KorAP: Find »[drukola/base=atracție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...143 144 145 ...314 >

7,848 matches

Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535

Politica internă sau externă care manifestă ipocrizie, aroganță, nepăsare față de opiniile celorlați sau care se bazează pe o abordare îngustă a intereselor naționale poate submina puterea blândă. De pildă în contextul declinului abrupt pe care l-a înregistrat puterea de atracție a Statelor Unite în sondajele realizate în 2003, după războiul din Irak, majoritatea celor care și-au exprimat dezacordul au reacționat astfel față de administrația Bush și față de politica acesteia și mai puțin față de Statele Unite în general. În felul acesta ei deosebesc

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
prin aceasta de a reduce la zero tacticile de succes ale adversarilor și de a face ca rezultatele urmărite de aceștia să fie mult mai greu de obținut. Astfel de observații sunt corecte, dar ignoră faptul că exercitarea forței de atracție asupra celorlalți îți înlesnește deseori atingerea obiectivelor urmărite. Scepticii care caută să definească puterea exclusiv ca acte deliberate de comandă și control ignoră aspectul secundar sau "structural" al puterii: abilitatea de a obține rezultatele dorite fără a-i determina pe

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
Această tendință este accentuată atunci când motivația se schimbă dintr-una exclusiv politică în obiective fără limită sau de răzbunare, susținute de făgăduința unei recompense pe lumea cealaltă. Din fericire, spre deosebire de comunism și fascism, ideologia islamistă nu a izbutit să exercite atracție dincolo de comunitatea islamică, însă comunitatea acesta cu peste un miliard de membri reprezintă o pepinieră bogată din care se pot recruta adepți. Așadar organizarea s-a schimbat. De exemplu rețeaua Al Qaeda, cuprinzând mii de oameni grupați în celule afiliate

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
după numărul de premii Nobel pentru literatură. * ... publică de aproape patru ori mai multe articole științifice decât Japonia, care se află pe locul doi în clasament.70 Desigur, Statele Unite nu ocupă primul loc la toți indicatorii potențialului de a exercita atracție. Potrivit indicelui referitor la calitatea vieții inițiat în anul 2003 de Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (statistică ce ia în considerare nu doar valoarea venitului, ci și educația, îngrijirea medicală și durata medie de viață), Norvegia, Islanda, Suedia, Australia

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
semnificative. Dar înainte de toate se cuvine să aruncăm o privire asupra câtorva cauze care au dus la modificarea atractivității Statelor Unite și asupra modului în care astfel pot fi afectate rezultatele politice. Creșterea și descreșterea antiamericanismului În ciuda resurselor impresionante, forța de atracție a Statelor Unite a scăzut brusc în anul 2003. În preziua războiului din Irak, sondajele arătau că Statele Unite pierduseră în medie 30 de puncte din sprijinul de care se bucurau în majoritatea țărilor europene. Nivelul sprijinului se situa și mai jos

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
asemenea, eliberarea din cămașa de forță a obiceiurilor și moravurilor tradiționale."54 Dolarii investiți de Planul Marshall au fost importanți pentru atingerea obiectivelor Americii în reconstrucția Europei, dar aceeași importanță au avut-o și ideile transmise prin intermediul culturii populare americane. Atracția exercitată de către cultura populară a contribuit și la atingerea unui alt obiectiv major al politicii externe americane victoria în Războiul Rece. Uniunea Sovietică a angajat capacități militare impresionante pentru a amenința Europa de Vest, iar în perioada imediat următoare celui de-al

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
învins pe Lenin. După cum rezuma un istoric situația, "oricât de importante au fost forța militară și promisiunile politice ale Statelor Unite pentru asigurarea succesului Americii în timpul Războiului Rece, ceea ce a câștigat inimile și mințile majorității tinerilor în favoarea democrației occidentale a fost atracția economică și culturală exercitată de America... Atunci când intra în ring consumul, erau toate șansele ca realismul socialist să fie învins."58 Războiul Rece a fost câștigat printr-o îmbinare de putere dură și blândă. Puterea dură a dus la îngrădirea

