6,806 matches
-
rămasă văduvă la treizeci și trei de ani (Grigore Ureche avea o părere foarte bună despre ea: „ce fiind brudiu [Bogdan al IV-lea] lucrurile țării le ocârmuia îmmă-sa Roxanda, că era o femeee destoinică, înțeleaptă, cu dumnezeire, milostivă și la toate bunătățile plecată”), „asuprând-o boala [s-a îmbolnăvit în noiembrie 1569 - n.m., D.H.M.], au mers și ea pre urma moșilor săi în anii 7078[1569], noemvrie 12, și s-au îngropat la Slatina, unde și domnu-său Alexandru Vodă”. Avea doar treizeci și cinci de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul ei i-[au] petrecut creștinește, s-au săvărșit la anul de la Zidirea Lumii 7207 și de la Spăsenia ei 1699, fev. 10, într-al unsprezecelea an
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iar o cocoană creștinească, ca aceasta, ce s-au născut în baia sfântului botez, ce au supt laptele credinței, ce s-au hrănit în casa învățăturii dumnezeescului dar, ce s-au întemeiat cu putérea cinstitelor taini, ce era îngrădită cu bunătăți, cu faceri de bine, cu lucruri plăcute lui Dumnezeu [...]”), nu poate merge spre pedeapsă, ci spre recompensă. „Mai bună e ziua morții, decât ziua nașterii, că nașterea iaste începutul durerilor, iar moartea iaste începutul vieții cei fericite”, socotește Antim (după
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că năvălitorii erau ageli, care-l dușmăneau pe agă și veniseră să se răzbune pe el - și se zvonea că aceștia atacaseră palatul, ucigându-l pe agă. Oricât de mult am regretat moartea sărmanului om care ne primise cu atâta bunătate doar cu o seară Înaintea groaznicei Întâmplări, nu puteam totuși să nu ne bucurăm că nu Împărtășiserăm și noi soarta victimelor. Aflaserăm că agelii, un trib arab care locuise timp de cincizeci de ani În Hit, plătind aceleași taxe ca
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava Savel, dedicat cu o devoțiune (aparent) neverosimilă unui țel (aparent) modest: înființarea unui muzeu local de istorie. Atmosfera este plauzibilă, momentele de dramatism sunt fie „confecționate”, fie interesante
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
se desprind învățăminte de tot felul, precum și o serie de caractere morale. Sunt texte care fac aluzie la libertate, la egalitate, mărturisind o compasiune pentru omul simplu și sărman, nevoit să îndure nedreptățile și samavolniciile celor mari. În vreme ce cinstea, munca, bunătatea sunt prețuite cum se cuvine, trândăvia, îngâmfarea, minciuna sunt, firește, osândite. Dacă în primul său volum S. e un moralizator deghizat, în cel de-al doilea, Alcătuirile d. Ioan Sirbu (1852), care cuprinde tălmăciri și încercări originale, o asemenea înclinație
SARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289492_a_290821]
-
Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin. Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție! Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretutindeni ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește‐ne pe noi! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
și milostenia Postul este reținerea de bună voie, parțială sau totală, pentru un anumit timp, de la anumite alimente și de la fapte rele. Postul îl ajută pe om să‐și biruiască trupul și să se ridice cu mintea la frumusețea și bunătatea lui Dumnezeu. Așa cum trupul cere hrană pentru a supraviețui, la fel și sufletul are nevoie de hrana lui. Atunci când trupul este înfrânat, sufletul primește aripi pentru a se înălța spre Dumnezeu. Postul a fost instituit de Mântuitorul, atunci când retras 40
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
apărut la Madrid, în 1983) și alte poeme de acest gen, publicate postum în culegerile intitulate Acatiste (1997, 1999). Un grupaj, Poezii religioase, inserat în volumul Taina Rugului aprins (1999), confirmă neîncetata ardere a unui spirit situat „dincolo de așteptare,/ dincolo de bunătate, dincolo de aflare”, „umblând pe sfârcurile singurătății,/ către pierduta cale a Domnului,/ la înălțimea morții și a somnului./ Fără amintiri, fără gânduri, fără plângeri” (Anahoree). Totuși, în ultima sa scriere în versuri, Hrisovul clipelor („o parabolă în ton de baladă”, publicată
