8,717 matches
-
de origine romană, clasificate în religioase și lumești și distinse de cântecele de stea. M. a cules și multe informații despre datini, pe care le-a publicat în „Familia” și în volumul Cultul păgân și creștin (1884). Datinile, ca și basmele, publicate cu comentarii sub titlul Descoperiri mari în povestele (basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
de cântecele de stea. M. a cules și multe informații despre datini, pe care le-a publicat în „Familia” și în volumul Cultul păgân și creștin (1884). Datinile, ca și basmele, publicate cu comentarii sub titlul Descoperiri mari în povestele (basmele) românilor în „Albina” (1871-1874 ), sunt interpretate în sensul stabilirii a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
a cât mai multe corespondențe între mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile românești, Iorgovan, Mitologia. Prin colaborările sale la revistele din Ungaria, cu texte, studii și recenzii la lucrările de folclor românesc, el a făcut cunoscut stadiul cercetărilor de la noi în domeniul
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
mitologia română și cea romană. Tot pentru afirmarea specificului național etnograful a preconizat ideea înființării unui muzeu al portului popular românesc. A redactat pentru Enciclopedia română, publicată de C. Diaconovici (I-III, 1898-1904), articolele Basm, Bradul mortului, Buzdugan, Dumnezeu după basmele române, Grădina în poveștile românești, Iorgovan, Mitologia. Prin colaborările sale la revistele din Ungaria, cu texte, studii și recenzii la lucrările de folclor românesc, el a făcut cunoscut stadiul cercetărilor de la noi în domeniul folclorului. În ciuda faptului că a „cores
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
maghiare din operele dramaturgului. Traduceri: I.L. Caragiale, Elveszett levél [O scrisoare pierdută], București, 1949, Ket sorsjegy [Două loturi], București, 1949; Eusebiu Cămilar, Fergeteg [Negura], I-II, București, 1949-1950; Ioan Slavici, A hajnal tündere [Zână Zorilor], București, 1953; Vladimir Colin, Mesék [Basme], București, 1956, A üvegszarvas [Basmele Omului], București, 1960; Eugen Barbu, A bakter s a fiai [Oaie și ai săi], București, 1961; Petre Sălcudeanu, Szembesités [Front fără tranșee], București, 1963. Repere bibliografice: Balla Ernö, Eusebiu Cămilar, „Fergeteg”, UTK, 1949, 6; Kelemen
MÉHES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288079_a_289408]
-
I.L. Caragiale, Elveszett levél [O scrisoare pierdută], București, 1949, Ket sorsjegy [Două loturi], București, 1949; Eusebiu Cămilar, Fergeteg [Negura], I-II, București, 1949-1950; Ioan Slavici, A hajnal tündere [Zână Zorilor], București, 1953; Vladimir Colin, Mesék [Basme], București, 1956, A üvegszarvas [Basmele Omului], București, 1960; Eugen Barbu, A bakter s a fiai [Oaie și ai săi], București, 1961; Petre Sălcudeanu, Szembesités [Front fără tranșee], București, 1963. Repere bibliografice: Balla Ernö, Eusebiu Cămilar, „Fergeteg”, UTK, 1949, 6; Kelemen Béla, „Elveszett levél”. Caragiale szinmüve
MÉHES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288079_a_289408]
-
fundamentale. Reeditate după un secol, aceste studii își dovedesc actualitatea. Proza populară pe care M. a adunat-o a făcut obiectul lucrării Legendele Maicii Domnului (1904), precum și al colecțiilor postume Legendele ciocârliei și Legendele rândunicii (1923), Legendele păsărilor (1975) și Basme din Țara de Sus (1975). Tot postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas în manuscris doine și balade din Bucovina și Ardeal
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul Leu, Iași, 1975; Basme populare românești, I-IV, îngr. și pref. Paul Leu, București-Suceava, 1986-1998. Ediții: Vartolomei Măzăreanu, Condica mănăstirii Voronețul, Suceava, 1900, Condica mănăstirii Solca, Suceava, 1902, Domnia lui Ștefan
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul Leu, Iași, 1975; Basme populare românești, I-IV, îngr. și pref. Paul Leu, București-Suceava, 1986-1998. Ediții: Vartolomei Măzăreanu, Condica mănăstirii Voronețul, Suceava, 1900, Condica mănăstirii Solca, Suceava, 1902, Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa, Suceava, 1904. Repere bibliografice: Iorga
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
se mai economisi astfel combustibil. Fără alt scop decât socializarea și economia, aceste adunări au devenit adevărate reuniuni locale, În cadrul cărora se exprimau păreri, se dădeau vești legate de agricultură și sfaturi, se bârfea și se spuneau povești religioase sau basme, În timp ce participanții spărgeau nuci sau coseau. Având În vedere faptul că fiecare se putea mândri cu o viață Întreagă de aplicată observație și de asumate consecințe ale deciziilor luate În probleme de agricultură, aceste Întâlniri au devenit un soi de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și estetică (V. Jirmunski, B. Eihenbaum, B. Tomașevski, V. Vinogradov), incluse în volumul Ce este literatura. Școala formală rusă (1982), ca și Probleme de literatură și estetică (1982) de Mihail Bahtin. A făcut traduceri și din literatura pentru copii, precum și basme rusești, ucrainene, lapone, tuvine. De succes s-a bucurat Călătoria diletanților de Bulat Okudjava (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traducere). Pentru tălmăcirea unei scrieri dificile cum este Arhipelagul Gulag (I, 1997, III, 1998) de Aleksandr Soljenițân a fost distins cu
ILIESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287520_a_288849]
-
de pirați, vândut ca rob în Egipt, dar, îmbogățit peste câțiva ani, el se întoarce, după o călătorie cu noi peripeții, la Margarona, alături de care va domni în Provența. În literatura română, vechea povestire cavalerească dobândește factura unei narațiuni de basm. O serie de particularități lingvistice, stilistice și de conținut integrează această carte în literatura populară românească. Versiunea conține expresii și mijloace stilistice de natură folclorică: „mă usuc ca floricica câmpului”, „mor cu zile”, „năravul nu și-l schimbă”; Imberie este
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de Demetru Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile melancoliei, Cluj, 1923; Durerea neamului, Cluj, 1924; Grădină cu flori de toamnă, Cluj, 1940; Lângă hotar, București, 1943; Spre
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
Munții noștri aur poartă, Budapesta, 1917; Colăcărie care se zice la nunți, Gherla, 1918; Florile Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
Ardealului, Cluj, 1927; Visuri, zodii, preziceri, Cluj, 1929; Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
Colăcărie și alte versuri glumețe, Cluj, 1930; Florile dalbe, Cluj, 1931; Cheia viitorului, Cluj, 1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
1932; Poezii și basme populare din Munții Rodnei, în Folclor din Transilvania, III, București, 1967; Filon cel viteaz. Basme populare ardelenești, București, 1968; Ileana cea norocoasă. Basme populare ardelenești, București, 1968; Isprăvile vulpei, București, 1968; Calul cu potcoave de aur. Basme populare ardelenești, București, 1969; Doine și chiuituri ardelenești, Cluj, f.a. Traduceri: Lăură. Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
v rasskazah o nih), apărute în „Etnograficeskoe obrozenie” (1896) și alături de comentariile pe marginea unor creații și credințe populare românești, prilejuite de culegerile lui S.Fl. Marian și G. Dem. Teodorescu, I. a oferit cititorilor ruși o reprezentativă culegere de basme, într-o îngrijită tălmăcire, Skazocinâe sokrovișcea zabâtogo ugolka. Sobranie rumânskih skazok i leghend (1902), contribuind astfel la difuzarea și în Răsăritul Europei a bogatului fond de creații în proză ale poporului român. SCRIERI: Grigorii Țamblak. Ocerk ego jizni, administrativnoi i
IAŢIMIRSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
au impus: teoria circulației cuvintelor, teoria stratului și substratului. Etymologicum..., scriere irepetabilă într-o cultură, fascinează prin acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică, analiză comparativă a stilului etc.). Pentru H. scrisul este o modalitate de exprimare totală. Deopotrivă de înzestrat, creatorul de literatură, aflat
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică, analiză comparativă a stilului etc.). Pentru H. scrisul este o modalitate de exprimare totală. Deopotrivă de înzestrat, creatorul de literatură, aflat într-un dialog lipsit de complexe cu modelele românești și universale, este preocupat de ideea modernizării. Scrie
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cântec despre mine însumi, Chișinău, 1969; Robert Frost, Între creste de munți, Chișinău, 1970; Umbra lui Homer, Chișinău, 1972; Poezia negrilor americani, Chișinău, 1973; Ianis Rainis, Adie vânt, Chișinău, 1975; Poezie americană, îngr. și pref. trad., Chișinău, 1977; Imant Ziedonis, Basme în culori, Chișinău, 1982 (în colaborare cu Elena Curicheru-Vatamanu). Repere bibliografice: Vitalie Manolescu-Tulnic, Monolog la o afirmare poetică, „Nistru”, 1965, 4; Aurel Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil literar, „Cultura”, 1965, 19 iunie; Ion Ciocanu, Transfigurare, „Moldova socialistă”, 1965, 11 august; Gheorghe
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
lui I. este polemică, adeseori cu aluzii străvezii la adresa sistemului totalitar. Nuvelele i-au fost traduse în limbile rusă, germană, slovacă ș.a. Ca regizor, a turnat numeroase filme de lungmetraj, a semnat scenariul și regia la câteva filme inspirate din basmele populare, creația lui cinematografică caracterizându-se prin aplecarea spre baladesc. SCRIERI: Râsul și plânsul vinului, Chișinău, 1965; Dincolo de ploaie, Chișinău, 1970; ed. pref. Vasile Coroban, Chișinău, 1979; Trei proze, Chișinău, 1971; Dimitrie Vodă Cantemir, Chișinău, 1974; Făt-Frumos (în colaborare cu
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
fusese preot de țară în sudul Basarabiei. Părinții funcționând la spitalul de psihiatrie din Costiugeni, lângă Chișinău, și-au dat fiica la Liceul Eparhial din acest oraș. I. a debutat în revista școlară „Licurici” (1932) cu poeziile Aș vrea un basm și Primăvara, publicând apoi proză și versuri într-o altă revistă școlară, „Ghiocei” (1934). Studiile de filologie începute la Universitatea din Iași în toamna lui 1934 le-a abandonat pentru a urma Facultatea de Drept. Colaborează la „Cuget moldovenesc”, „Pagini
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
Taras Sevcenco, Jonathan Swift, Mark Twain, H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol. În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care s-au adăugat materiale inedite adunate de cercetătorii Institutului. Nici urmă însă de „folclor nou”, promovat de
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Arta literară în folclor, introdus apoi în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]