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
în privința resurselor de putere blândă era Uniunea Sovietică, ce se angajase într-o campanie de proporții pentru a convinge lumea de atractivitatea sistemului comunist. După cum am menționat în primul capitol, după 1945 Uniunea Sovietică a exercitat o mare forță de atracție în Europa datorită luptei sale împotriva lui Hitler, iar în regiunile colonizate din Africa și din Asia prin opoziția sa față de imperialismul european. Făgăduința utopică a comunismului a atras mulți oameni din diverse părți ale lumii, iar Moscova s-a

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
niciodată un adversar pe măsura Statelor Unite în timpul Războiului Rece. Europa În prezent, competiția cea mai strânsă în privința resurselor de putere blândă se poartă între Statele Unite și Europa. Arta europeană, literatura, muzica, desenul, moda și înclinațiile culinare reprezintă de multă vreme atracții culturale la nivel global. Luate separat, multe dintre statele europene exercită la nivel cultural o forță de atracție puternică: jumătate din cele mai răspândite zece limbi din lume sunt europene.77 Spaniola și portugheza leagă Peninsula Iberică de America Latină, engleza

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
de putere blândă se poartă între Statele Unite și Europa. Arta europeană, literatura, muzica, desenul, moda și înclinațiile culinare reprezintă de multă vreme atracții culturale la nivel global. Luate separat, multe dintre statele europene exercită la nivel cultural o forță de atracție puternică: jumătate din cele mai răspândite zece limbi din lume sunt europene.77 Spaniola și portugheza leagă Peninsula Iberică de America Latină, engleza este limba Statelor Unite și a vastului Commonwealth, iar în lume există aproape 50 de țări francofone care organizează

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
Frățiilor Musulmane care a trăit pentru o perioadă scurtă în Statele Unite și s-a arătat dezgustat de ceea ce el considera drept lipsa de sens a vieții americane.138 După cum am observat și mai înainte, aceeași cultură care pentru unii exercită atracție poate stârni dezaprobarea altora. Ascensiunea islamismului radical s-a bucurat de sprijin oficial din partea Arabiei Saudite, unde dinastia de la conducerea țării a încuviințat propagarea wahhabismului ca mijloc de îmblânzire a clerului, cumpărându-și în felul acesta "propria legitimitate politică cu

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
pot face față acestei noi amenințări identificate în strategia de securitate națională fără a coopera cu alte țări. Până la un punct, acestea vor coopera din interes pur individual, dar gradul lor de cooperare va fi influențat și de forța de atracție exercitată de Statele Unite. Să ne gândim, de pildă, la cazul Pakistanului. Președintele Pervez Musharraf este implicat într-un joc complex ce îmbină colaborarea cu Statele Unite în războiul împotriva terorismului cu ținerea sub control a unui important segment antiamerican în rândul

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
un joc complex ce îmbină colaborarea cu Statele Unite în războiul împotriva terorismului cu ținerea sub control a unui important segment antiamerican în rândul populației. El rezistă echilibrând concesiile și revenirile asupra acestora. Dacă Statele Unite ar exercita mai multă forță de atracție asupra populației Pakistanului, în cadrul acestui echilibru s-ar observa o sporire a concesiilor. Nu este înțelept să reducem puterea blândă la o chestiune de imagine, relații publice și popularitate efemeră. După cum am argumentat mai sus, ea este o formă a

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
coopera cu noi, dar le sporește și înclinația spre o astfel de cooperare.226 Împărtășind cu ceilalți informații și capacități, ajungem să dezvoltăm viziuni și abordări comune, ceea ce îmbunătățește abilitatea noastră de a înfrunta noi provocări. Puterea decurge din această atracție. Minimalizând importanța atractivității și considerând-o o simplă popularitate efemeră, ignorăm deopotrivă anumite intuiții-cheie ale noilor teorii referitoare la conducere și noile realități ale erei informației. Ceea ce nu ne putem permite. Imperiu american? Nu toată lumea aprobă această imagine a schimbărilor

