3,633 matches
-
populațiilor grecești, și înrudite în partea orientală a Mediteranei, în special în jurul Mării Egee. Probabil, filistenii despre care vorbește Biblia fac parte din această undă de invazii. S-au stabilit lângă mare și controlau, conform Bibliei, mai ales câmpia de coastă. Arheologia a confirmat prezența lor. Filistenii se disting prin ceramica lor tipică. Concluzie Pentru o cunoaștere exactă a instalării lui Israel în țara Canaanului, povestirea biblică despre Iosue și judecători este în ansamblu mai puțin utilă decât datele furnizate de arheologie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Arheologia a confirmat prezența lor. Filistenii se disting prin ceramica lor tipică. Concluzie Pentru o cunoaștere exactă a instalării lui Israel în țara Canaanului, povestirea biblică despre Iosue și judecători este în ansamblu mai puțin utilă decât datele furnizate de arheologie. Acest bilanț este negativ doar la prima vedere. Fără îndoială Biblia se bazează pe unele evenimente istorice. De exemplu, poporul lui Israel nu este un popor mitic, țara făgăduită sau țara sfântă nu este o țară legendară. Cu toate acestea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nimic vorbindu-se despre asta și nu au păstrat nicio amintire. Dar nici Egiptul antic nu-și amintește de Solomon, deși acesta s-a căsătorit, tot conform Bibliei, cu o prințesă egipteană, fiica faraonului (1Rg 9,16; 11,1). Nici arheologia nu a putut valida imaginea biblică a regatului lui David și Solomon. N-a rămas mare lucru din palatul și faimosul templu al lui Solomon. În realitate, descrierea acestui templu este probabil o reconstrucție tardivă și idealizată. Există și alte
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o nouă capitală, mai aproape de marile rute comerciale ale timpului și într-o poziție interesantă din punct de vedere economic și strategic. De fapt, cetatea Samariei era din punct de vedere politic, economic și cultural mult mai importantă decât Ierusalimul. Arheologia confirmă ceea ce spun unele documente biblice și extrabiblice. Cetatea Samariei acoperă o mare suprafață și au fost găsite edificii importante și chiar unele opere de artă de mare valoare. Și alte cetăți au cunoscut o expansiune în această epocă. Prosperitatea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
stabilit strânse raporturi comerciale. Israel vindea produse agricole precum grâul, vinul și uleiul, lâna și inul. Fenicia, care făcea comerț cu toată Mediterană, între altele și cu Egiptul, furniza produse rare precum metalele prețioase și fildeșul, și probabil și arme. Arheologia arată că Ahab a fortificat cetățile care ocupau poziții strategice. În afară de Samaria, unde continuă lucrările întreprinse de tatăl său, întărește cetatea Hazor, la nord de Marea Tiberiadei, cetate care închidea accesul la Valea Iordanului, și cetatea Meghido care domina trecerea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
pe cei care săpau plecând din interiorul cetății, adică de la scăldătoarea Siloe. Această galerie, de aproximativ 500 de metri lungime, e o adevărată reușită tehnică pentru acea epocă care nu cunoștea mijloacele noastre moderne, în special instrumentele de măsură. Aici arheologia confirmă oricum ceea ce spune Biblia în diferite locuri. Inscripția de la Siloe, în galeria săpată de Ezechia pentru a aduce apă în cetatea Ierusalimului (spre anul 700 î.C.). Lungimea unui rând: circa 72 cm. Inscripția se găsește actualmente la muzeul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor regiuni istorice ale țării” (Mihnea Gheorghiu), subliniindu-se mereu necesitatea și rolul unei publicații științifice într-un peisaj dominat de reviste literare. Într-adevăr, preocupările de arheologie și de istorie (colaborează Marin Nica, Gh. Popilian, Șt. Ștefănescu) se îmbină cu cele de filologie (I. Coteanu, Al. Graur, Gh. Bolocan), sociologie, filosofie, economie și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
