3,886 matches
-
istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel pe francezi să traverseze râul Escaut pentru a ataca Oudenaarde. Marlborough a ordonat un nou marș forțat, trimițând un contingent de 11000 de soldați, condus de generalul de cavalerie William Cadogan, pentru a ocupa podul principal de pe Escaut. Cadogan a reținut cu ușurință inamicul pe cealaltă parte a râului, în timp ce Marlborough a traversat cu ajutorul a cinci poduri construite din pontoane, cu restul armatei sale de aproape 100000 de soldați
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
vest al râului. Când Biron a început să avanseze, a fost surprins neplăcut de importanța dispozitivului englez ce se afla într-un loc total neașteptat. Deși primise ordin de la Vendôme să atace, a ezitat văzând cele 20 de batalioane ale cavaleriei inamice (alte patru fuseseră lăsate să păzească podurile de pontoane). Biron dispunea doar de 7 batalioane și 20 de escadroane; în plus fusese avizat de către cercetașii lui de terenul mlăștinos de pe malul opus, ceea ce limita mobilitatea cavaleriei, astfel a decis
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
de batalioane ale cavaleriei inamice (alte patru fuseseră lăsate să păzească podurile de pontoane). Biron dispunea doar de 7 batalioane și 20 de escadroane; în plus fusese avizat de către cercetașii lui de terenul mlăștinos de pe malul opus, ceea ce limita mobilitatea cavaleriei, astfel a decis să nu încerce să traverseze. În acest timp, prințul Eugen împreună cu 20 de escadroane ale cavaleriei prusace, a traversat Escaut și a ocupat poziții favorabile. În timp ce trupele lui Biron au început să facă manevre, au fost atacate
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
batalioane și 20 de escadroane; în plus fusese avizat de către cercetașii lui de terenul mlăștinos de pe malul opus, ceea ce limita mobilitatea cavaleriei, astfel a decis să nu încerce să traverseze. În acest timp, prințul Eugen împreună cu 20 de escadroane ale cavaleriei prusace, a traversat Escaut și a ocupat poziții favorabile. În timp ce trupele lui Biron au început să facă manevre, au fost atacate mai întâi de o brigadă de infanterie britanică condusă de un tânăr ofițer, John Campbell, al II-lea duce
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
-lea duce de Argyll. Apoi Cadogan, la un semnal a lui Marlborough a atacat cele șapte batalioane de mercenari elvețieni ale ducelui Biron. Infanteria elvețiană a fost respinsă prompt în râu, iar escadroanele franceze au fost distruse, după care sosirea cavaleriei franceze i-a forțat pe englezi să se retragă. Atacul englez a fost condus în primul rând de escadroane Rantzau, în rândurile cărora se afla și viitorul rege al Marii Britanii, George al II-lea al Marii Britanii. Ducele de Burgundia, făcând
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
trupelor franceze a început să atace pozițiile aliate de lângă Oudenaarde, în timp ce aripa stângă (din motive necunoscute) a rămas în mod inexplicabil pasivă în apropiere de Zingem, lăsându-le timp englezilor să se regrupeze pe această parte. 28 de escadroane de cavalerie au protejat flancul drept al infanteriei lui Candogan, care suporta șocul decisiv. Ducele de Burgundia a dat semnalul de atac și s-a aruncat asupra escadroanelor prusace. În ciuda unei lupte aprige, francezii au fost dispersați. Apoi Vendôme a luat o
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
și câteva poduri din pontoane rupte au salvat armata franceză de o distrugere totală. Din motive rămase necunoscute, aproape jumătate din efectivele franceze au rămas în rezervă pe un deal și nu au participat la luptă. O notabilă forță de cavalerie a rămas inactivă în nordul râului Norken și la fel, multe trupe din Burgundia. Partea franceză a luat multe decizii greșite, ca aceea de a reține cavaleria din cauza terenului mlăștinos. Dacă trupele aripii stângi ar fi fost folosite în mod
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
pe un deal și nu au participat la luptă. O notabilă forță de cavalerie a rămas inactivă în nordul râului Norken și la fel, multe trupe din Burgundia. Partea franceză a luat multe decizii greșite, ca aceea de a reține cavaleria din cauza terenului mlăștinos. Dacă trupele aripii stângi ar fi fost folosite în mod oportun înainte de sosirea trupelor olandeze, ar fi distrus aripa dreaptă destul de slabă a aliaților. Cu un atac combinat al tuturor forțelor franceze - dacă Vendôme cu corpul său
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
