6,257 matches
-
a fi cunoscută ca poet", mărturisește aceasta, care fusese cenzurată încă de la debut, din 1959, pentru poezia Originalitate, din revista "Tribuna" de la Cluj. Apoi pentru textele din "Amfiteatru". În contextul în care canonul paradigmatic al Generației '60 cuprinde două laturi: canonul ideologic și canonul estetic, în încercarea noastră de a lansa constructe teoretice cu privire la poezia interzisă a Anei Blandiana, vom porni de la încadrarea acesteia în primul dintre cele două paliere. Fără a face o separație definitivă între cele două, trebuie menționat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca poet", mărturisește aceasta, care fusese cenzurată încă de la debut, din 1959, pentru poezia Originalitate, din revista "Tribuna" de la Cluj. Apoi pentru textele din "Amfiteatru". În contextul în care canonul paradigmatic al Generației '60 cuprinde două laturi: canonul ideologic și canonul estetic, în încercarea noastră de a lansa constructe teoretice cu privire la poezia interzisă a Anei Blandiana, vom porni de la încadrarea acesteia în primul dintre cele două paliere. Fără a face o separație definitivă între cele două, trebuie menționat cum canonul ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și canonul estetic, în încercarea noastră de a lansa constructe teoretice cu privire la poezia interzisă a Anei Blandiana, vom porni de la încadrarea acesteia în primul dintre cele două paliere. Fără a face o separație definitivă între cele două, trebuie menționat cum canonul ideologic este marcat, în cea mai mare parte, de eliberarea de estetismul socialist, de care Mircea Martin se ocupă, într-un articol publicat, în "România literară", având un titlu sugestiv: Despre estetismul socialist, și în care se prezintă rolul marcant
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
eliberarea de estetismul socialist, de care Mircea Martin se ocupă, într-un articol publicat, în "România literară", având un titlu sugestiv: Despre estetismul socialist, și în care se prezintă rolul marcant al unei anumite ideologii asupra impunerii sau dezvoltării unui canon, dar și posibilitatea de pătrundere și de dezvoltare, în aceste condiții rigide, a unor criterii benefice, în critica textelor literare și, implicit, în dezvoltarea literaturii, precum criteriul estetic 240. Noua estetică, pe care o instaurează Generația '60, și care vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ideologizarea forțată este redată prin lexeme de tipul: condamnat, n-aude, nu vede, nu înțelege, dar înaintează, mame neîntrebate, acesta fiind, cu alte cuvinte, ceea ce Ștefănescu numea un lirism reflexiv. Este o poezie în care deconstrucția funcționează atât la nivelul canonului paradigmatic, cât și la nivelul canonului individual. Transmițând informația printr-un limbaj direct, în care nici necuvintele, nici un arsenal stilistic bogat nu își mai găsesc locul, autoarea deconstruiește orice semnificație originară a simbolisticii utilizate. Metafora este aproape inexistentă, miza fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de tipul: condamnat, n-aude, nu vede, nu înțelege, dar înaintează, mame neîntrebate, acesta fiind, cu alte cuvinte, ceea ce Ștefănescu numea un lirism reflexiv. Este o poezie în care deconstrucția funcționează atât la nivelul canonului paradigmatic, cât și la nivelul canonului individual. Transmițând informația printr-un limbaj direct, în care nici necuvintele, nici un arsenal stilistic bogat nu își mai găsesc locul, autoarea deconstruiește orice semnificație originară a simbolisticii utilizate. Metafora este aproape inexistentă, miza fiind aceea a transmiterii cât mai exacte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" (Eu cred că suntem un popor vegetal). Metaforele de tip subversiv, existente în aceste două poezii, contribuie la deconstrucția canonului paradigmatic și chiar la deconstrucția canonului individual, prin reconsiderarea unor sensuri vechi și înnoirea lor, prin raportarea la context. Deși a comportat ușoare degradări semantice, natura a reprezentat, dintotdeauna, spațiu al refugiului, dar, mai ales, cadru prielnic desfășurării unor sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându-se?" (Eu cred că suntem un popor vegetal). Metaforele de tip subversiv, existente în aceste două poezii, contribuie la deconstrucția canonului paradigmatic și chiar la deconstrucția canonului individual, prin reconsiderarea unor sensuri vechi și înnoirea lor, prin raportarea la context. Deși a comportat ușoare degradări semantice, natura a reprezentat, dintotdeauna, spațiu al refugiului, dar, mai ales, cadru prielnic desfășurării unor sentimente precum iubirea, nostalgia, melancolia sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
