4,874 matches
-
folosind persoana a treia. Am respirat adânc. — Bună ziua, domnule Tomlinson. Miranda mi-a cerut să vă anunț că prânzul va avea loc la ora unu la Le Cirque. A zis că o să... — Iubito, a zis el cu voce domoală și calmă. Destul cu toate planificările astea, măcar pentru o clipă. Oferă-i unui om bătrân un dram de plăcere și povestește-i domnului Tomlinson totul despre viața ta. Vrei să faci asta pentru el? Spune-mi, draga mea, ești fericită că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am auzit telefonul sunând. Eram ușor transpirată din cauza tensiunii, așa că mi-am șters palmele de pantalonii de trening și am Încercat să nu mă gândesc la ce ar spune Miranda dacă ar ști că port trening În biroul ei. Fii calmă, fii sigură pe tine, m-am autoinstruit eu. Doar nu te poate dezmembra prin telefon. — Da? am auzit vocea care, de la mare depărtare, m-a smuls din gândurile mele de autoâmbărbătare. Era Caroline, care, la cei doar zece ani ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
potrivit, dar sun ca să mă asigur că ai primit cărțile cu Harry Potter. Am primit mesajul În care Îmi spuneai că nu le-ai primit, dar am vorbit cu toată lumea și... M-a Întrerupt În mijlocul propoziției și mi-a vorbit calm și măsurat. — Ahn-dre-ah. Ar trebui să asculți mai atent. N-am spus deloc așa ceva. Am primit pachetul azi-dimineață. Întâmplător, a venit atât de devreme, Încât ne-a trezit pe toate din cauza acestei prostii. Nu-mi venea să-mi cred urechilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu În direcția ei. Prietena mea cea mai bună Încearcă să Închirieze pentru noi un apartament prin telefon, pentru că nu pot să plec de aici pentru o afurisită de... Trei voci m-au atacat simultan. Cea a lui Emily era calmă și măsurată și avea În ea ceva primejdios: — Andrea, te rog, a Început ea, În timp ce, concomitent, Lily urla la telefon: — Ni l-au dat, Andy, ni l-au dat! Mă auzi? Dar, deși ambele voci mi se adresau În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și mulțumește-i În persoană celei mai bune prietene. Da, asta era soluția! — Lil, ești acasă? Vin până la tine să sărbătorim, OK? Am crezut că o să fie Încântată, dar ea a tăcut. — Nu te obosi, a zis ea cu voce calmă. Am aici o sticlă de So-Co și Băiatul-Cu-Inel-În-Limbă e și el aici. Așa că am tot ce-mi doresc. M-a durut, dar am Înțeles. Lily se supăra foarte rar, dar când se supăra, nimeni n-o mai putea scoate dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cucoană foarte dură - crede-mă, Îmi dau seama de asta - dar am impresia totuși că iei mult prea În serios tot ce se leagă de ea, tu nu crezi? Simțeam că se străduiește din răsputeri ca tonul să-i rămână calm și Împăciuitor. — Poate că asta se Întâmplă tocmai pentru că iau Într-adevăr totul În serios! m-am răstit la el, furioasă pentru că nu voia să mă vadă și că nu mă rugase să vin cu el și cu prietenii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
toate numerele din... — Și Înțelegi că domnul Lagerfeld a spus că va putea fi găsit la telefonul lui mobil tot timpul cât se află la Paris? Fiecare mușchi al gâtlejului Îi era Încordat În strădania de a‑și menține vocea calmă și măsurată. — Păi nu, nu avem nici un număr de mobil pe listele noastre, așa că n‑am știut că domnul Lagerfeld are un telefon mobil. Dar Emily vorbește chiar În clipa asta cu asistenta lui și sunt sigură că va obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
roșii pe mătase Chanel. Nu era frumoasă - avea ochii prea mici, părul pieptănat prea sever și fața avea trăsături prea dure, dar era uluitoare Într‑un fel pe care nu‑l puteam defini prea exact și, oricât Încercam să par calmă și să mă prefac că admir Încăperea, nu‑mi puteam lua ochii de la ea. Ca de obicei, sunetul vocii ei mi‑a Întrerupt reveria. — Ahn‑dre‑ah, cunoști numele și chipurile tuturor oaspeților din această seară, nu‑i așa? Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
