5,033 matches
-
povești, toate la fel, despre un soldat român care se lupta cu hitleriștii. A omorât întîi câinele lui Hitler, apoi pe fratele lui și-n cele din urmă îl omorâse și pe Hitler, dar pe Hitler degeaba-l omorai, trebuia ars, ca să nu mai rămână nimic din el, fiindcă dacă mai rămânea fie și o singură celulă, din ea se făcea alt Hitler. Și soldatu-ăsta se luptase, așa, cu vreo zece Hitleri, pe unu-l omorâse doar cu șuturi în fund
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și lipi o clipă obrazul de pântecul înghețat. Se ridică apoi și se-ntoarse din drum. Nu putu intra în odăile laterale. Numai gândul acesta-i sfâșia mintea, îi oprea respirația. Mai gârbov ca niciodată, ieși, străbătu curtea cu vegetația arsă și, ajuns la gardul de suliți negre, se opri ezitând. Pe Tunari, pe lângă el, treceau tineri sporovăind, o femeie-și plimba pekinezul, îi vorbea ca unui copil... Un tramvai trecu, făcând un zgomot asurzitor. Herman se-ntoarse și se-ndreptă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în geam primii stropi de ploaie, nu mai putu îndura. Se sculă din pat ca în vis, deschise ușa șifonierului și scoase de după teancurile de rufe poșeta stacojie a mamei. Căută-n ea, printre atâtea lucruri vechi și îngălbenite, siguranțe arse, livrete militare, certificate de naștere și poze cu lacul pleznit, până dădu, la fund, de un pachețel moale. Scoase punguța de plastic, o puse pe pat și vîrî geanta la loc în spatele cămășilor și puloverelor împăturite. Se culcă, se-nveli
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că una-două au să se răstoarne. Bordeie mizerabile, o sifonărie vopsită-n albastru, o casă pe ușa căreia scrie cu litere strâmbe BORȘ, se clatină și ele în ritmul tramvaiului. Când vezi, pe dreapta, după maidanul cu gunoaie și cauciucuri arse, clădirile de cărămidă și poarta de fier a țesătoriei "Donca Simo", știi că trebuie să cobori. O faci la dreapta pe o străduță mult prea meschină pentru uriașul cer de vară de deasupra. Treci de un dud, de niște amărâte
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
peisaje, deformate apoi până la nemairecunoaștere și închegate iar, în alte fețe și alte priveliști. Nu era la fel și cu lucrurile, mereu trecătoare, ale lumii noastre? Nu se încheagă o casă din lemn adus din pădure, cărămidă făcută din lut ars, sticlă din nisip topit, fier scos din pământ, nu strălucește ea o vreme în mijlocul satului, adăpostind oameni tineri și plini de sănătate? Nu vede ea nunți vesele și botezuri, ca apoi să îmbătrînească o dată cu oamenii și cu satul, să ajungă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în celula îngropată adânc sub pământ. Era ochiul secretând o lacrimă limpede de substanță P, răspunzătoare de chimismul iluminat al durerii. Cu acest lichid nespus de amar a fost umplut Graalul, iadul întreg a fost stors în caliciul lui, trupuri arse și jupuite de vn au fost stoarse ca strugurii de picioare goale, însîngerate, de arhangheli pentru vinul transparent, scânteietor al chinului, fricii, ororii, sfâșierii, smulgerii, cancerizării, rezecției, străpungerii, sfărâmării, înveninării, carbonizării, gazării, fierbem în ulei și în plumb topit, vinul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
descoperit o așezare Cucuteni A, cu ceramică corodată și cu locuințe parțial distruse de lucrările agricole (Cercetare V. Chirica și M. Tănăsache, 1983, p.341). Pe Dealul Viișoara, spre Vânători, s-au descoperit fragmente ceramice și o greutate de lut ars, eneolitică și fusaiole bitoncronice, toate aflate în colecția învățătorului I. Gordin, din Lespezi. Așezări cucuteniene sunt semnalate de asemenea între satele Buda și Budeni și la intersecția pârâului Buda cu drumul județean 208. La Bursuc-Deal, au fost descoperite trei lame
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte, în afară de cenușa vegetației arse și a gunoiului de la vite, producțiile erau mici. Aratul se făcea cu unelte primitive: plugul de lemn cu brăzdarul de fier a dăinuit până după al doilea război mondial. Aceste pluguri uneori erau trase de mai multe perechi de boi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
