestier de reproducere (Culoarea etichetei dacă este folosită o etichetă sau un document colorat) Sursă identificată (galben) Selectat (verde) Calificat(roz) Testat (albastru) Sursă de semințe X Arboret X X X Plantaj pentru semințe X X Părinți ai familiilor X X Clonă X X Amestec clonal X X ANEXA VII PARTEA A Cerințe care trebuie îndeplinite de fructele și loturile de semințe ale speciilor enumerate în anexa I
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
13 60 3 3. Mărimea containerului, atunci când este cazul. Specii Volumul minim al containerului (cm3) Pinus pinaster 120 Alte specii 200 ANEXA VIII PARTEA A MODEL DE CERTIFICAT DE IDENTITATE PENTRU MATERIALUL REPRODUCERE OBȚINUT DIN SURSELE DE SEMINȚE ȘI DIN ARBORETE (Certificatul trebuie să conțină toate informațiile menționate mai jos, și în formatul exact) ELIBERAT ÎN CONFORMITATE CU DIRECTIVA 1999/105/EC STATUL MEMBRU: CERTIFICATUL Nr CE:/(CODUL STATULUI MEMBRU/(Nr)................. Se certifică că materialul forestier de reproducere descris mai jos a fost
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
în conformitate cu Directiva CE ( material de reproducere conform sistemelor de tranziție ( 1. Denumire botanică........................................................................... 2. Natura materialului de reproducere Sămânța ( Porțiuni de plante ( Material săditor ( 3. Categoria materialului de reproducere Sursă-identificată ( Selectată ( Testată ( 4. Tipul de material de bază Sursă sămânță ( Arboret ( 5. Scop:............................................................................................................. 6. Registrul țării de referință sau identitatea materialului din Registrul Național........../ Amestec................ 7. Autohton ( Neautohton ( Necunoscut ( Indigen ( Neindigen ( 8. Originea materialului de bază (pentru materialul non-autohton/non-indigen, dacă este cunoscut):.......................................................................................... 9. Țara sau regiunea de proveniență a materialului
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); "plopișurile" (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
ha; reprezintă o formă de tranziție de la sălcișuri la ștejărișuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb - Populus alba,se întâlnește plop negru - Populus nigra și multe suprafețe de plop canadian plantate); "ștejărișurile" (ocupă suprafața de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin - Fraxinus excelsior, tei pufos - Tilia cordata, plop alb - Populus alba, salcie albă - Salix alba, ulm - Ulmus laevis). S-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale și păsări. Flora bogată și variată creează condiții pentru dezvoltarea și înmulțirea mamiferelor, în special a copitatelor. Cei mai
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
în situl de importanță comunitară Cușma. Aria protejată reprezintă o zonă naturală constituită din lacul omonim ("", lac format în urma alunecării unui val de grohotiș din abruptul Vărfului Țiganca) și zona împrejmuitoare a acestuia. Lacul este înconjurat de suprafețe împădurite cu arboret predominant de molid ("Picea abies") și adăpostește o gamă diversă de floră protejată la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (bulbuc de munte, lalea pestriță, crețușcă, cupa-vacii, darie, poroinic, roua cerului) și faună cu
Tăul Zânelor () [Corola-website/Science/325374_a_326703]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară - Borzont. Aria naturală reprezintă o zonă cu fânețe și mlaștini ce adăpostește arborete de mesteacăn ("Betula pendula") și salcie ("Salix alba"); și conservă mai multe rarități din flora spontană a estului Depresiunii colinare a Transilvaniei. La nivelul ierburilor vegetează câteva specii floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a
Piemontul Nyíres de la Borzont () [Corola-website/Science/325400_a_326729]
-
acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în apropiere. Rezervatia Pădurea Goșman este importantă pentru protejarea arboretului secular de amestec de rășinoase cu fag și a diversității biologice. Situl adăpostește specii rare de păsări și specii de plante importante pentru floră din zonă. Rezervatia Goșman prezintă un stadiu de codru secular (vârstă copacilor este de circa 140-260
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
și a diversității biologice. Situl adăpostește specii rare de păsări și specii de plante importante pentru floră din zonă. Rezervatia Goșman prezintă un stadiu de codru secular (vârstă copacilor este de circa 140-260 de ani) neinfluențat de om, al cărui arboret variază că vârsta înălțime și dimensiuni, de la uriași bătrâni de sute de ani ce ating înălțimi de peste 60 de metri cu diametru la baza de 150 de cm (lucru rar întâlnit în pădurile virgine de molid din România), până la puieți
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte. Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică stâncăriilor, aici găsindu-se: Râul Bistrița este deosebit de bogat în pești: Dintre amfibienii și reptilele care trăiesc pe teritoriul
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]