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
ar putea considera aversiunea drept o formă de "putere blândă negativă", un astfel de concept ar fi incompatibil cu definiția dată de mine puterii: abilitatea de a obține rezultatele dorite. De aceea eu folosesc termenul "aversiune" ca antonim al termenului "atracție." 9. Hubert Védrine cu Dominique Moisi, France in an Age of Globalization, Washington, D.C.: Brookings Institution Press, 2001, p. 3. 10. E.H. Carr, The Twenty Years' Crisis, 1919-1939: An Introduction to the Study of International Relations, New York: Harper & Row, 1964

Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

de demnitate epistemică improprie unui academism cu frontiere din ce în ce mai reduse. Studiile recente se angajează în special pe calea unui simbolism detașat de modelele structurale, din care însă este extrasă analiza situațiilor materiale și care se împarte în doi poli. O atracție pentru sincretismele și bricolajele de sens operate de subiecții consacrați intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca un fel de rețetă în același timp pragmatică, inofensivă, lejeră, posedând toate atracțiile necunoscutului. Interacțiunea dintre aceste concepții ale întreprinderii și etnologie al cărei cadru central de acțiune este medierea mitică a comunității se prezintă deci înainte de toate ca o operație simbolică, marcată de un schimb în mare măsură iluzoriu și paradoxal de

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

al relaților preferențiale", notează P. Golu (2003, p. 234). Relațiile simpatetice (interafective, preferențiale). Toate relațiile noastre interpersonale sunt caracterizate și influențate de stările noastre afective. Relațiile simpatetice au ca suport factorul afectiv-emoțional. Ele constau în atitudinile pozitive sau negative, de atracție sau de respingere ale partenerilor. Corespunzător lor, avem de-a face cu tendințele de cultivare sau de evitare a unei persoane. Configurația și dinamica relațiilor simpatetice sunt extrem de importante în determinarea gradului de coeziune internă a grupurilor sociale, mai mari

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
față de A; • A manifestă indiferență față de B, iar B manifestă respingere față de A; • A manifestă respingere față de B, iar B manifestă indiferență față de A. O serie de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
de comportamente, precum surâsul, sărutul, mângâierea, privirea atentă, cuvintele de încurajare sunt importante pentru atracție, pentru că exprimă considerație în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
în cadrul raporturilor interumane. Relațiile interpersonale simpatetice presupun doi vectori (sau o dublă orientare): a. centrifugă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie sau de indiferență) pe care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
care subiectul le încearcă sau le exprimă față de membrii grupului. Calcularea atracțiilor și a repulsiilor emise de un subiect ne furnizează indicele expansivității lui socioafective, care traduce nevoia lui de ceilalți; b. centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
centripedă: această orientare se referă la sentimentele (de atracție, de repulsie, de indiferență) pe care subiectul le suscită, la rândul lui, la persoanele-parteneri, fapt care se traduce prin recepția unui număr variabil de alegeri, respingeri sau indiferență din partea celorlalți. Calcularea atracțiilor și a respingerilor primite ne furnizează indicele statusului social sau indicele integrării socioafective a individului dat (Golu, P., p. 291). Desigur, din punct de vedere simpatetic-preferențial, situația este mult mai complexă și mai nuanțată. Bunăoară, "A nutrește afecțiune față de B

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a provoca, într-o situație socială dată, o anumită atitudine, respectiv un anumit comportament-răspuns din partea partenerilor (acceptând, desigur, o anumită marjă de probabilitate). Din cele menționate în tabel se observă faptul că: • sectorul 1 exprimă raportul dominație-subordonare pe fond de atracție; • sectorul 2 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 3 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 4 exprimă raportul subordoare-dominare pe fond de atracție; • sectorul 5 exprimă raportul de subordonare-dominație pe fond de ușoară atracție; • sectorul 6 exprimă egalitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
anumită atitudine, respectiv un anumit comportament-răspuns din partea partenerilor (acceptând, desigur, o anumită marjă de probabilitate). Din cele menționate în tabel se observă faptul că: • sectorul 1 exprimă raportul dominație-subordonare pe fond de atracție; • sectorul 2 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 3 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 4 exprimă raportul subordoare-dominare pe fond de atracție; • sectorul 5 exprimă raportul de subordonare-dominație pe fond de ușoară atracție; • sectorul 6 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 7 exprimă egalitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]