cu trupele engleze și scoțiene. A sosit în micul sat Elixheim la ora 4 dimineața și a traversat liniile inamice prin trei puncte: Orsmael, Wangé și Elixheim, luându-i prin surprindere pe francezi și fără să întâmpine aproape nici o rezistență. Cavaleria aliată a format apoi o linie între liniile de Brabant pe care tocmai le trecuseră și Tienen. Francezii au reacționat destul de lent; generalul d'Alegre nu fusese prompt informat de trecerea aliaților. A doua zi de dimineață în timp ce oamenii lui
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
aliaților. A doua zi de dimineață în timp ce oamenii lui Ouwerkerk se întorceau spre nord pentru a se reuni cu Marlborough, un detașament francez a atacat mica armată a aliaților stabilită la vestul liniilor. După o scurtă dar intensă luptă de cavalerie în care Marlborough a fost implicat personal, francezii au fost respinși, iar Villeroi a fost nevoit să se retragă cu armata sa spre vest, în spatele râului Dyle. Fiind pus în imposibilitatea de a-i urmării pe francezi - oamenii săi fiind
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
amenajată de Alexandru Costinescu, care a realizat „un parter amfiteatral, congiurat cu trei rânduri de lojă și cununat cu o galerie și o scenă întinsă.” Inaugurarea a fost realizată la 22 decembrie 1846 jucându-se tabloul vivant "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg" de Gheorghe Asachi și vodevilul "Vicontele de Letorier" de Bayard și Dumanoir. La au fost montate și spectacole de operă, clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
mareșalul Villars este rănit la un genunchi de o muschetă și îi lasă comanda lui Boufflers. Atacul final decisiv este dat de infanteria britanică aflată sub comanda contelui Hamilton, care, trecând la atac asupra centrului inamic slăbit, forțează escadroanele de cavalerie ale casei regelui să înfrunte cavaleria prințului de Hesse-Cassel. Mareșalul Boufflers preia el însuși comanda centrului francez și reușește să respingă de șase ori atacul inamicilor; dar la ora 15, sub focul infanteriei britanice, Boufflers ajunge la concluzia că nu
Bătălia de la Malplaquet () [Corola-website/Science/331794_a_333123]
-
genunchi de o muschetă și îi lasă comanda lui Boufflers. Atacul final decisiv este dat de infanteria britanică aflată sub comanda contelui Hamilton, care, trecând la atac asupra centrului inamic slăbit, forțează escadroanele de cavalerie ale casei regelui să înfrunte cavaleria prințului de Hesse-Cassel. Mareșalul Boufflers preia el însuși comanda centrului francez și reușește să respingă de șase ori atacul inamicilor; dar la ora 15, sub focul infanteriei britanice, Boufflers ajunge la concluzia că nu poate câștiga și ordonă retragerea. Aliații
Bătălia de la Malplaquet () [Corola-website/Science/331794_a_333123]
-
dovezi că generalul amatei imperiale ruse, ataman al cazacilor de pe Don - Piotr Krasnov, care a luptat cu armata imperială rusă și apoi de partea Germaniei Naziste contra armatei sovietice, dar și alți miltanți din corpul al XV-lea SS de cavalerie cazacă au purtat această panglică; de asemenea și Carl Gustaf Emil Mannerheim, fost președinte al Finlandei, general-locotenent în Armata Imperială Rusă, purta la gât atât Crucea Sfântului Gheorghe cât și crucea germană. În contextul controverselor referitoare la panglica Sfântului Gheorghe
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
de soldați. Această forță cu un suport de 32 de escadrile era controlată de generalul olandez Johan van Goor Wigand. În spatele acestora se aflau 8 batalioane britanice, olandeze, Hanovra și Hesse comandate de Henry Lumley și 35 de escadroane de cavalerie și dragoni olandezi și britanici ai contelui Reynard van Hompesch. Margraful de Baden mărșăluia într-un ritm mai lent în spatele avangardei lui Marlborough. În total aliații au implementat 22000 de oameni în această acțiune. Marlborough a observat personal pregătirile inamicului
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
zidurile orașului pe de altă parte. Un comandant francez aflat în serviciul bavarez și cronicar al perioadei, Jean Martin de la Colonie, mai târziu a scris: "Timpul rămas pentru noi a fost prea scurt pentru a completa lucrul în mod satisfăcător". Cavaleria aliaților a început să apară în jurul orei 8, urmată de infanterie. La ora 10, intendentul-general a lui Marlborough, William Cadogan, a început să marcheze terenul pentru construirea taberei, pe partea râului Wörnitz, pentru a da impresia că intenționau un asediu
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
al doilea atac. În cele din urmă rup rândurile și într-o confuzie totală sunt împinși din nou jos pe deal. Grenadierii bavarezi, exuberanți, își părăsesc pozițiile și încep să-i urmărească pe atacanți cu baionetele. Doar sosirea tempestivă a cavaleriei engleze previne un colaps total și îi forțează pe bavarezi să se întoarcă la liniile lor. În acest moment, după două atacuri eșuate, Marlborough este informat că apărarea flancului stâng care lega zidurile orașului de parapetul de pe deal, era foarte