oferindu-se unui călugăr care se cufundase cu capul între picioarele ei. Celalalt călugăr era ocupat să smulgă hainele de pe o altă femeie care i se opunea numai în măsura în care gesturile lui o împiedicau că bea dintr-un recipient de pământ ars. A treia femeie se depărtase binișor și bea fără să se oprească, aruncând însă în același timp priviri furișe celor două cupluri. Convins că ceilalți nu au timp de el, Rim începu să analizeze perețiiplini de obișnuitele basoreliefuri din Abație
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
păruse încîntat că poate să îl lase să participe la o asemenea decizie, sperând probabil că acest lucru îi va potoli elanul pentru un alt gen de inițiative. Ar fi trebuit să se gândească la asta. Plăcile acelea de lut ars ieșiseră cam grele pentru a putea fi susținute de arborii pe care îi folosiseră drept coloane. Consultase câțiva ingineri care, după ce se miraseră de greutatea specifică a țiglelor, îi dăduseră ceva speranțe. Poate că după ce lemnul se va fi uscat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în Templu și chiar și ție îți trebuie un mare efort de voință pentru a urca din când în când în foișor și a aștepta acolo grația divină. Te gândești dacă Domnul Dumnezeul tău te va lăsa să arunci plăcile arse și să îi clădești un acoperiș din frunze. Știi că nu va fi la fel de frumos, dar măcar Templul va rămâne în picioare. Templul, cu toate picturile lui, cu fântâna tămăduitoare, Templul care e doar centrul cercului în care încerci să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
întîmplare neprevăzută. De unde să fi știut tu sau oricine altcineva că lemnul pe care îl vor folosi va fi de esență moale?... ― M-am uitat în cărți. Să știi că nu am găsit nici o menționare a vreunui acoperiș din argilă arsă. Poate că n-a fost o idee atât de bună. Obrajii micuțului guvernator se înroșiră, semn că e pe cale să explodeze. ― Popo, am fost amândoi de acord că tăblițele alea sunt o găselniță nemaipomenită. Am reușit să producem cu ele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trase înapoi, se împiedică și căzu pe spate. ― La munte... îngropate sub o colibă. Acolo a stat o soră de-a mea... Dar ea nu știe!... ― Unde anume? Pe unde trebuie să o luăm ca să ajungem acolo? ― Întrebați de Piatra Arsă. E la două zile de mers călare... Să fiți însă atenți la trecători, fiindcă sunt păzite de tot felul de oameni care cred că munții sunt ai lor și li se cuvine un fel de tribut... Cei de care mă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mi-ai spus că ai aruncat tăblițele alea... Guvernatorul încercă să se apere: ― Dumnezeule! Dar sunt niște țigle! Nimeni nu are ce face cu ele. Cum să mă fi prezentat în fața oamenilor care așteaptă grâne cu niște plăcuțe de lut ars? Cred că nici măcar unui sfânt ca tine ele nu i-ar ține de foame. Isidor clătină din cap. ― Pentru un om cu adevărat flămând, speranța belșugului poate fi mai gustoasă decât cea mai elaborată mâncare. ― Vorbești în dodii. Dar de-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zi pe Vechea Terra. O vreme speraseră că grupurile ar putea acționa separat, dar pe măsură ce ei se apropiau de intrarea în defileu constataseră că nu e așa. Nu apucaseră să întrebe pe nimeni unde s-ar fi putut afla Piatra Arsă, fiindcă toți aceia care le-ar fi putut ieși în cale avuseseră grijă să îi ocolească de la distanță. Nu se îngrijoraseră. Știau că trebuie să ajungă la munte și, deocamdată, nu întîlniseră nici măcar o colină, darămite o ridicătură care să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îndreptînd o ură imensă spre zidul policornilor și simțindu-i pe Kasser cum se eliberează de tensiunea luptei. Cu un strigăt inuman, Kasser reuși să cuprindă toți poli-cornii într-o gigantică descărcare electrică. Imediat, în aer se simți mirosul cărnii arse. Radoslav se prăbuși din rand și zâmbi prafului de sub el. Pentru un om care avea atâtea taine și neîmpliniri, se comportase bine în lupta aceea. Știu că mâinile vânjoase care îl ridicau de pe pământ erau cele ale quinților. Se lăsă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
