5,989 matches
-
curată marmură spânzura în josul patului, pe când mâna cealaltă zăcea pe inima ei. Bătrânul ședea pe scaunul cel de lemn. Fruntea sa pleșuvă și încongiurată de câțiva peri albi ca argintul în lumină era norată de durere, ochii săi roșii de bătrânețe și de coloare turbure erau plini de lacrimi, capul său palid, pe jumătate mort, tremura convulsiv și brațele sale spânzurau de-a lungul sprijoanelor scaunului. Fata de lângă scaun era un înger-trandafiriu. șezând în fața pianului, mînele repozau țepene pe clape, spatele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bătrânilor, în înjurăturile bărbaților, în scârțâitura amorțită, însă dulce a unei vioare vechi, pe care un țigan bătrân o făcea să răsune când vesel, când plâns. Fața neagră și espresivă, barba albă ca zapada, ochii mai stinși și discolorați de bătrânețe, pieptul păros și gol, abia acoperit de-o cămașe neagră, căciula cafenie de oaie, ruptă, astfel încît prin rupturi ieșea pe - alocurea părul alb al capului: astfel ședea bătrânul pe niște roți rupte, trîntite-ntr-un colț al morii, și povestea povești
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
urechi. Dar... știam eu că-i place. Pacea era deplină în țară. Finița se mărită și eu îi fusei nun mare - în fine, am stat ce-am stat acasă, până ce-ntr-o zi mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeuna. L-am pus în mormânt alături cu mama, am așezat o cruce de lemn la capul lui și-am încu [nu]nat-o cu busuioc. Finița, biata copilă, își ștergea lacrimile cu șorțul și-mi promise de-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
se confundă cu lumina cea amară a nopții. Râul turburat rumpe și duce floarea mereu, mereu pîn-o arunca-n malul unei pustii aride și seci de-asupra căreia cugetă în nouri o lună palidă ca fața unei vergine moarte. Buha bătrâneței ciocănește în lungul pustiu și, cântând de dorul floarei, o numește în balada ei floarea mormântului. Când viața mea nu e decât o brună floare de mormânt, de ce, copilă care semeni cu poezia cea vergină și visătoare, privești în caliciul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de dorul floarei, o numește în balada ei floarea mormântului. Când viața mea nu e decât o brună floare de mormânt, de ce, copilă care semeni cu poezia cea vergină și visătoare, privești în caliciul ei și plângi cu dor. Buha bătrâneței potrivește cântecul ei pe sufletul meu. Tu caută în senina grădină a lumei o floare de crin, privește-n ea cu amor și o lacrimă de diamant din ochiul tău să cadă în mirositorul ei suflet. - Eu?... pe floarea veștezită
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o uriașă stâncă de gheață și să-mi închipuiesc cumcă e bătrânul și înghețatul rege Nord, care se uită, râzând cu vântul, în fundul mărei, unde-și scaldă picioarele slabe, pe când nori cenușii îi acoperă fruntea cu niște plete sure de bătrânețe. Dar adesea când aștept în câmpie ca steaua polară să se ridice din înghețata mare, atunci ea, când răsare, mi se pare o strălucită față de sântă încununată cu raze de aur, o față frumoasă, albă, zâmbitoare pusă pe-un palid
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
plângând spre el... - Copii răutăcioși și fără de milă!... strigă franciscanul c-o voce tare și sonoră, nu vi-i rușine să chinuiți un biet idiot... un cerșitor... nu vedeți cum plânge, nu vedeți cum își ridică mînele uscat [e] de bătrânețe... o! blestemul lui D-zeu are să cadă pe voi!.... {EminescuOpVII 250} - Cucurigu! strigă bătrânul răgușit și tremurând de spaimă. Copiii speriați holbară ochii lor cuminți la franciscanul palid și se risipiră ca un stol de vrăbii... Franciscanul ridică pe bătrân
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un nou asalt spre ceruri. Dar rămîne-n drum, drept că în mod foarte deosebit, ici ca rege, colo ca cerșitor. Dar ce-i și ajuta coaja cariului care-a-ncremenit în lemnul vieții? Asaltul e tinerețea, rămînerea-n drum? decepțiunea, recăderea animalului pățit - bătrânețea si moartea. Oamenii sunt probleme ce și le pune spiritul universului, viețile lor - încercări de deslegare. Chinul îndelungat, vecinica goană după ceva necunoscut nu samănă cu aviditatea de a afla răspunsul unei întrebări curioase? - Dar mie mi se pare că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a citit un idil sau o poezie liniștită, intuitivă, cu bucurii și nefericiri modeste; în asemenea momente omul tânăr simte intrând în el liniștea bătrâneței și mai că-ți vine să te apuci de lucrul cel mai plăcut, de acela de - a-ți recapitula viața scurtă or lungă, i cu durerile și bucuriile trecute, cari amândouă sunt pentru inima omenească de o iernatecă voluptate. Și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
