3,928 matches
-
sinteză al unei tradiții culturale la care ciclul narativ face apel, în aceeași manieră în care, peste un deceniu și jumătate, o serie televizată ca The avengers propune, prin John Steed și Patrick Macnee, efigia ultimă a cavalerului englez. Autorul belgian repetă gestul fondator al unui dintre inspiratorii săi - ca și Jules Verne, cel care imortalizează, în Phileas Fogg, pe cel mai englez dintre englezi, Jacobs imaginează turul de forță de a da viață unor valori distilate de secole de autodisciplină
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
n am să-l descriu. Am să vă spun doar că începea, jos, cu mulțimea infirmilor care viermuiau în marea cutie a maladiei conștientului și se termina în vârful piramidei, sub stea, acolo unde nu se mai află nimeni... * Tânăra belgiană Chantal Sabine Derycke a trăit timp de zece luni zidită într-un garaj din satul Corinaldo de lângă Ancona. Carabinierii au descoperit-o întâmplător, aproape moartă de foame, zăcând în duhoarea grea a încăperii în care fusese zidită de concubinul ei
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
am bucurat foarte mult pentru el. Reușise să vândă postului NHK drepturile de difuzare a unui reportaj despre concursurile de dansuri populare din Haiti, apoi a reușit să găsească sponsori pentru a introduce În lumea artistică din Tokio un artist belgian specializat În epitafuri. Mi-aduc bine aminte ce mi-a spus odată: „Nu-mi place să produc ceva, de exemplu să fac fotografii, asta mi se pare o bătaie de cap inutilă, Însă Îmi place să vând, orice. Așa cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu e încă nimic, între timp, firește, nu mai aveam nici o încredere în domnul ăsta, și voiam să ne lămurim, să confruntăm traducerea cu originalul. Ce descoperim? Nu era nici măcar Bazakbal, era un roman tradus din franceză, de un autor belgian puțin cunoscut, Bertrand Vandervelde, intitulat... Așteptați să vi-l arăt. Cavedagna se îndepărtează și când reapare îți întinde un fascicul de fotocopii: - Iată, se; cheamă Privește în jos unde umbrele se-ndesesc. Avem aici textul francez al primelor pagini. Vedeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Electronică de Opere Literare Omogenizate“), oferindu-i asistență tehnică pentru terminarea romanului („Flannery devenise palid, tremura, strângea la piept manuscrisul. - Nu, asta nu - spunea el - nu voi permite așa ceva niciodată...“), fie că s-a dus să apere interesele unui scriitor belgian plagiat fără rușine de Flannery, Bertrand Vandervelde... Dar, revenind la ceea ce-i scria Marana lui Cavedagna, cerându-i să-l pună în contact cu scriitorul inaccesibil, ar fi fost vorba să-i propună, ca fundal pentru episoadele culminante ale viitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Tipa vorbește în lătrături eliptice, la modă în cercul secretarelor cool de pe ambele coaste ale Americii. (Deși i-a apărut fotografia în revista Paper de peste trei ori, Mary Alice este vădit nefericită. Se îmbracă întotdeauna în rochii diforme, în haine belgiene avangardiste care ar întrista pe oricine. Când am încercat s-o ajut, explicându-i că-i mai bine să fie o fată efervescentă decât una depresivă, mi-a replicat: „Mda. Bineînțeles“, și n-a făcut nimic ca să-și îmbunătățească imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
sau litere cursive, pasaje Întregi. Modul meu de a le prezenta cititorilor mei faptele rămânea, totuși, foarte diferit de al ei. Niciodată, de pildă, prințesa nu s-ar fi gândit să scrie: „Revoluția persană s-a declanșat atunci când un ministru belgian a avut nefericita idee de a se deghiza În mullah”. Ceea ce nu era prea departe de adevăr, totuși. Deși, pentru Șirin, premizele revoltei vor fi fost sesizabile din anul 1900, de la cura la Contrexéville a șahului. Dornic să meargă acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
al Persiei, Țarul s-a ferit să Încredințeze vămile propriilor supuși, preferând să-i solicite regelui Leopold al II-lea să se ocupe de ele În locul și spre profitul său. Așa au ajuns la curtea șahului vreo treizeci de funcționari belgieni, a căror influență avea să cunoască o ascensiune vertiginoasă. Cel mai important dintre ei, un oarecare domn Naus, a reușit, printre altele, să se cocoațe până În cele mai Înalte sfere ale puterii. În ajunul Revoluției, era membru al consiliului suprem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ele asupra Persiei, mai ales atunci când, În aprilie 1906, Nicolae al II-lea a fost constrâns să convoace un parlament, Duma. Căci, În această atmosferă, a survenit cel mai banal dintre evenimente: un bal mascat organizat de un Înalt funcționar belgian, unde