5,096 matches
-
rujiță, fată dalbă” (Zam - Hunedoara). Imaginea plantelor crescute din noroiul genezei conține într-o sinteză maximă toate trăsăturile fundamentale ale inițierii feminine: teluric, acvatic (lichidul amniotic al cosmosului), puritate, diafan, fecunditate. Același cadru inițiatic, în contextul recoltării plantelor, apare în balada Fata și cucul I (5): „Foaie izmă creață,/ Joi de dimineață,/ Pe rouă, pe ceață/ Și pe negureață,/ Măre, mi-a plecat/ Și s-a depărtat/ Departe de sat/ Trei surori/ La flori,/ Să se-nflorărească,/ Să sempodobească,/ Ca să-nveselească./ Foaie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
botezul care acordă recunoașterea totală a ființei inițiate și de aceea textul insistă asupra cufundării în apa eternului reînceput cu trei sinonime parțiale. Motivul curățării oaselor de carne mai poate fi întâlnit în cadrul tiparului inițiatic al înghițirii de către un monstru. Balada Șarpele I(7) dezvăluie un erou care a stat în gura șarpelui până la dizolvarea țesuturilor și, odată scos din infern, oasele lui albe vor fi învelite cu veștminte de mătase, semnificare transparentă a condiției superioare dobândite. Alte implicații acvatice țin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De fapt, pielea neatinsă de arsura solară ține de închiderea în spirit, deschiderea către lume anulând acest drum introspectiv: „și nu putea s-o țâie-afară, că să topea de soare, atâta de frumoasă era, înnegrea” (IzbiceniOlt). Prohibiția apare și în balada Iovan Iorgovan I(6), unde inițiata a luat deja o formă improprie lumii ordonate, prin șederea în pământ: „Sub stană de piatră,/ La umbră băgată,/ Fată sălbățică,/ La față groaznică:/ Lungi cosițele/ ’I bat călcâiele;/ Și sprâncenele/ I-ajung genele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trupul gol evidențiază agregarea totală la statutul nou. Ea are „Față/ Cu albeață,/ De vânt nebătută,/ De om nevăzută” și s-a apropiat de ipostaza selenară prin șederea în întuneric: „Fața-și arăta,/ Fața ca luna”. Într-o variantă a baladei din colecția Păsculescu abandonul civilizației este dezvoltat: „Și ea a fugit,/ S-a sălbătecit,/ Prin Cerna a trecut,/ Prin prunduri s-a alivănit,/ Acolo a trăit./ Haine a părăsit,/ Părul i-a crescut,/ Din creștit până-n pământ./ Trupul s-anvălit,/ S-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
copilului dependent de mediul matern, nu este reversibilă pentru neofit. Florea știe, de asemenea, că zmeii, bestiile ce întrupează haosul anihilant au capacitatea de a vorbi cu obiectele și părțile componente ale casei, iar zidul nu va fi întrebat. În balada Voica I (27) strigoiul care o urmărește pe fată primește ajutor de la singura căniță neîntoarsă cu fundul în sus, ca gest magic de închidere a gurii comunicante cu sacrul. Cel de-al doilea aspect al condiției inițiatice, de data aceasta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rudenie întreaga dimensiune infernală și pune astfel la adăpost lumea. Cu zmei și tâlhari frați, ea își va face comunitatea să cunoască o perioadă de rodire netulburată, ceea ce reprezintă finalitatea superioară a inițierii tinerilor. Revenirea în mediul familial are, în balada Iovan Iorgovan I(6), forma unei consacrări potrivită eroilor care au anulat răul: „La mal d-aj ungea,/ Pe mal s-așeza:/ Lume c-o vedea,/ În brațe-o lua/ Și-n sat o ducea./ Fata sălbățică,/ Mândră și voinică,/ Vecini
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
În timpul izolării inițiatice fetele dobândesc puteri magice preluate direct din spațiile sacre în care au pătruns. Argeaua, ca așezare tipic feminină, înglobează simbolistica șederii sub pământ (recluziunea departe de lumina solară) cu puterea cosmocratoare a țesutului. Construcția miniaturală, prezentă în balada Soarele și luna I (1), este întotdeauna separată de casa familială: „o încăpere construită pe jumătate în pământ, în apropierea pădurii”. Pământul, în special adâncitura care adăpostește fata de măritat, trimite la implicații ale renașterii din pântecul lui Terra Mater
