10,418 matches
-
și în același timp fidelă, iar rezolvarea vine din recunoașterea faptului că a fi prost nu este un avantaj, ori personaje ciudate precum acela din Lordul vagabond, un gen de neliniștit care se regăsește, într-un târziu, tot sub privirea blândă a celei pe care o părăsise cu ani în urmă. Cupluri sau oameni singuri care trec prin acea unică întâmplare, da, da, aparent banală, însă capabilă să schimbe o viață. Întâmplarea devine subiect și numai ochiul atent la detalii și
UN ARTIST AL CUVÂNTULUI SCRIS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342105_a_343434]
-
cei mai fericiți. Iată, departe, pe munții aceia, plouă. Vântul poartă cu repeziciune norii întunecați care se răspândesc pretutindeni, cotropind crestele munților și abisurile văilor. Pare o vreme de sfârșit de lume! Și totuși, mai sunt pe Terra. Terra cea blândă, ca o mamă cu copiii ei. Oare așa va fi și pe Perla-22 când va ajunge Katy acolo? Katy, îngerul meu, la ce te gândești tu acum? Cum vor fi parcurile tale frumoase? Te gândești la cei dragi de acasă
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
oraș aleanul și-l presară, ca omului să-i dea de știre că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-nalță ajungând la cer, ca-n sus să ducă doruri multe și-n jos s-aducă blândul ler. NOUL AN Din trupul timpului desprins și din al său avan capriciu, intrat-a-n lume noul an spre-al omului firesc supliciu. N-avem motive să-l dorim ori să-l cinstim ca pe-un amic - aidoma-i
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
noapte Cu binecuvântarea sădită printre șoapte. Iar gândurile-alese, rostite-n glas fierbinte, Stând pe genunchi plecată, crezând în cele sfinte, Topesc cuvinte-n valul credinței, un descânt, Ca ele să m-ajute mereu pe-acest pământ. Îi mulțumesc bunicii, cea blândă și iubită, Căci știu că-n orice clipă din rugă-s nelipsită Azi vreau cu toată ființa, în brațe să o strâng Să-i spun cât o iubesc, să o sărut râzând. Paula-Diana HANDRA Timișoara mai 2013 Referință Bibliografică: Paula
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
ura-ți clocotește Și răbdarea ți-ai pierdut-o, Fă-ți curaj de te trezește Fără teama ce-ai avut-o! Dacă-ți fierbe-n piept revolta Și ți-e dumnezeul gol Trage jos la tine bolta Și îl ceartă blând, domol... Dacă-ți clocotește mintea De-njosire și sudalme, Scoală din viteji un Pintea Să îți pună arma-n palme! Dacă fierbi cum fierbe țara De spurcată lașitate, Spulberă cu fierul fiara Și cu sânge fă-ți dreptate! Eu, Poetul
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
s-a așezat pe mormânt, a pus botul în pământ și părea că plânge. Când a ajuns acasă, l-am mângâiat înduioșată de suferința lui. S-a uitat în ochii mei și părea că înțelege ceea ce îi spuneam cu cuvinte blânde, că viața asta este uneori câinească și pentru oameni și trebuie s-o ducem așa cum este, fiindcă altă lume mai bună decât asta nu mai există. Și vorbind de trăirile interioare ale câinilor, o altă întâmplare ne-a pus pe
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
anevoios bidivii nărăvași după un obositor galop prin preerii, văi înrâpate și nisipuri măturate înșirate în dune cu o simetrie aparte de vântoasele regiunii, precum crestele spumegânde ale oceanului din apropiere - peste care s-au abătut urgiile unei naturi deloc blânde și prietenoase și apoi, întrun târziu, caii sleiți fornăindu-și nechezul ca pe o ușurare în apropierea vreunui firicel de apă, vad salvator sau albie mai acătării, până ce nu apucă calea prăbușirii iremediabile - cumva întârziat (și)de o pritoceală etimologică
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
umiditatea rămâne constantă, la 45%. Altitudinea la care este situat și aerul proaspăt de munte fac ca verile să fie foarte plăcute, cu temperature ale căror valori nu depășesc decât rar 85 de grade F iar iernile sunt scurte și blânde. Oh, visez la un apus de soare peste munții din Prescott! Parcă mi-aș înmuia mâinile în văpaia acelui asfințit și n-aș lăsa ca să se stingă infinitul ... În Prescott există câteva colegii și universități renumite, printre care se remarcă
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
acestui spațiu infinit mă transpune într-un univers real de copil care desenează o lume mai bună, mai fără de păcate, mai atentă la durerea semenilor. Și uite așa, sub ploaia imaginilor păstrate cu sfințenie în memorie, prelingându-se suav și blând spre suflet, îmi dau seama că nicio intemperie, nici o criză economică sau socială, nicio eră politică nu ne poate văduvi de ceea ce avem mai de preț: AMINTIRILE! Nu, nu confund România cu nimic în lume, e doar așa, o transhumanță
