5,421 matches
-
cele susținute de J. Bories și F. Maiuri. Hematoamele mici se pot resorbi total prin extensia centrală a țesutului periferic de granulație ce înlocuiește leziunea cu astrocite și colagen. După luni sau ani de la debutul accidentului vascular cerebral, la nivelul cavității sechelare sau în plin parenchim cerebral pot apărea depuneri calcare vizibile pe imaginea CT, după cele afirmate de J.M. Caille. Hemoragiile cerebrale mai vechi, la care imaginea tomografică este normală, pot fi evidențiate prin administrarea substanței de contrast intravenos, când
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Inundația ventriculară apare pe imaginea CT ca o hiperdensitate în pantă, la nivelul unuia sau a celor doi ventriculi laterali, limitată în partea sa superioară de un inel orizontal. Deschiderea unui hematom în sistemul ventricular este evidențiată prin imaginea unei cavități comunicând cu ventriculul dilatat, după descrierea făcută de Bories J. și Caille J. M. (195) În imaginea CT din figura. 1.2. este surprins un caz de traumatism craniocerebral multilezional cu hematom subdural drept (săgeată neagră groasă), Tehnici de explorare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
infarctului cerebral și scade apoi progresiv, după cele consemnate de Bories J., Chiras J., Celerier I., Swash M. și Kennard C. În a treia fază - sechelară - efectul de masă și „priza de contrast' dispar, iar imaginea este cea a unei cavități ca în cazul hematomului intracerebral primar, cu o densitate apropiată de cea a lichidului cefalorahidian. (52, 148, 195) Examenul oftalmologic Modificările fundului de ochi într-un accident vascular cerebral se regăsesc în aspectul papilei, arteriolelor și venelor retiniene și modificările
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
o greutate redusă și oscilează în jurul propriului centru de greutate, încât determinările impedanței acustice sunt dependente doar de modificările de rigiditate ale timpanului, mușchilor ciocanului, scăriței și ligamentelor în stare de repaus, de volumul aerian al urechii medii și al cavităților mastoidiene cu care comunică. Impedansmetrul are următoarele componente principale (figura 1.16): - Generatorul acustic de tonuri pure cu frecvența tipică de 225 Hz și zgomot de bandă largă îwhite noise), ce asigură semnalul sonor fie la nivelul sondei impedansmetrice plasată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mare de abscisă decât la valoarea +200 daPa, datorită rezistenței crescute a timpanului la tracțiuni spre exterior. Vârful timpanogramei este situat normal între presiunile de ± 100 daPa, iar centrarea normală a vârfului pe presiunea 0 (presiunea atmosferică) arată că în cavitatea timpanică există o pernă de aer. În timpane monomerice sau în întreruperi de lanț osicular, complianță este crescută, iar timpanograma ia forma Ad. În fixarea lanțului osicular din otoscleroză, complianță mai mică decât normalul, iar timpanograma ia forma As. 2
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunetelor în timpul expirului, la nivelul laringelui, prin vibrațiile corzilor vocale. Sunetul emis se caracterizează prin înălțime determinată de tensionarea și lungimea corzilor vocale, precum și intensitate determinată în special de presiunea subglotică Articularea sunetelor reprezintă modificările aduse sunetului emis la nivelul cavităților faringiene, orale și nazale prin care i se conferă o structură fonetică prin procesele de rezonanță nazosinusală și toracică, ocluzie sau îngustare a canalului de articulare îbilabial, labiodental, dento-lingual, ante și retropalatal). Modificările profilului acustic al fonemelor sunt datorate fie
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
utile diagosticului în investigația poligrafică. (figura 1.24 și 1.25) Tomografia toracică în dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
poligrafică. (figura 1.24 și 1.25) Tomografia toracică în dinamică prin sliduri în plan transversal și frontal, permite vizualizarea controlului diafragmului și mușchilor respiratori în timpul fonației, iar profilul laringofaringobucal sagital permite studiul comportării orificiului bucal, cavității bucale, vălului palatin, cavității faringiene în întregime, laringelui și traheei în actul de fonație și articulare a fonemelor. (102, 198) I.3.3. Metode de explorare electrofiziologică a fono-articulării Electroglotografia fonatorie Electroglografia reprezintă o tehnică noninvazivă de evaluare a activității fonatorii laringiene prin măsurarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ocupă o poziție de repaus pe planșeul bucal. Poziția se exersează în fața oglinzii prin imitarea logopedului și înțelegerea planșelor cu secțiunea sagitală a sistemului fonoarticulator. Articularea fonemului p se realizează în expir, după un inspir moderat, prin direcționarea aerului spre cavitatea bucală și vestibulul bucal, la o presiune controlată prin contracția mușchiului orbicular al buzelor. Păstrând poziția corectă a sistemului articulator, dezocluzia bilabială pe linia mediană generează o expulzie sonoră a suflului de aer, specifică sunetului p, a cărei intensitate va
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
câteva secunde a retenției aerului, apoi evacurea prin dezocluzie bilabială; - Umflarea alternativă a obrajilor prin trecerea aerului sau a unei „guri de apă' din dreapta în stânga obrajilor, urmată de expulzia aerului, respectiv eliminarea apei într-o chiuvetă; - Sucțiunea obrajilor spre interiorul cavității bucale realizată progresiv, succesiv sau alternată cu umflarea obrajilor; - Exerciții de țuguiere a buzelor cu revenire la poziția normală imitând acțiunea de sugere sau aspirație cu paiul a unui suc dintr-un pahar; - Exerciții de prehensiune cu buzele a unor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin faringe și fosele nazale, fiind necesară rezonanței. După ce s-a reprodus poziția organelor articulatorii în oglindă, se inspiră, apoi se expiră, păstrând o mimică facială relaxată. Corzile vocale deschise mai mult de jumătate conferă aerului vibrații ușoare emise spre cavitatea bucală ocluzată. Aerul se întoarce în faringe și se îndreaptă spre fosele nazale deschise prin coborârea valului palatin, pe care îl pune într-o vibrație ce cuprinde buzele și nasul, printr-o curgere continuă și lentă. Se așează palma subiectului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