luăm afirmația Anei Blandiana drept o completare a colegului său mai tânăr de generație: "Nu imaginile îmi lipsesc, îmi lipsesc cuvintele"8, înțelegând, prin acestea, că, dincolo de niște imagini fluctuante, "Numai pagina scrisă decide."9. Fiecare autor își construiește propriul canon, deconstruind, astfel, sau nu, canonul celorlalți. Reconstrucția prin vârste este specifică fiecărui autor, prin urmare și Anei Blandiana. Bucuria de a trăi, specifică poetei, se transformă în strigăt sau în tăcere, de-a lungul vârstelor, la fel și frenezia simțurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o completare a colegului său mai tânăr de generație: "Nu imaginile îmi lipsesc, îmi lipsesc cuvintele"8, înțelegând, prin acestea, că, dincolo de niște imagini fluctuante, "Numai pagina scrisă decide."9. Fiecare autor își construiește propriul canon, deconstruind, astfel, sau nu, canonul celorlalți. Reconstrucția prin vârste este specifică fiecărui autor, prin urmare și Anei Blandiana. Bucuria de a trăi, specifică poetei, se transformă în strigăt sau în tăcere, de-a lungul vârstelor, la fel și frenezia simțurilor, care o însoțește. Această permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cum lumea exterioară se confundă cu lumea interioară, acest permanent joc al contrariilor, nefăcând altceva decât să releve polaritatea intimă a ființei autoarei. Am urmărit, astfel, prin prisma metaforei (considerată figura de stil regină), modul în care autoarea deconstruiește laolaltă canonul paradigmatic și canonul individual, îmbogățind neomodernismul cu noi înțelesuri, dar, totodată, îmbogățindu-se pe sine, printr-o revenire, reactualizare și reconsiderare a propriilor formule utilizate. În poezia Anei Blandiana, întâlnim, totodată, o serie de simboluri specifice, preluate din literatura populară
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se confundă cu lumea interioară, acest permanent joc al contrariilor, nefăcând altceva decât să releve polaritatea intimă a ființei autoarei. Am urmărit, astfel, prin prisma metaforei (considerată figura de stil regină), modul în care autoarea deconstruiește laolaltă canonul paradigmatic și canonul individual, îmbogățind neomodernismul cu noi înțelesuri, dar, totodată, îmbogățindu-se pe sine, printr-o revenire, reactualizare și reconsiderare a propriilor formule utilizate. În poezia Anei Blandiana, întâlnim, totodată, o serie de simboluri specifice, preluate din literatura populară sau din tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și culturii române, din perspectiva unei poetici a deconstrucției Spre exemplu, părând să demoleze volumele de tinerețe ale Anei Blandiana, în care guvernează un surplus de viață, Ileana Mălăncioiu face din moarte o artă poetică, cu ajutorul căreia își instaurează propriul canon individual. Spre deosebire de Ana Blandiana, la care moartea pare să domine doar exteriorul (și abia în volumele de sfârșit să se extindă și asupra spațiului intim), Ileana Mălăncioiu instaurează o poetică a salvării prin moarte. Salvarea se va realiza în două
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Boc, Oana, Textualitatea literară și lingvistica integrală, O abordare funcțional tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007. Boldea, Iulian, Ana Blandiana. Revelațiile poeziei, în "Revista Limba Română", nr. 7-8, anul XX (2010). Boldea, Iulian, Canonul literar. Limite și ierarhii, disponibil online la: http://www.viataromaneasca.eu /arhiva/58 viata-romaneasca-3-4-2009/34 ancheta/282 canonul-literar-limite-si-ierarhii.html, consultat la data: 15.02.2011. Bondor, George, Deconstrucția ca strategie de interpretare. Nitezsche în lectura lui John Sallis, în "Hermenia revistă de studii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Aula, 2001. Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002. Manolescu, Nicolae, Cum se debuta la începutul anilor '60, în "Adevărul literar și artistic", august 2011. Martin, Aurel, Poeți contemporani, I, București, Editura pentru Literatură, 1967. Martin, Mircea, Despre canonul estetic, în "România literară", nr. 5 (2000). Martin, Mircea, Despre estetismul socialist, în "România literară", nr. 23 (2004). Mavrodin, Irina, Poietică și poetică, București, Editura Univers, 1982. MDN = Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2009. Micu, Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ne șocheze chiar și pe noi. E ceva firesc și ține de actul cercetării, de "investigarea" în amănunt a domeniului de studiu. Recunosc faptul că, la început, n-am înțeles prea bine cum, la Ana Blandiana, o scriitoare neomodernistă, deconstrucția canonului ar funcționa. Doar avangardismul, prin avatarurile sale, mai precis, printr-o "aripă" lui, a constructivismului, sau prin falanga expresionistă, se preta la așa ceva și, prin extensie, postmodernismul, ca un continuator, din multiple puncte de vedere, al avangardismului. Apoi, Alina-Iuliana, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sensibilitate. Îi rămâne interpretului sarcina de-a le reciti astfel încât părțile disipate, obținute din procesul deconstructivist, să se-adune într-o formă omogenă, coerentă. Reconstrucția înseamnă centrarea spre zona interiorității, neignorând forțele și legile exteriorității. Prima secțiune, Introducere în deconstrucția canonului, este constructul teoretic, eșafodajul fără de care aflăm din mărturisirile Alinei-Iuliana Popescu lucrarea nu ar fi putut să înceapă. E o călătorie temerară printre definițiile și clasificările făcute, de-a lungul vremii, de teoreticieni, istorici și critici literari, de scriitori. Dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