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
retras oamenii în interiorul orașului și a închis porțile. Prin urmare se putea trage doar asupra zidurilor sale. Trupele Margrafului de Baden, susținute acum și de opt batalioane ale Ducelui de Marlborough, au învins cu ușurință cele două batalioane și puțina cavalerie care apărau încă zona dintre Schellenberg și oraș. Înțelegând pericolul, Arco se grăbește să se ralieze cu dragonii săi francezi ținuți în rezervă în spatele dealului, pentru a încerca să-i oprească pe atacanți. Cu toate acestea, trei companii de grenadieri
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Bridgwater, pe 3 iulie a ordonat oamenilor săi să fortifice orașul. Monmouth a fost în cele din urmă învins în bătălia de la Sedgemoor de către trupele regelui conduse de Feversham și Churchill. După ce a fortificat Bridgwater, a trimis o parte a cavaleriei pentru a colecta șase tunuri de la Minehead. Monmouth plănuise un atac de noapte, dar un foc de armă declanșat accidental a stricat efectul surpriză. Susținătorii săi neinstruiți sau confruntat cu militari profesioniști și au căzut cu sutele sub bătaia tunurilor
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
și Danemarca. Deasemenea avea un mare contingent de hughenoți. Armata iacobinilor era formată din aproximativ 23500 de soldați. În jur de 6000 erau francezi trimiși de regele Ludovic al XIV-lea, dar cea mai mare parte o constituiau irlandezii catolici. Cavaleria irlandeză recrutată din rândurile micii nobilimi s-a dovedit la înălțime în timpul luptei. Cu toate acestea infanteria era formată în mare parte din țărani fără experiență, instruiți în grabă și puțini dintre ei dispuneau de muschete funcționale. Mare parte erau
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
Naul. La vadul principal, aproape de Oldbridge, infanteria lui William condusă de elita gărzilor albastre olandeze, folosindu-se de puterea lor de foc superioară au forțat trecerea peste râu pentru a aduce încet înapoi inamicul, dar au fost împiedicați de contra-atacul cavaleriei iacobinilor. După ce și-au asigurat Oldbridge, o parte a infanteriei lui William a încercat să se opună atacului cavaleriei iacobine, dar a fost împrăștiată și împinsă în râu cu excepția gărzilor albastre. În această fază a luptei ducele de Schomberg și
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
lor de foc superioară au forțat trecerea peste râu pentru a aduce încet înapoi inamicul, dar au fost împiedicați de contra-atacul cavaleriei iacobinilor. După ce și-au asigurat Oldbridge, o parte a infanteriei lui William a încercat să se opună atacului cavaleriei iacobine, dar a fost împrăștiată și împinsă în râu cu excepția gărzilor albastre. În această fază a luptei ducele de Schomberg și Peter Walker , doi dintre comandanții lui William au fost uciși. Trupele lui William nu au reușit să-și continue
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
a fost împrăștiată și împinsă în râu cu excepția gărzilor albastre. În această fază a luptei ducele de Schomberg și Peter Walker , doi dintre comandanții lui William au fost uciși. Trupele lui William nu au reușit să-și continue avansarea până când cavaleria nu a reușit să traverseze râul, apoi a înfruntat cavaleria lui Iacob forțând-o să se retragă și să se regrupeze la Donore unde a opus o dârză rezistență înainte de a se retrage. Iacobinii s-au retras în ordine, cavaleria
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
În această fază a luptei ducele de Schomberg și Peter Walker , doi dintre comandanții lui William au fost uciși. Trupele lui William nu au reușit să-și continue avansarea până când cavaleria nu a reușit să traverseze râul, apoi a înfruntat cavaleria lui Iacob forțând-o să se retragă și să se regrupeze la Donore unde a opus o dârză rezistență înainte de a se retrage. Iacobinii s-au retras în ordine, cavaleria protejând retragerea restului armatei. Erau demoralizați de ordinul de a
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
cavaleria nu a reușit să traverseze râul, apoi a înfruntat cavaleria lui Iacob forțând-o să se retragă și să se regrupeze la Donore unde a opus o dârză rezistență înainte de a se retrage. Iacobinii s-au retras în ordine, cavaleria protejând retragerea restului armatei. Erau demoralizați de ordinul de a se retrage, ceea ce însemna că au pierdut bătălia. Mulți dintre infanteriștii irlandezi au dezertat. Armata lui Iacob a părăsit orașul și s-a retras la Limerick în spatele râului Shannon unde
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]