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu mărgăritare” (Utconosovca - Odesa). Corpurile cerești, dar și pietrele prețioase sunt proprii naturii selenare a fetei. Puterile ei se trag din registrul nocturn, al pământului, iar luna și stelele sunt exteriorizări simbolice, deci forme de consacrare a ființei inițiate. În balada Vidros I( 11) peștele mitic asigură locuința heliotropă, indiciul solarității lui aflând-se în solzii prețioși: „Să-mi dai și mie năvodarii/ Să prinz peștele ăl mare,/ Cu solzii de aur/ Să-mi fac o casă mare,/ Ce se învârte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial pentru mire, el este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde conțin intrarea în scena potopului a voinicului inițiat, similară cu apariția dramatică a Moldoveanului în balada șarpelui. Aflată în leagănul de mătase dintre coarnele Boului Negru (htonian) înotător, fecioara vede nu doar colindătorii (ca revers al abilității lor de a o privi și de a ne-o arăta), ci și iubitul consacrat deja: „Cam deoparte, nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I (5.1), Trei fete surori, „stabilesc o conexiune între plecarea fetelor, culesul florilor și preparativele pentru căsătorie: «Trei surori la flori/ Flori ca să culeagă/ Chite să-mpletească/ Dă nuntă gătească» (Ciuperceni - Turnu Măgurele)”. Intenția maritală le poartă însă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de voie bună la vreun bun oarecare”. Bunul pierdut de fecioara repudiată aparține exclusiv lumii profane și duratei; brațele de carne puteau crea doar întru contingent, iar picioarele întregi parcurgeau doar drumuri în lumea istorică, asemenea surorilor mai mari din balada I (5). Revenirea definitivă în planul social durează, pentru tânăra îngropată de vie, până la momentul ajungerii pruncilor la vârsta inițiatică, ei fiind cei care redau, prin logos, statutul regal al mamei. Povestitul în interiorul povestirii mitice adaugă o valoare recuperatoare, de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traseul inițiatic. Alte ipostaze zoomorfe ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în cursul inițierii, a cărei utilitate devine astfel dublă. Broasca țestoasă are un corespondent în balada Broasca Roasca I (32), stăpână peste lumea infernală, pe care o face să lucreze pentru mundan și să-l încarce magic: „Toată noaptea că lucra;/ Lui Dumitru că-i făcea,/ Mândre palaturi i-ardica./ Când soarele răsărea,/ Ele-n soare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aduce puterile germinative ale genezei, prin infuzarea lumii cu energiile originare. Capra, ca ipostază punitivă a fetei, șade, pe de altă parte, într-un spațiu mineral, întreaga ei împărăție este transformată în piatră, ceea ce amintește de recluziunea fetei sălbăticite din balada Iovan Iorgovan I(6). Transformările zoomorfe demonstrează asimilarea forțelor genuine ale lumii și capacitatea fecioarei de a transla dimensiunile cunoașterii. Mai cu seamă floarea și pasărea reprezintă ipostaze ale inițiatei stăpâne peste sensurile sacre, căci etapa florală sau avimorfă succede
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
colinde, care își ceartă mama înainte de incursiunea mitică. A doua explicație pentru coerciția părintească ține de circumscrierea în sacru prin interzicerea lui, știindu-se că psihologia inversă este cea mai eficientă în cazul copiilor. Năvodarul experimentat Vioară nu reușește, în baladă, să-l oprească pe fiul său, devenit neofit, să vâneze în apele anihilante, dimpotrivă, vorbele sale accelerează traseul inițiatic: „Toate apele să-mi vânezi;/ Dar auzi bine, ori n- auzi,/ La Vidrosu să nu mergi,/ Că Vidrosu-i de adânc,/ Cât
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Organicitatea literaturii investigate este pe deplin vizibilă de acum, atât în planul expresiei, cât și în planul semantic. Mesajul inițiatic depășește granițele speciilor și poate fi urmărit, de-a lungul unor moduri diferite de manifestare literară. Sintagmele fixe circulă între baladă și cântecele ritual-ceremoniale, între descântece, balade și basme, imaginile poetice din colinde sunt regăsite în plugușor, toate demonstrând o viziune unitară asupra lumii, bine definită și închegată în mod impresionant. Motivele inițiatice sunt comune colindelor și basmelor, furtul astrelor, asociat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vizibilă