scutură de vânt și cad ca o ploaie, urâtul melancoliei dulci care se naște în omul civilizat citind o idilă de es., sau a poezie liniștită, intuitivă, cu bucurii și nenorociri modeste. În asemenea momente în omul tânăr intră liniștea bătrâneței și mai că-ți vine să te apuci de lucrul cel mai plăcut din lume: să-ți înșiri viața în scris, cu dureri și bucurii trecute, cari amândouă sunt pentru inima omenească o iernatecă voluptate. {EminescuOpVII 298} FALSIFICATORII DE BANI
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
celor noi, de care auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o găsea între biblie și-ntre ceea ce mulți din oameni se sileau, după el, a găsi în aceste esperiențe. Aceste fundamente a caracterului său sufletesc erau acuma, la bătrânețe, rădăcina unei nemulțămiri pe care el nu știa să ș-o esplice. Orcînd venea în contact cu vun om tânăr de care se lipise ideile Apusului, el se simțea lovit de o lume cu totul nouă în toate ale ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
vedea imediat despre ce este vorba), totul se întunecă, devine neliniștitor. Freud nu se mai regăsește în Freud. Și pentru a disimula neorînduiala, oamenii fac apel la explicații numai bune de adormit copiii. Inițial, s-a spus că lucrări de bătrînețe fiind, sînt lipsite de orice valoare științifică. Așa cum multă vreme scrierile de tinerețe ale lui Marx au fost excluse din corpus-ul operelor sale din cauza caracterului lor filosofic, scrierile de bătrînețe ale lui Freud au fost ignorate sub pretextul relicvatului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
adormit copiii. Inițial, s-a spus că lucrări de bătrînețe fiind, sînt lipsite de orice valoare științifică. Așa cum multă vreme scrierile de tinerețe ale lui Marx au fost excluse din corpus-ul operelor sale din cauza caracterului lor filosofic, scrierile de bătrînețe ale lui Freud au fost ignorate sub pretextul relicvatului mitologic. Cele dintîi au fost ostracizate, pretinzîndu-se că Marx le redactase la o vîrstă la care nu se putea face știință în mod serios. Cele din urmă au fost disimulate (dar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a demonstra că tot psihanaliza este fundamentul și în psihologia mulțimilor 351. În sfîrșit, un al patrulea motiv este de ordin personal. Deținem, în acest sens, mărturia lui Freud însuși. Fără îndoială că austriacul a îmbătrînit. Și Dumnezeu știe că bătrînețea lui i-a servit unuia dintre ei mai abili detractori ai săi un pretext pentru a-i denigra scrierile de după 1920. Unii atribuie concepția lui asupra mulțimilor conservatorismului proverbial al oamenilor în vîrstă, iar pesimismul său suferințelor datorate cancerului. Dar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zilei sale de naștere, dată la care sa împlinit o cifră rotundă optzeci de ani. "Și iată trecură pe crupe de vremi cum spune poezia populară cei nu știu câți ani, din nu știu câte ierni". Dar Profesorul a rămas tânăr, o tinerețe fără bătrânețe, ca și eternitatea din care domnia sa provine, pentru că a fost hărăzit să se nască într-un sat dintr-o familie de țărani. De-a lungul vieții sale, care n-a fost ușoară, Profesorul și-a valorificat din plin calitățile cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
un spasm. Acolo unde doar extazul clipei contează, sunt foarte puține lucruri de spus. Nu mai există un timp aparte dedicat comprehensiunii. Viziunea frumosului colapsează în vizuina obscură a experienței sublimului. Ochiul se fărămițează. Reapare, în schimb, nostalgia „tinereții fără bătrânețe”, ameliorată doar de legile televizuale ale iconoclasmului. Dimensiunea erotică a sublimului cu funcție de Ersatz nu este neapărat determinantă. Aceeași critică a „prezenței” și „identității” poate ajunge denunț estetic al reprezentării printr-o cenzură belicoasă a proporțiilor. Aici, problematica metafizică reapare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de Învins, incapabil de acțiune și de inițiativă, suflet de Mărculescu și nu de Marcus, rîvnind să devină funcționar român, cu ore de serviciu fixe, comod, ierarhic, tremurînd la deschiderea ușei, și cu aspirația ascunsă de a fi Închis la bătrînețe În cartea de aur a pensionarilor români... Latura paradoxală a acestei psihologii e că prin intervenția rasei, sau prin cine știe ce fatalități ale destinului, acest iepure vrea să necheze și să muște, vrea să mugă și să sfîșie ca leii, acest