dl Naus a avut ideea de a merge deghizat În mullah. Șușoteli, râsete, aplauze, lumea s-a Înghesuit În jurul ministrului, a fost felicitat, a pozat pentru o fotografie. Peste câteva zile, clișeul se distribuia, În sute de exemplare, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ei „folclorică” Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei Capitolul VIII. Între extremele politicii europene. O „avangardă estetică”? Capitolul IX. Periferii avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul marginii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puternic îndatorat romantismului și idealismului subiectiv german. Simptomatică este și nevoia nevrotică a legitimării externe: antidecadent declarat, deși adept - o vreme - al experiențelor simboliste și instrumentaliste, Macedonski întreține, încă de pe la 1880, relații apropiate cu reviste franceze, publică versuri în revista belgiană La Wallonie, din Liége, a lui Albert Mockel (1886), își editează la Paris Le calvaire deu feu (1896), publică, în franceză, volumul Bronzes, prefațat și stipendiat de Alexandru Bogdan-Pitești (1897), și încearcă toată viața - fără prea mult succes - să „cucerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
film de Milița Petrașcu și numeroase decoruri avangardiste pentru spectacole de teatru... Numere speciale În perioada 1925-1927, Contimporanul a dedicat numere speciale arhitecturii moderne, teatrului și filmului nou, interiorului nou, suprarealismului francez, sculpturii lui Constantin Brâncuși, alături de grupaje consacrate avangardelor belgiană, poloneză, maghiară. A dezvoltat o întreagă rețea de relații și colaborări cu numeroși reprezentanți ai avangardelor europene și nu numai europene, promovînd creațiile și mișcările artistice înnoitoare din întreaga lume. În ciuda schimbărilor de formulă și a inconstanței aparițiilor, Contimporanul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
interiorului o intimitate specifică”, „estetica nouă, simplă”, în acord cu „cerințele higienice”, „interiorul, loc de odihnă, cere claritate”, „maximum de simplificare, maximum de confort”. Adevăratele atracții ale acestui număr sînt altele: un grupaj - mult mai bogat - de prezentare a avangardei belgiene, un fragment mai „avangardist” din romanul Tic-Tac al lui Ion Vinea (devenit, la apariția în volum, „Paradisul suspinelor“), primul capitol („Vine domnița!...“) din romanul Excelența Sa I.H.H. Pantelimon dintr-un roman „blasfemiatoriu” al lui N.D. Cocea (însoțit de o notă despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că expoziția românească se prezintă sub o înfățișare individuală proprie. «Scoarțele basarabene complectînd podoaba sălii dau o imagine de drumul parcurs de ornamentația grafică română dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă) din Belgia: „La Wallonie (organ cotidian al democrației socialiste Liege), anunță participarea pictorilor belgieni la expoziția internațională a revistei Contimporanul la București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dela inspirația ei populară la starea ei de azi»”. Relațiile privilegiate ale Contimporanului cu avangarda belgiană sînt ilustrate inclusiv prin semnalarea ecourilor „expoziționale” românești în presa (socialistă) din Belgia: „La Wallonie (organ cotidian al democrației socialiste Liege), anunță participarea pictorilor belgieni la expoziția internațională a revistei Contimporanul la București. Sînt J. Peeters, Floquet, Maes și liegezul Marcel Darimont, unul din cei mai viguroși și măestriți xilografi ai Belgiei” (nr. 49). În nr. 72, un volum al lui Georges Linze - probabil, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
volum al lui Georges Linze - probabil, cel mai apropiat colaborator extern al Contimporanului - este elogiat, fără a se omite locul de apariție a unora dintre poemele componente: „1930 de Georges Linze (Liége); colaboratorul nostru e un Sf. Paul al modernismului belgian. Poemele sale sînt tot atîtea manifeste concise, dure, rectilinii și pasionate. Unele poeme au apărut în Contimporanul”. Din nr. 73 aflăm că „La Bruxelles se deschide în curînd expoziția colaboratorului și prietenului nostru P. Floquet. Expoziția se anunță ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
al României (legitimarea externă a avangardei se vădește o dată mai mult). Un document relevant pentru atitudinea revistei față de colaborarea cu avangardele artistice din străinătate îl constituie publicarea, la rubrica de „Notițe” a numărului 4, a unui apel lansat de grupul belgian din jurul revistei 7 Arts și prezentat cu ocazia Expoziției de artă de la Paris. Protestînd față de marginalizarea/excluderea artei noi, grupul milita pentru o colaborare mai susținută între reprezentanții diferitelor avangarde europene (expoziții itinerante, cărți realizate în colaborare etc.). Acuzînd la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