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
în rest e o liniște deplină, numai în ei crește febra, dorința, atracția. Bărbatul o ia de mână și încet o trage după el în marea cea neagră și infinită. Corpul lor se leagănă într-o strânsoare dulce. Mângâierea este blândă, acaparatoare. Fierbinte. O simt din toată ființa lor... După un timp înoată către mal și se întind pe nisipul cald și primitor. Febra descrește, respirația își revine încet-încet la ritmul obișnuit. Rușine. Mândrie. Stăpâniți de sentimente ambivalente adorm în brațele
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
zvântă Iubitoare, Maica Sfântă. Cetele de îngerei Scutură din clopotei, Din zâmbet ce stă să vină În jur se face lumină. Rugă . Doamne al cerului Sfânt al misterului Regele iubirii Crai al fericirii. Peste noi pogoară La ceasul de seară Blânda mângâiere În nopti de tăcere, Sufletul ni-l umple De plăceri mărunte, S-avem fără pată , Inima curată. Rugă murmurând, Intră-ne în gând Și ne luminează Și ne-nseninează. Toarnă peste fire Picuri de iubire. Îngerul Îngerul, cu chip de
POEZIE CREŞTINĂ PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341832_a_343161]
-
ai așternut și cânți prelungește zilele mirenilor, până în noapte târziu, bucuria zorilor ce vor să vină când bătaia a douăsprezecea readuce lumina în ființele rătăcite cuvântul tace sensurile împlinesc ovalul horelor și rotundul ceasului devine absurd acele sunt încercări, mână blândă a versului? clopotul tace răstignit în turn așteaptă miezul nopții după ce Omul Fiul Iubirea își va reîntoarce Chipul Sfânt către pământ iar coroana în care spinii rănesc adevărul se preface în aurul vechi dăruit omului cale esență bucurie sens când
CLOPOT ŞI VERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341852_a_343181]
-
așteaptă miezul nopții după ce Omul Fiul Iubirea își va reîntoarce Chipul Sfânt către pământ iar coroana în care spinii rănesc adevărul se preface în aurul vechi dăruit omului cale esență bucurie sens când Poezia Învierii va răsuna clopotul și mâna blândă a versului vor părăsi arena loviturilor pentru a ajunge în grădina în care verbul a fi redevine în cruce - simplul și ovalul perfect al Iubirii Anne Marie Bejliu 12 aprilie 2014 Referință Bibliografică: clopot și vers / Anne Marie Bejliu : Confluențe
CLOPOT ŞI VERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341852_a_343181]
-
dureroasă, în sensul soteriologic (“Ochiul înghețat i-l umplu gânduri negre de amor” I-121) - mântuie ultimele particule de Lumină. Statuia-Femeie, la Eminescu, poate ajunge să personifice Lumina-Spirit, definitiv separată de Materia-Haos-Întuneric (I-92: “O, vis ferice de iubire, / Mireasă blândă din povești (...) Cât poți cu-a farmecului noapte (mistică) / să-ntuneci ochii mei pe veci” (orbul care transgresează în / prin Revelație, prin Femeia Sacră). Entelehia eminesciană a Femeii este subliniată și de puritatea absolută - vergină, adorată, icoana pururi verginei Marii
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
plus? Presupunând că ar trebui să alegeți între mai multe orașe din NC, inclusiv capitala, Charlotte, pentru ce anume ați opta? De ce? Cum ați descrie în câteva cuvinte, NC? - În primul rând, am întâlnit aici o climă plăcută, cu ierni blânde, si un relief variat, în care se disting munții Apalasi și plajă de la oceanul Atlantic. Cred că România și NC seamănă și vă mărturisesc că nu o dată m-am simțit în acest loc că și acasă, în țara noastră mult
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
1128 din 01 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-am turnat vorbele în palme, poftiți: Voi, patru anotimpuri flămânde de mine, Serviți. Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindă A celor patru zări; ca focul în lemne Surâd blândă. Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz, Nu-l gonește nici o rugăciune, nici o sudalmă - Preludiu confuz. M-am răspândit ca un zbor neterminat Din casă în casă, din palmă în palmă - M-am înălțat În numele de Mamă. 23
OFTAT ÎNCHIS ÎN AUZ de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341901_a_343230]
-
te înapoiezi în sicriu Și singur să tragi capacul, ermetic. Pe oasele proprii - poeme amare am să scriu, Evidențiindu-mi gândul profetic. Marilor mari, metafora nu-mi străjuiți. Cine ar vrea să-și preschimbe creierii săi În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin ... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. Anotimp sufletesc în memoria mamei Ana Așa
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