mai departe invitat în fiecare an să conferențieze la Sorbona și la Colegiul Franței, continuînd în tot acest timp să țină cursuri la școlile sale din Franța, de la Veneția și de la Roma. Era în curs de organizare școala sa de Arheologie de la Sant-Quaranta (Albania)121. Universitatea de Vară de la Văleni a continuat să funcționeze pînă în vara nefastă a lui 1940. Iorga nu a neglijat nici "școala Misionară pentru Femei"122. În aprilie 1937, Iorga a fondat Institutul de Istorie Universală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
motivelor atitudinii evreilor, ci pur și simplu au aruncat în spinarea acestora răspunderea eșecului lor. 34 Olivia Manning, The Balkan Trilogy, Londra, 1981 35 Dennis Deletant, Archie Gibson: corespondentul ziarului "Times" în România, 1928-1940, în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol"", vol. XXII (Iași, 1985), pp. 135-149 36 Manning, op. cit., pp. 94-96 37 N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, București, 1934, p. I 38 N. Iorga, Românismul în trecutul Bucovinei, Vălenii de Munte, 1939, p. 261
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tot ce se cunoaște", incluzând deci studiul limbilor și literaturilor, antelor și politicii, religiei și moravurilor sociale. Practic identică cu "istoria literară" a lui Greenlaw, filologia lui Boeckh este evident justificată de nevoile studiilor clasice, pentru care ajutorul istoriei și arheologiei pare deosebit de util. La Boeckh studiul literaturii este numai o ramură a filologiei, concepută ca o știință globală a civilizației, și mai ales o știință a ceea ce el, cu romantismul său german, a numit "Spiritul Național". Astăzi, din cauza etimologiei acestui
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Popescu; 11.VI.1943, Pietroșița, j. Dâmbovița), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Cârstoiu) și al lui Grigore Popescu, țărani. A urmat liceul la Târgoviște și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, secția istorie veche și arheologie (1965), precum și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei (1970). Între 1973 și 1975 face studii de specializare la Pisa, în Italia, unde își dă doctoratul în istoria artelor (1975), obținând și doctoratul în filologie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
română”, al cărei director a fost până la încetarea publicației, în 1910. Debutează cu versuri în „Jurnalu pentru toți” (1879), revistă scoasă la Iași de Emanoil Arghiropol. Diverse articole și încercări critice i-au apărut în „Convorbiri literare”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Ateneul român”, „Vieața nouă”, „Viața socială”. Cronicile și recenziile le-a semnat și cu pseudonimele D. Carpat, A. Costin, O. Leandru, O. Lian, Lucenzio, Nap, I. Nestor, Don Paez, D. Riveanu, El. Rovin, Sanzio, E. Serea, Silver sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
de artă precum frescele din Vila Misterelor, decoratorii pompeieni inspirându-se din cultura greacă din epoca helenistică. În Italia, Böcklin se apropie de pictura Renașterii, iar prin intermediul ei, obține o nouă viziune asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei clasice ca deplasare de la formă spre expresie 65. În opinia lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Rodolphe Rapetti, această descoperire devine o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu mult mai târziu în pictura lui Gustav Klimt, care merge mai departe cu arheologia estetică, în cultura preclasică, cultura miceniană. Dacă Rapetti sesizează la Böcklin un accent nietzschean "în această căutare a luminii mediteraneene care corespunde întoarcerii în leagănul civilizației"66, în Viena Fin-de-siècle. Politică și Cultură 67, Carl Schorske descifrează în cazul artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
onirică, misterioasă, iar influența mitologiei greco-latine nu dispare, de unde și nenumăratele teme grecești sau peisajele care includ ruinele unor temple. În mitopoetica lui Loghi, un rol esențial îl joacă această Arcadie fantastă metonimie pentru o Grecie ideală, evocată printr-o arheologie onirică, o Grecie similară utopicei Isarlâk, pe care o exaltă poetul Ion Barbu în poezia lui, paradis imobilizat idilic într-o suspensie nietzscheană, "la mijloc de rău și bine", unde spectacolul lumii, golit de orice urmă de istoricitate sau moralism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