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
supremă, și statutul său nu poate fi decât acela de „stăpân”. Antim Ivireanul (care disertase aplicat asupra dublei naturi a ființei umane: „Pentru căci iaste omul făcut de Dumnezeu, îndoit, de suflet cuvântătoriu și de trup simțitoriu și are și bunătăți îndoite: sufletești și trupești”) găsește din nou o formulare potrivită: „Iar mai vârtos de toate, fericita și mai aleasa cuvântătoare zidire omul silește de aduce nu numai un feliu de roadă, ce foarte multe, câte trupești, iar mai multe sufletești
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
E greu, când îl cunoști, să nu te gândești, cu toate deosebirile istorice, la umaniștii Renașterii, dar mai ales la concepția de viață goetheană. MIHAI RALEA Dintre toți oamenii pe care i-am cunoscut el era cel mai armonios, unind bunătatea cu inteligența, alternând contemplarea cu activitatea. Erudiția lui era un ghid cu care se orienta în marile probleme ale lumii ca și în cele mai obișnuite împrejurări ale vieții, îmbrăcând totul în mantia de aur a unei gândiri nobile. Violența
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
română este Jeni Acterian, care încearcă în anii ’30 să noteze cu sinceritate (o sinceritate „rea”, plină de cruzime) complexele, judecățile morale și, totodată, reveriile sale intelectuale. V. face parte din altă categorie, jurnalul ei rivalizează în totul (inclusiv în ce privește bunătatea inteligentă și spiritul de justiție morală) cu însemnările zilnice lăsate de Mircea Eliade sau de Mihail Sebastian. Este un spirit religios și, chiar în iubire, admite ideea unui „eros spiritual”. Are o instrucție superioară, e înzestrată cu mult bun-simț și
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
se întâmplă, nu poate înțelege cruzimea și absurdul experienței sale. Pune în discuție răbdarea românească și visează o morală a forței izvorâte dintr-o imensă disperare: „Dacă mi s-ar mai da glas, vreodată, nu aș mai propovădui blândețea și bunătatea, i-aș învăța pe tineri să voiască cu putere, să nu le mai fie milă, ci să se cutremure de silă în fața celor slabi. Îmi fac mea culpa, o, Nietzsche!” Cruzimea represiunii nu înrăiește, totuși, sufletul acestei femei bine alcătuite
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Cruzimea represiunii nu înrăiește, totuși, sufletul acestei femei bine alcătuite pe dinăuntru. În decembrie același an își înștiințează, din domiciliul obligatoriu, partenerul invizibil (Stello) că în pușcărie „au fost [...] și clipe frumoase”. Acolo a întâlnit femei simple, de o mare bunătate, solidare, omenoase. Îi este dor de coana Ioana și de baba Leana și de Verona, care plângeau când celelalte deținute cântau O, ce veste minunată. Ca N. Steinhardt, V. descoperă în cele din urmă un sens religios în experiența sa
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
poate avea încredere în el. Părinții trebuie să fie ei înșiși un model pentru copil . Trăsăturile de caracter care se dorește să fie cultivate la propriul copil este bine să fie clare pentru părinte respect față de ceilalți, prietenie, onestitate, toleranță, bunătate, altruism și să fie armonizate cu un comportament identic celui promovat (copilul înregistrează foarte ușor comportamentul celor din jur, îl copie, îl folosește și apoi devine obișnuință). Un părinte responsabil, corect va induce și copilului aceleași trăsături pozitive de caracter
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
timpul liber fericit, timpul în care se imprimă amintiri de neșters, timpul în care se asimilează tradițiile familiei ce devin viață în persoana care se formează. Pentru a crea climatul unei familii senine, e nevoie însă de răbdare, iubire, blândețe, bunătate fără margini și jertfă. Mai sunt și astăzi părinți care adoptă în educația copilului două atitudini greșite: prima este aceea a „îngăduinței prea mari" pentru că nu vor să fie autoritari, înțelegând că educația înseamnă „a nu impune, a nu condiționa