au trebuit decât vreo zece minute să ajungă după ce am chemat‑o - mă gândisem În treacăt să iau metroul, dar nu eram prea sigură de rezistența rochiei Oscar sau a picioarelor mele În metrou - și m‑am cufundat extenuată, dar calmă, pe bancheta din spate a mașinii. Când am trecut pe lângă ghereta lui John, În drum spre lift, el a băgat mâna sub birou și a scos de acolo un plic sigilat. — Tocmai l‑am primit acum câteva minute. Scrie „Urgent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Mirandei și deși avusesem parte și de nenumărate manichiuri, pedichiuri și tratamente cosmetice, de un an de zile nu ajunsesem la vreun dentist sau ginecolog. — Pot să te ajut cu ceva? am Întrebat‑o și m‑am străduit să par calmă, În vreme ce creierul mi se frământa În căutarea motivului pentru care mă sunase doar ca să‑mi spună că nu se simte bine. După cum prea bine știam amândouă, chestia asta era total și cu desăvârșire lipsită de importanță. Avea să fie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de la piept al bluzei cu guler prins În nasturi. Am Împuns‑o În pulpă cu papucul și am arătat spre țigări. Mi le‑a dat Împreună cu o brichetă. — Știam eu că nu te superi, a zis și a mai tras calmă un fum. N‑am chef să m‑apuc de treabă și asta mă ajută să mă concentrez. — Ce treabă amâni? am Întrebat‑o și mi‑am aprins și eu o țigară, după care i‑am aruncat Înapoi bricheta. Voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
bine seama ce se petrece, m‑a sărutat pe obraz ca pe Lily sau pe mama și a pornit spre ușă. — Alex, nu crezi că ar trebui să discutăm despre asta? am zis eu, străduindu‑mă să‑mi păstrez vocea calmă, și m‑am Întrebat dacă el chiar avea de gând să plece. S‑a Întors, a zâmbit trist și a zis: — Hai să nu mai discutăm În seara asta, Andy. Ar fi trebuit să discutăm de câteva luni Încoace, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Polițistul cu care am vorbit a zis că e mare minune și că mai e În viață. — Nu Înțeleg. Când s‑a Întâmplat? O să se facă bine? Începusem deja să plâng cu sughițuri pentru că, oricât se străduia mama să rămână calmă, realizam gravitatea situației după grija cu care Își alegea cuvintele. — Mamă, unde e Lily acum și o să se facă bine? Abia În acel moment mi‑am dat seama că și mama plângea, dar Încetișor. — Andy, ți‑l dau pe tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Se pare că nu găsesc drumul spre ieșire. Nu cred că doresc să trec, asta-i chestia. Întreaga mea viață e În moloz - Încă. O vreme nu mai putu vorbi. Își roti privirea prin cabina ambarcațiunii, apoi vorbi ceva mai calmă. — Îți amintești noaptea aceea, cînd stăteam toate aici? Noaptea de dinaintea...? Uneori mă gîndesc la vremurile alea. Mă chinui ca dracu’ tot gîndindu-mă la vremurile alea! Ți-o amintești? Mickey dădu din cap aprobator. — Mi-o amintesc. — Am fost la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
moment, așa cum făcea de obicei, și o rugase să vină la birou și să semneze vreo hîrtie sau ceva de genul ăsta. Dacă așa stăteau lucrurile, Julia ar fi lăsat un bilet. Helen se ridică În picioare, Își scoase pardesiul - calmă acum - și Începu să caute prin casă. Se Întoarse În bucătărie. LÎngă cămară aveau o mînă de aramă atîrnată de un cui, În care prindeau liste și mesaje, dar toate mesajele prinse acolo erau vechi. Căută În jur, pe podea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
grăbi să ajungă jos; intră În bucătărie și Își făcu de lucru la chiuvetă, deschizînd robinetul, umplînd un pahar cu apă și apoi golindu-l. Se gîndea: Nu face caz din asta. Totul e-n regulă. Comportă-te natural. Fii calmă. Apoi Julia veni lîngă ea și o sărută; mirosea a vin și fum de țigară, arăta Îmbujorată și mulțumită. Și apoi inima - cu toate că Încerca disperată să rețină maxilarul - inima i se Închise strîns, ca o capcană. — Iubito! Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