E o călătorie temerară printre definițiile și clasificările făcute, de-a lungul vremii, de teoreticieni, istorici și critici literari, de scriitori. Dintre toate, autoarea zăbovește, în această secțiune a lucrării, cel mai cu folos, asupra opiniei lui Mircea Martin despre canonul estetic. Distincția dintre operele perene, deja "clasate", arhivate în memoria colectivă, și cele noi face obiectul unor reflecții demne de a fi luate în considerare. Sunt trecute prin filtrul migălos al cercetării, tipurile binecunoscute de canon: epistemologic, ideologic, estetic (sau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
lui Mircea Martin despre canonul estetic. Distincția dintre operele perene, deja "clasate", arhivate în memoria colectivă, și cele noi face obiectul unor reflecții demne de a fi luate în considerare. Sunt trecute prin filtrul migălos al cercetării, tipurile binecunoscute de canon: epistemologic, ideologic, estetic (sau textual-lingvistic), fiecare adăugând o tușă aparte la definirea creației și a profilului Anei Blandiana. Fiecare critic literar are o viziune a sa asupra ideii de canon. Sunt amintite și listele canonice, care, așteptate îndelung, creează o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sunt trecute prin filtrul migălos al cercetării, tipurile binecunoscute de canon: epistemologic, ideologic, estetic (sau textual-lingvistic), fiecare adăugând o tușă aparte la definirea creației și a profilului Anei Blandiana. Fiecare critic literar are o viziune a sa asupra ideii de canon. Sunt amintite și listele canonice, care, așteptate îndelung, creează o adevărată isterie atunci când apar în presă, ele fiind, cum este de la sine înțeles, restrictive și concepute, la noi, de un singur critic. Cea mai cunoscută a devenit Lista lui Manolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
E un moment de glorie, dar și de punere în umbră a autorilor nenominalizați. Autorii din exil nu captează atenția criticilor autohtoni în aceeași măsură. Valoarea lor e reevaluată în afara țării, cu alte instrumente de măsură, iar includerea lor în canon va avea, din acest motiv, de suferit. Ioana Em. Petrescu, care considera neomodernismul un postmodernism avant la lettre, va lega deconstrucția de postmodernitate, în spirit derridean. Alina-Iuliana Popescu extrapolează această idee și-o alipește tenace de modelul creator neomodern, ignorând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
derridean. Alina-Iuliana Popescu extrapolează această idee și-o alipește tenace de modelul creator neomodern, ignorând, cu voie, conștientizat, faptul că între neomodernism și postmodernism distanța rămâne, cu toate încercările forțate de apropiere, covârșitoare. Urmează, în ordinea propusă de autoare, deconstrucția canonului. Teoria pornește, cum era de așteptat, de la cărțile lui Derrida, pe care autoarea l-a citit temeinic, din scoarță-n scoarță, deși, la drept vorbind, a avut a se confrunta cu un autor a cărui scriitură nu e deloc facilă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acestui proiect, în raza de interes, ca obiect constant de studiu, 11 volume, ediții Princeps, și încă 14 culegeri și reeditări ale creației blandiene. Partea a treia, Ana Blandiana. O poetică a deconstrucției, reia problematica deconstrucției și pe cea a canonului, cu focalizare, de astă dată, pe opera propriu-zisă a poetei. Pe aproape două sute de pagini, urmează cercetarea propriu-zisă și firesc anticipată, din punct de vedere retoric, tematologic, stilistic, semantic, semiotic. O analiză care vrea să depășească, prin miză, abordările restrictive
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și opera se intercondiționează, oricât am încerca să le disjungem. O carte discutabilă, dar care vine să-i consolideze demonstrația și interpretarea. "Poezia Anei Blandiana este o poetică a unei duble deconstrucții." se afirmă la un moment dat. Adică, deconstrucția canonului și deconstrucția de sine. Citatul care apare și ca motto al tezei: "Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje în care, din anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
receptării, ci profund înnobilatoare. Interpretarea Alinei dărâmă convenții, inventează sensuri suplimentare, uneori șocante. Cu alte cuvinte, scoate receptarea din coconul ei, de posibilă și intensă, uneori, inerție. Simona CONSTANTINOVICI, Timișoara, 15 octombrie 2015 Cuprins Argument 14 1. Introducere în deconstrucția canonului 22 1.1. Canonul 24 1.1.1. Definiție 24 1.1.2. Tipuri de canon 27 1.1.2.1. Canonul epistemologic 30 1.1.2.2. Canonul ideologic 34 1.1.2.3. Canonul textual-lingvistic 35 1.2
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]