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
atitudine este cea a „reprimării", manifestată prin: raporturi dure între părinți și copii, pedepse aplicate la încălcarea legii (regulii), aplicarea acelui „NU intransigent și sistematic". Pentru depășirea acestor atitudini, e necesară aplicarea unui sistem preventiv ce constă în educarea prin bunătate. Copilul este ajutat cu blândețe să observe aceeași lege (regulă) folosind mijloacele cele mai eficiente și adaptate acestui scop. 1. În primul rând e necesar ca părinții să fie preocupați de inocularea în sufletul copilului a iubirii față de Dumnezeu prin
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
în mod egoist, ci trebuie să fie deschisă spre alții. Acest lucru contribuie la o angajare în viața Bisericii și a societății. II. Rațiunea În educația copiilor, părinții trebuie să fie conduși de rațiune, străduindu-se: să convingă copilul cu bunătate și răbdare prin: dialog deschis, corijare iubitoare; să ceară cu discreție copilului doar ceea ce în realitate este capabil să dea, manifestând în același timp o mare încredere în el, „ajutându-l să atingă ținte din ce în ce mai înalte". 1. Dialogul deschis Familia
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
ne enervăm decât să răbdăm, să amenințăm un copil decât să-l convingem". „Este mai comod pentru nerăbdarea și mândria noastră să-i pedepsim pe cei ce ni se împotrivesc în loc să-i corijăm prin a-i suporta cu tărie și bunătate". Sunt rare cazurile când ajută o pedeapsă neașteptată dată înainte de a fi căutat mai întâi alte mijloace. Părinții care nu iartă nimic copiilor, obișnuiesc să-și ierte totul lor înșiși. „Se recomandă ca acolo unde e suficientă atenționarea să nu
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
a adevărului. Ai căutat, să afli, dacă tot ce vrei să-mi spui, e adevărat? - Nu, am auzit și eu la rândul meu, și... - Deci, nu știi dacă este adevărat! Dar de bună seamă, ai folosit a doua sită, a bunătății. Dacă ceea ce vrei să-mi spui nu e tocmai adevărat, este măcar un lucru bun? - Păi... nu prea e bun... dimpotrivă... - Aha! A spus înțeleptul... să încercăm atunci să luăm a treia sită și să vedem dacă, ceea ce vrei să
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de lucrați voi în zi de sărbătoare?” (Boris Crăciun Condeiele lui
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
treptat anumite norme care să le formeze deprinderi de activitate și angajare, de scoatere din lenevie și de întărire a voinței. Procedeele de întărire a voinței sunt cele arătate la punctul anterior. Metoda de bază pentru toate cazurile: „Blândețea și bunătatea, acestea sunt cheia la inima copilului. De altă parte, rigoarea prea mare, fața întunecată, vorba răstită și batjocoritoare, acestea fac mai mult rău la tratamentul copiilor.” <footnote N. Brânzeu, Hodogetica, op. cit., p. 278 footnote> Acestea nu exclud atitudinea energică sau
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
Ci du-te-n casă-acum și zi-le Și-ar plânge bietele surori, Părinților isprava ta; Și-ar plânge tata mult de tot, Și zi-le că de-acum ai vrea Căci am trăit abia trei zile, Să ocrotești cu bunătate, Îndură-te de ei, copile, În cale-ți, orice vietate, Și lasă-mă că nu mai pot. Oricât de făr-de-nsemnătate Și-oricât de mică ar fi ea! 1.Citește cu atenție poezia, apoi completează : a) Titlul poeziei este. b) Autorul
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cea urâtă-H Ch. Andersen Poposind la Hanul -Mare, Au cerut și de mâncare. Unul, zdravăn a mâncat, Altul, flămând s-a culcat. Dar la plată, vai săracul, A plătit tot nemâncatul. Ciuboțelele ogarului-Călin Gruia Vedea un brad pentru copii Cu bunătăți și jucării Și pe bunica sa, Așa cum își dorea. Fetița cu chibrituri-H.Ch. Andersen Caută de-atunci prin apă Încolo și-ncoace Niște încălțări , dar ele Nu -s și pace. Papucii gânsacului-George Coșbuc Într-un basm cu,,a fost odată
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]