de acum, atât în planul expresiei, cât și în planul semantic. Mesajul inițiatic depășește granițele speciilor și poate fi urmărit, de-a lungul unor moduri diferite de manifestare literară. Sintagmele fixe circulă între baladă și cântecele ritual-ceremoniale, între descântece, balade și basme, imaginile poetice din colinde sunt regăsite în plugușor, toate demonstrând o viziune unitară asupra lumii, bine definită și închegată în mod impresionant. Motivele inițiatice sunt comune colindelor și basmelor, furtul astrelor, asociat în mod automat cu eroii de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
intruziunea haosului este marcat de o inversare a principiilor, căci lumina ajunge pe tărâmul întunecat al amorfului și compromite puterea ei creatoare. Divinitatea supremă reclamă aici starea critică a lumii și tot ea recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu întreaga desfășurare de simboluri, precum jertfa fecioarei și somnul eroului înainte de confruntare. Balada și basmul împart un teren artistic fertil pentru continuitatea modalității narative, călătorul spre lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu întreaga desfășurare de simboluri, precum jertfa fecioarei și somnul eroului înainte de confruntare. Balada și basmul împart un teren artistic fertil pentru continuitatea modalității narative, călătorul spre lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii. Călătoria reprezintă alegoria inițierii, căci ea cuprinde toate datele simbolice ale acesteia: ieșirea din familial, probele drumului, întâlnirile revela¬torii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii. Călătoria reprezintă alegoria inițierii, căci ea cuprinde toate datele simbolice ale acesteia: ieșirea din familial, probele drumului, întâlnirile revela¬torii, lupta cu monstrul și revenirea în Cosmos, cu sensul etimologic al acestui cuvânt. Baladele prezintă însă două forme ale plecării eroice, una caracteristică acestei specii, care descrie drumul și întâlnirea cu sacrul dincolo, și una preluată de la basm, ce începe printr-o situație dată de absența unei ființe sau a unui obiect, urmărește traseul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bogat, unde vor avea loc probele inițiatice pentru mire. Structura de basm, care lasă firul narativ să se depene în zugrăvirea mai multor împărății și personaje întâlnite de erou, este o călătorie propriu-zisă, recognoscibilă în forma familiară din povești în balade precum Mizil-crai I(19), Ardiu crăișor I (30), Ciocârlanul I(30), Arian ăl Mic I(30), Gruicea I(33). Deși atenuate în baladă, caracteristicile evenimentelor din basme punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
împărății și personaje întâlnite de erou, este o călătorie propriu-zisă, recognoscibilă în forma familiară din povești în balade precum Mizil-crai I(19), Ardiu crăișor I (30), Ciocârlanul I(30), Arian ăl Mic I(30), Gruicea I(33). Deși atenuate în baladă, caracteristicile evenimentelor din basme punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora. Gama lor însă este limitată, balada preluând doar acele elemente care au putut fi adaptate formei sale artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
crăișor I (30), Ciocârlanul I(30), Arian ăl Mic I(30), Gruicea I(33). Deși atenuate în baladă, caracteristicile evenimentelor din basme punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora. Gama lor însă este limitată, balada preluând doar acele elemente care au putut fi adaptate formei sale artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde mezina lui Mizil-crai. În basme, structura epică ar face parte, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, din „ciclul fecioarei războinice”, tipul a cu basmul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu succes (XXVI), în urma cărora este eliberată Mizilca și se întoarce acasă (XX) remediind în același timp lipsa inițială și închizând cercul narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică îl adoarme pe erou și cu acest aspect pășim în ciclul „Părăsirilor sau om - animal, tipul Neraida”, căci Ardiu pleacă în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]