locului o iubeau și se rugau pentru ca Dumnezeu să facă un miracol și să-i redea vederea. După un timp, într-o frumoasă zi de florar, când Constantina ieșise iar în pădure, rătăcind printre tufele înflorite de afin, o voce blândă, ca șoapta unui înger, învălui ușor întreaga poiană: "Să te speli în fiecare dimineață pe față și pe ochi cu roua florilor de afin, iar când se vor coace, să le mănânci fructele, apoi să te rogi Celui de Sus
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
servit mai mult cu pateuri și cartofi copți în coajă, de parcă nu mai mâncase așa ceva niciodată. Când privea micuțele pulpe de porumbel și își amintea de porumbeii lor de la bunica de acasă, o cuprindea mila pentru bietele păsări atât de blânde și frumoase, încât îi tăia orice poftă de mâncare. De sitari nici vorbă. Cum să mănânce așa ceva? Își umezea buzele arse de razele nemiloase ale soarelui, în dulceața răcoritoare a preparatului din pahar, privind nepăsătoare la mesele din apropiere. Băutura
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341874_a_343203]
-
o mângâiere pe spatele palmei, sau o atingere sinceră pe umăr poate valora mai mult decât o mie de vorbe. Am trăit astfel de clipe, în care atingerea a stins și cele mai nărăvașe împotriviri... Am fost privită cu ochi blânzi și calzi de oameni care mi-au arătat, pentru o clipă, adevărata lor față. Am fost liniștită de atingerea plină de iubire necondiționată a unui câine, a unei pisici și chiar a unei păsări... Cunosc deci trăirea. Am reușit să
GÂNDURI DE SEARĂ... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341967_a_343296]
-
de a lăcrima. Selectez doar: „cu riduri și privirea caldă//bunica//îmi taie gândurile//... „mi-e dor//de inocența rămasă lângă salcâm// nu știu să mă găsesc printre flori// ... „chipul de pe piatra de mormânt//nu mai păstrează albul căldurii//zâmbește blând, ca un șaman care și-a încheiat”. „- bunico//toate crengile s-au prăbușit// nu mai știu sădi pomi”. Și-am lăcrimat și eu. Poemul „ce gust are azi neprevăzutul” este în același timp și o întrebare neretorică pe care și-
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
noi înșine nu o dorim. Odată am fost și noi copii, fără grija zilei de mâine, și nu observam cum fața părinților noștri devenea din ce în ce mai apăsată sub anii împovărați. Când am mai crescut, am văzut cu durere că aceea față blândă și tânără a devenit brăzdată de riduri și îmbătrânită. Privim neputincioși că nu putem da anii înapoi, nu le putem oferi o zi din viața noastră și nici nu-i mai putem întineri și însănătoși. Vedem în jurul nostru tot mai
SCRISOARE CĂTRE LEONEA (MESAJ PENTRU UN COPIL MINUNAT) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342211_a_343540]
-
mângâie și ne bucură. Glasul copiilor noștri răsună ca și clopoțeii de aur în preajma noastră, bucurându-ne auzul. Ne înveselim când, încă de la primul gângurit, copilul cunoaște glasul mamei sale. Înainte de a rosti primul cuvânt, „Mama", am cunoscut vocea ei blândă și caldă. Dar prin ce sentimente, tristeți și ce bucurii trece o mamă când vocea ei nu poate exprima în cuvinte trăirile sufletești? Dacă nu poate auzi și nu poate glăsui? Dacă nu se poate face auzită de cei dragi
SCRISOARE CĂTRE LEONEA (MESAJ PENTRU UN COPIL MINUNAT) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342211_a_343540]
-
-lea până acum câteva decenii dascăli și preoți buni. După terminarea lecturii pui cartea de o parte, așa cum a făcut-o autorul acestei cronici literare, pentru a o mai răsfoii încă o dată, pentru a ne mai întâlni din nou cu blândul și înțeleptul, domnul Busuioc, dar și cu Învățătorul și Preotul din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, exemplu de „binom hârșâit”, în care cele două personaje se „mănâncă „ între ei. Pătrundem și în sufletul domnului Vucea. Cunoaștem astfel sute de
„LUMINILE SATULUI ROMÂNESC – DASCĂLUL ŞI PREOTUL” DE MARIN POPESCU DICULESCU de AURELIA DUMITRU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342230_a_343559]
-
la iveală cu mare simplitate și limpezime. Un om de o mare întelepciune mă purta în adâncurile înțelesurilor vieții cu o deosebită prospețime a gândirii, cu o mare adâncime a comorilor sufletești și cu o seninătate cerească. Era o prezență blândă care degaja o căldură liniștitoare a cărei rostire și împlinire începea și se sfârșea cu acel farmec crepuscular al firescului. Nu puteai să crezi că face parte dintr-o lume aflată în amurg, poate astăzi chiar inexistentă. Este greu să
MARIN SPÂNU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342243_a_343572]