XX-lea, vol.IV, București, 1998. Ritter, William: Etudes d'Art étranger, Paris, Société du Mercure de France, MCMVI. Rodenbach, Georges: Regne du silence, Paris, Bibliotheque-Charpentier, Eugene Fasquelle, Éditeur, 1911. Săteanu, C.: Pictorul Octav Băncilă, Extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București. Schobel, Doina și Clonaru, Hariton: Ion Theodorescu-Sion, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, București, 1971. Schorske, Carl: Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, traducere de Claudia Ioana Doroholschu și Ioana Ploeșteanu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Stat pentru Literatură și Artă, București 1957, p. 19. 251 Ilustrațiunea Română, Revistă lunară, Secretar de redacție, Alexandru Iacovide, An II, nr. 3-4, duminică, iulie-august, 1911, p. 1. 252 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4, 1930, Atelierele Grafice Socec&Co S.A. București, p. 11. 253 Vezi volumul acestuia, Paul Verlaine, Les poetes maudits, Léon Vanier Librairie-Éditeur, Paris, 1884. 254 Petru Comarnescu, "Eminescu în bronzurile sculptorilor", în Steaua, Cluj, Anul XV (172) mai-iunie 1964
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mazzocca, Fernando; Sisi, Carlo (editori): Il Simbolismo in Italia, Padova, Palazzo Zabarella, 2011, p. 6. 386 Ruxandra Dreptu, Băncilă, Editura Meridiane, București, 1987, p. 20. 387 Ibidem, p. 20. 388 C. Săteanu, Pictorul Octav Băncilă, extras din Revista Arta și Arheologia, Fascicolul 4 1930, Atelierele grafice Socec&Co S.A., București, pp. 4-5. 389 Reprodus în Rampa, Anul I, nr. 152, luni, 23 aprilie 1912. 390 Hans H. Hofstätter, "Symbolism in Germany and Europe", în Kingdom of the Soul. Symbolist art in
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul, românii și-au articulat o memorie colectivă care a stat la baza construirii unei identități naționale înzestrată ulterior cu o platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se cuprindea și istoria românilor (Urechia, 1892, p. 280, Regulamentul șcólelor din 1832, §68). • Învățăturile complementare, cu o durată de trei ani, organizate numai la București. Printre disciplinele predate se numărau retorica, geometria și algebra, fizica, chimia, logica, morala, arheologia, precum și limbile elină și latină. • Cursurile speciale, cu durata de trei ani, erau alcătuită din trei discipline: cursul legilor, cursul de matematică aplicată și cursul de agricultură. • Cursurile slobode, se organizau doar la București, în afara sistemului format din cele patru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături despre măsuri Din istoria cronologică: istoria de la urzeala lumii până la Hristos Din religie: istoria sfântă Umanioară (clasa a I-a) Anul VII Retorica Sintaxul ornat al limbii latine și analiza autorilor retori Arheologia egiptenilor, grecilor și a romanilor Principiile algebrei practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale ideologiei naționaliste. Corifeii Școlii Ardelene, deschizând șantierul istoriografic și aventurându-se în căutarea purității limbii române prin angajarea într-un soi de arheologie lingvistică, au forjat structurile mitice care au furnizat traversele centrale ale conștiinței istorice românești. Acestea sunt variațiuni românești ale miturilor transculturale ale originii comune și ale permanenței istorice. În versiunea Școlii Ardelene, mitul originii comune este turnat în matrița latinității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o dată statornicită în inconștient, suportă inalterabilă, orice bombardament al conștiinței" (p. 107). După ce așază acești stabilopozi conceptuali pentru o filosofie generală a culturii, Blaga culisează spre specificarea matricei stilistice înscrise în cutele spirituale ale duhului românesc. Săpând prin mijloacele unei arheologii filosofice, Blaga găsește "nucleul iradiant" al matricei stilistice românești subzistând învelit în coconul culturii folclorice în care s-a revărsat spiritul țărănesc. Această matrice reprezintă identitatea cu sine însuși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanența și puterea noastră
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]