albe și lise ale căzii și chiuvetei creau un anume aer clinic, un sentiment al eficienței, chiar al datoriei. Nu semăna deloc cu o fătucă isterică. Își revăzu fața În oglindă și culoarea stacojie Îi dispăruse; părea absolut rațională și calmă. Se apucă să lucreze, de parcă ar fi planificat Întreaga operație dinainte. Deschise trusa și scoase o cutie Îngustă de crom În care se afla aparatul de ras pe care ea și Julia Îl foloseau cînd se rădeau pe picioare. Scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cînd auzi cum ușile anti-bombă se dau la o parte, se uită În jur și zîmbi. Iar cînd Îi văzu zîmbetul, inima lui Helen vibră din nou, și simți un zvîcnet, o zvîrcolire aproape dureroasă. — Salut, Julia, spuse ea, totuși, calmă. Ce surpriză plăcută. — Chiar așa? o Întrebă Julia. M-am gîndit că, de vreme ce știu unde lucrezi acum... Se uită spre cer, care acum era Înnorat și cenușiu. Speram c-o să fie o zi Însorită, ca ultima dată. E cam frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
asta cumplită legată de a fi „L“. Știi ce vreau să spun... Asta se pare c-o stăpînești cu un calm extraordinar. Helen se uită În ceas și nu răspunse. — Ce impertinență din partea mea, adăugă Julia pe un ton mai calm. Îmi cer scuze, Helen. Nu, e-n regulă, zise Helen repede, ridicîndu-și din nou privirea. Nu prea sînt obișnuită să vorbesc despre asta. Și nu sînt sigură, știi tu, dacă m-am gîndit vreodată la chestia asta ca la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
vrut să-ți spun. Dar n-au spus unde anume s-a Întîmplat. Kay, s-ar putea să nu... — Helen, repetă ea. De asta se temuse În fiecare zi a războiului și, repetînd, fiindu-i frică, credea c-o să fie calmă atunci cînd se va Întîmpla. Acum Înțelese că, pentru ea, frica fusese un fel de pact: Își imaginase că, dacă teama era suficient de puternică și constantă, va răscumpăra siguranța lui Helen. Dar, evident, era o absurditate. Îi fusese teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fusese un fel de pact: Își imaginase că, dacă teama era suficient de puternică și constantă, va răscumpăra siguranța lui Helen. Dar, evident, era o absurditate. Îi fusese teamă, și lucrul acela de negîndit se Întîmplase, oricum. Cum să fie calmă? Își trase brațul din strînsoarea lui Hughes și-și acoperi fața, cutremurîndu-se. Dorea să cadă În genunchi și să plîngă. Apoi se gîndi, Cum o s-o ajute asta pe Helen? Își lăsă mîinile În jos și observă că venise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
scutură capul negînd. — Nu-mi dau seama. Nu cred. Doar că... SÎnt atît de Înspăimîntată. Își acoperi ochii cu palmele și, În cele din urmă, tăcu, rămînÎnd nemișcată. CÎnd Își luă mîinile și vorbi, vocea i se schimbase, părînd mai calmă și mai vîrstnică. — Probabil că dumneavoastră mă credeți lașă, zise ea. — Deloc, spuse Kay cu blîndețe. Fata Își șterse ochii și nasul de un colț al păturii. Se strîmbă la gustul de nisip de pe limbă. Bănuiesc că nu-mi puteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la Bacău, profesie tehnician dentist și artist iluzionist certificat. Membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România membru A.L.P.I. apoi președinte activ al G.L.U.P.I. Inclus în peste 45 de culegeri /antologii Armonie conjugală Ca dovadă că-s firi calme Și au maniere fine, Ea îl ține ca pe palme, Iar el tot în palme-o ține... Familie de pescari... Li-i mariajul fericit, C-așa, precum se dovedește, Când el e dus la pescuit, Ea merge, negreșit, la pește
VASILE VAJOGA by VASILE VAJOGA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83947_a_85272]
-
nostru. Mă ridic, caut orbește Întrerupătorul. E socrul meu. —Katharine, te caută un domn Hokusai la telefon, din Tokyo. Pare foarte nerăbdător să discute cu tine. Ai putea, te rog, să vorbești din birou? Vocea lui Donald e Înfricoșător de calmă, ca și cum s-ar abține să-mi spună tot ce și-ar dori să-mi spună. Mă Împiedic de el, Îmbrăcată doar În cămășuța de noapte, și-l văd cum ridică o sprânceană argintie. Mă zăresc În oglinda din hol. Remarc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Bărbații observă imediat când e vorba de asta, așa sunt ei. Îi spun că-mi pare rău, dar am stat trează aproape toată noaptea din cauza lui Emily și nu prea m-am odihnit. O simt cum mă privește: privirea aceea calmă, fixă, care te cântărește, pe care a avut-o când m-a prezentat Rich: cam cum te-ai uita la o juncă În obor. —O, știu că tu ești de felul tău palidă, draga mea, recunoaște ea voioasă. Dar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]