între reprezentanții diferitelor avangarde europene (expoziții itinerante, cărți realizate în colaborare etc.). Acuzînd la rîndul lor administrația pentru cultură din România că, la aceeași expoziție, a promovat doar reprezentanți ai artei tradiționaliste autohtone, integraliștii își exprimă „adeziunea deplină” la inițiativa belgiană: „Considerăm oricum necesar, ca o legătură importantă, schimbul de mijloace de popularizare pe care le folosim, mijloace ce vor servi la crearea unei reciprocități de valori locale”. Într-un articol din numărul 12, Ilarie Voronca aduce însă și un vibrant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vreme mai precară ca a noastră) s-a esprimat cel mai elocvent în formula lor suprematistă, care se pierde într-un complet neant formal pentru a pune numai problema materialului”. Numărul 59 semnalează un grupaj „consacrat constructivismului polonez” al revistei belgiene Anthologie din Liège, iar în nr. 65 este menționată elogios o importantă manifestare expozițional-arhitectonică internațională desfășurată la Varșovia: „Block 11 este un număr festiv consacrat expoziției de arhitectură modernă ce are loc actualmente în Varșovia. Au luat parte la această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în România). Semnificativă este însă și notița simpatetică despre gruparea postsimbolistă „Frații lui Serapion”, aflată în flagrantă contradicție cu ideologia Sovietelor. Despre limbajul zaum întîlnim o referire — la mîna a doua — într-o notiță din Contimporanul nr. 49 despre revista belgiană Het Oversicht (Anvers, caiet 210), „un studiu (...) asupra poetului rus Iliazd, inventatorul limbei zaum de muzicalitate rusă”, anticipată de o alta, în numărul 45, unde este prezentat Le dentu de Phare. De reținut analogia pe care Ribemont Dessaignes o face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
notă din care transpare frustrarea nerecunoașterii internaționale a mișcării moderne autohtone: „Der Sturm consacră ultimul număr mișcărei moderne din Slavonia. Plastică, arhitectură, tipografie, muzică și poezie modernă, acerb modernă și revoluționară cu vecinii noștri din Sud, și noi...”. Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Slavonia. Plastică, arhitectură, tipografie, muzică și poezie modernă, acerb modernă și revoluționară cu vecinii noștri din Sud, și noi...”. Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se situează - într-un clasament ipotetic - pe locul al treilea, după Franța și, la mică distanță, Italia. Preferințele poetice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Appendix: avangarda belgiană și Belgia Orientului Dintre avangardele „periferice” occidentale, de cea mai mare atenție s-a bucurat - de departe - avangarda belgiană, în special cea valonă. Referințele la aceasta le depășesc pe cele franceze, germane sau italiene, iar numărul revistelor belgiene comentate se situează - într-un clasament ipotetic - pe locul al treilea, după Franța și, la mică distanță, Italia. Preferințele poetice ale lui Ion Vinea merg cu precădere înspre comilitonul Georges Linze, director al revistei Anthologie din Liége, ale cărui poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
au fost citite la toate manifestările poetice ale Contimporanului. Numărul 57-58 conține un bogat grupaj de prezentare a artei noi - literatură, arhitectură și plastică - din Belgia: „La poésie nouvelle“ de Linze (o panoramă a revistelor și direcțiilor poetice din avangarda belgiană), „En Belgique. Un manifeste. Georges Linze & son ésthetique du paysage“ de Gommaire van Looy și un poem al lui Emile Malespine („Vers“) dedicat lui Marcel Iancu. Într-o „Scrisoare din Belgia“, publicată în traducere română în nr. 45 al Contimporanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
calea artei noi și a constructivismului arhitectural. Înainte de Primul Război Mondial tînărul Vinea scrisese elogios despre poezia postsimbolistului Émile Verhaeren, un „precursor” el însuși. „Deschidem această anchetă asupra poeziei mondiale cu Belgia - scrie el, într-un P.S. al amintitului grupaj belgian - pentru că poeții ei au fost primii care ne-au revelat, prin Verhaeren, frumusețea lumii moderne” (este invocat și un „precursor” american - Whitman - acesta însă „tîrziu descoperit”). Și, mai departe: La parole est aujourd-hui a M. Georges Linze - aux poetes, peintres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]