proiectând mental reprezentarea Preotului lor. - Serios? Nu știam, zise Xtyn cu însuflețire. - Da, a fost prima încercare de a face față lighioanelor. De altfel, presupun că în acest fel luptă și străinii care se ascund în canionul care mărginește Câmpia Arsă. E cel mai banal și mai prostesc mod de a lupta. - De ce spui asta? întrebă Xtyn, sincer mirat. - Fiindcă nimic nu e mai simplu și mai cunoscut decât felul în care se poate omorî un om, strigă Arrus. Ce te-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Fortăreței, paznicii nu încetaseră să se plângă, argumentând că o asemenea schimbare nu numai că nu avea precedent în istoria de 47 de generații a Abației dar reprezenta și o invitație la violență pentru hoardele de barbari care bântuiau câmpiile arse ale vechii Terre. - Nu mai există credință, Isidor! Fiecare dintre noi e convins că poate hotărî pentru propria persoană, că în nimicnicia lui, poate schimba cumva cuvântul lui Dumnezeu, vorbi cu blândețe Abatele, privind cu indulgență spre candidat. Starețul era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
convins că mijloacele voastre primitive nu vor putea nicicând să ne puna în pericol. Un timp o să vă lăsăm în pace" îl asigurase Diribal. Secretul meu? Secretul Tău, Doamne. Lucrarea Ta cea mai tainică! Adia un vânt ușor dinspre câmpia arsă a Pannoniei. Piersicul din curtea Abației înflorise doar cu o seară înainte, bucurîndu-i pe frații care încă îi mai jeleau pe cei șase sute dintre ei care fuseseră uciși de gărzile regale. Lucrurile intraseră oarecum în normal. Abatele gândi că era
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și se lipeau de el. Se ridică pe coate și privi în jur. „Ce... ce mi s-a întâmplat?“ se întrebă, dar nu auzi decât foarte slab sunetul propriei voci și nu-l recunoscu. Văzu că se găsea în fața trunchiului ars al copacului; trăsnetul îl carbonizase și îl despicase în două, până aproape de rădăcină. Din coroana sa bogată nu rămăseseră decât câteva cioturi înnegrite, iar de jur împrejur iarba dispăruse, lăsând locul unui disc negricios ce se întindea până la el. își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
foc, dar, cu toate acestea, majoritatea încă în picioare; însă acoperișurile de ardezie se prăbușiseră înăuntru împreună cu bârnele în flăcări, care ici și colo încă mai trosneau. Aerul era îmbibat de mirosul acru al fumului și de acela al cărnii arse. Romanul se găsi curând în centrul zonei, nu prea mari, care până atunci fusese punctul unde se aduna comunitatea minusculă: fără îndoială, un clan de coloni care, din cine știe ce motive, aleseseră să nu fugă de-acolo. Poate că se simțiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
un moment; încrețindu-și fruntea, căută să reia firul poveștii. — Ce ziceam? Ah, da... Apoi însă lucrurile s-au schimbat. Banda se mărea de la o zi la alta. Foametea, violențele soldaților, abuzurile săvârșite de clarissimi... Au fost oameni spânzurați, sate arse și... Se întrerupse iarăși, privind în jur un moment, iar faptul că se știa înconjurat de soldați ai Romei, îi arătă, evident, că nu trebuie să întindă coarda prea tare în acel punct. — în sfârșit, reluă, violența a crescut. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
modului cum funcționează contoarele destinate pentru înregistrarea consumului de utilități a căror valoare se facturează furnizorilor. Administratorul este obligat să se ocupe de micile reparații ale părților comune și să înlocuiască elementele electrice și de feronerie defecte, cum sunt : becurile arse, întrerupătoarele și instalațiile scurtcircuitate, ivărele, zăvoarele, clanțele de la uși, cremoanele și alte sisteme de închidere la geamuri, tâmplăria degradată sau distrusă, cât și alte elemente comune de pe scara blocului și din subsol care prezintă mici defecțiuni ce împiedică funcționarea curentă
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
a telefonat să afle dacă am văzut ziarul. Constatând că nu debordam de entuziasm, m-a amenințat că ei vor publica documentul și fără voia mea. Când i-am spus că îmi amintește de amenințările de altădată, a sărit ca ars că l-aș fi făcut securist, deși el nu are decât 25 de ani. Nu pronunțasem cuvântul acesta, dar comportarea sa l-ar fi recomandat cu prisosință pentru un astfel de rol, iar faptul că s-a născut mai târziu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
mâinile mele te strâng de gât!”. „Nu, am zis eu râzând, fiindcă nu se va ști că pleda în favoarea lui Hitler și se va spune că trei antisemiți au omorât o evreicăă” O clipă, am crezut că va sări ca arsă, dar brusc s-a calmat și ne-a explicat că a vrut să ne încerce. Această replică ne-a revoltat atât de tare încât am socotit că orice am mai spune ar fi de prisos. Așa că a urmat o tăcere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]