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice În care se manifestă avangarda românească, În calitatea sa de fenomen de „sinteză modernă”3, cum se definește ea În reprezentativa etapă „integralistă”. „Elogiul bătrîneții” (e titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca În ziarul Adevărul În 1935), al „artei simplicității”, recunoașterea faptului că arta are „o misiune a orei sale”, că „poezia nu mai e [...] o plantă cu rădăcinile În aer”, ci poartă „amprenta
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sunt cea mai mare, sora mea e cu doi ani mai mică decât mine, apoi... ăă, fratele meu e cu șapte ani șmai micț și apoi, mai târziu, când eu eram deja la liceu, s-a născut sora mea, copilul bătrâneților lor, care are 26 de ani acum, dar era copilul făcut la bătrânețe atunci. O copilărie și un cămin foarte normale, ăă... I: Unde ați locuit? S: Am locuit în C (numele orașului), în BG (numele cartierului), ăă... grădinița, chestiile
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
mine, apoi... ăă, fratele meu e cu șapte ani șmai micț și apoi, mai târziu, când eu eram deja la liceu, s-a născut sora mea, copilul bătrâneților lor, care are 26 de ani acum, dar era copilul făcut la bătrânețe atunci. O copilărie și un cămin foarte normale, ăă... I: Unde ați locuit? S: Am locuit în C (numele orașului), în BG (numele cartierului), ăă... grădinița, chestiile obișnuite - am stat acasă până la 4 ani, cu mama, cu mama care mă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la bază cu cea din cazul bărbaților, ea tinde totuși să prezinte distorsiuni mult mai frecvente în traseul spre punctul superior al graficului. Un al doilea grup (trei femei) amintește de ceea ce Gergen și Gergen numeau plotul „fericiți până la adânci bătrâneți” (1988). Acest grup, fiind dominat de axa familiei, presupune stabilizarea de îndată ce familia începe să se contureze. Ca și în povestea Sarei, o fază inițială de necazuri și erori în viața acestor femei tinde să se încheie de îndată ce căsătoria și copilul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
două povești nu prezintă tranziția ca pe un punct culminant, urmând deci ca perioada imediat următoare să cunoască o slăbire în intensitate sau în satisfacție ori să atingă un plafon, așa cum se întâmplă în intriga de tipul „fericiți până la adânci bătrâneți”. Aceste narațiuni nu sunt nici în genul celor numite în mod uzual „povești romanțate” - ce prezintă o căutare căreia i se găsește un răspuns într-un obiect sau într-o stare - ci se referă la descoperirea unui drum, a unei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
for Names and Faces: A Cross-Sectional Approach”, Journal of Experimental Psychology: General, nr. 104, 1973, pp. 54-75. Ebbinghaus, H., Memory: A Contribution to Experimental Psychology, Dover Publications (ediția germană originală, 1885), New York, 1964. Începem într-adevăr să batem câmpii la bătrânețe? Memoria episodică și amintirile „Uf, bunica mea bate câmpii, își povestește tot timpul amintirile din copilărie, dar nu-și aduce aminte de filmul pe care l-a văzut aseară...” Iată genul de afirmații pe care le auzim frecvent și care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
încerca să îi convingă pe politicienii români să ne recunoască dreptul de vot), să pară o poveste fără de sfârșit. Interesant este că, de obicei, sfârșiturile fericite se referă la o femeie și un bărbat care „au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. Din perspectiva teoriilor politice feministexe "„feminist", oamenii nu pot trăi fericiți atâta vreme cât o parte este etern dependentă de alta, în varii moduri: politic, economic, cultural. Condiția fericirii este autonomia. Și această autonomiexe "„autonomie" este profund lezată de politica patriarhală a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
modul de finanțare, nivelul prestațiilor, rolul autorităților publice și al partenerilor locali. În fapt, fiecare stat european are o istorie aparte și de aceea modul de organizare socioadministrativă este diferit. Întâlnim și similitudini în ceea ce privește serviciile și prestațiile în caz de bătrânețe, de boală, de invaliditate, de îngrijire a copiilor, sănătate. De asemenea, toate țările se confruntă cu șomajul, situațiile de excludere socială a unor categorii populaționale (persoane fără adăpost, refugiați și imigranți ilegal, persoane cu handicapă, scăderea natalității și îmbătrânirea populației
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]