determină apariția consoanei p. În fața oglinzii se arată poziția incorectă a organelor fonatoare și se explică logopatului că buza inferioară nu trebuie să preseze pe dinți, ci doar să-i atingă ușor, încât aerului să iasă continuu și lin din cavitatea bucală și nu exploziv. - Devierea fonemului f spre v este obținut prin sonorizare laringeană, încât este importantă păstrarea și exersarea lui în cuvinte ca vacă, vată, explicându-se subiectului diferența de transcriere grafică a lui v. î22, 184, 228) Înlăturarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe expirul oral. 2. Exerciții de gimnastică a maxilarelor și a limbii efectuate în fața oglinzii: - umflarea alternativă a obrajii prin trecerea aerului sau a „unei guri de apă' dinspre un obraz spre celălalt cu buzele închise; - sucționarea ambilor obraji spre cavitatea bucală executată progresiv sau alternativ cu mișcări de umflare a obrajilor;mișcări pentru buze cu dezgolirea dinților în atitudinea de zâmbet, țuguierea buzelor spre dreapta, stângă, sus, jos și rotirea buzelor țuguiate; - mișcări analitice a buzei inferioare sau inferioare spre
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
este coborât pentru a permite curentului de aer expirat să producă rezonanța nazală. Poziția se exersează în fața oglinzii. Articularea fonemului n are nevoie de suportul sonorizării laringine care este dublată în timpul fazei ocluzive de o reîntoarcere a aerului expirat din cavitatea bucală spre rezonatorul nazal. Aici își amplifică mai mult rezonanța și iese apoi afară într-o curgere continuă și lentă prin narine. O oglindă așezată orizontal în dreptul buzei superioare este aburită pe ambele fețe: pe fața superioară de fluxul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și lentă prin narine. O oglindă așezată orizontal în dreptul buzei superioare este aburită pe ambele fețe: pe fața superioară de fluxul de aer nazal, iar pe fața inferioară de fluxul de aer oral. În cazul unei ocluzii linguale neermetice a cavității bucale, fonemul n nu se mai produce. Articularea lui n se exersează în silabile de tipul vocală-n unde are o poziție favorizantă în obținerea sonsorizării, după care îl introducem în cuvântul și propoziția de unde a fost separat. Utilizăm cuvinte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
n cu voce de piept: aaa, apoi legat: caaan, naaal, canal. Astfel se înlătură nazalizarea. - Dezocluzia laterală sau ridicarea vălului palatin deviază fonemul n spre consoana l. Demonstrarea rezonanței nazale se face așezând limba în poziție de închidere completă a cavității bucale și emițând cu gura închisă un mârâit a cărui rezonanță nazală să fie percepută tactil la aripile nasului de către logopat. Demonstrăm astfel subiectului că aerul trebuie să fie eliminat numai prin nas. Sonoritatea laringeană este demonstrată prin palparea simultană
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
întindere ușoară înainte și imitând poziția pentru fluierat. Cu gura larg deschisă arătăm poziția corectă a limbii cu vârful arcuit în sus, fără să atingă incisivii, iar marginile se sprijină pe molarii superiori pentru a închide complet părțile laterale ale cavității bucale. Cu ajutorul unei baghete subțiri din lemn arătăm spațiul spațiul interlinguo-alveolar. Prin aplicarea principiului „înapoi la cuvânt de bază în care a fost predat sunetul”, reușim să restabilim pronunția corectă a sunetului. - Conversia interfonemică a sunetului ș în alte sunete
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
îi conferă caracterul unui sunet mixt. Poziția sistemului articulator și emisia fonemelor ce, ci Limba realizează ocluzia pe o arie largă, plasată fiind pe palatul dur, cu vârful ridicat spre alveolele superioare, iar marginile sprijinite pe molarii superiori, închizând complet cavitatea bucală. Presiunea acumulată în spațiul preocluziv determină coborârea mijlocului limbii și desprinderea vârfului ei de alveolele dentare superioare și formarea unui canal fricativ prepalatal, similar celui utilizat în articularea fonemului ș. Imediat mandibula coboară, buzele iau o poziție de ușoară
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezonante. Dezocluzia articulatorie se face fin prin desprinderea marginilor laterale ale limbii de pe arcada dentară superioară, încât suflul de aer la emitere să se scurgă liber asemenea unui râu. Vibrațiile fonatorii laringiene dau sonoritate sunetului și sunt însoțite de rezonanța cavității orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului l Buzele sunt deschise, relaxate și cu comisurile bucale puțin îndepărtate pentru a se da vizibilitate articulării. Limba se plasează inițial în totalitate pe palat, dar mandibula coboară până ce limba ajunge să-și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sprijine vârful pe joncțiunea alveolo-dentală a incisivilor superiori, iar între marginile ei laterale și arcadele dentare superioare rămân două spații laterale deschise ale căror permeabilitate poate fi verificată și demonstrată plasând transversal o baghetă subțire și mai lungă din lemn. Cavitatea bucală, închisă în partea anterioară de câtre vârful limbii și palat, dirijează curentul de aer în două coloane ce ies spre părțile laterale ale limbii, generând sunetul l. Imediat se desprinde și vârful limbii care amplifică sonorizarea laringeană și o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Volumul de aer pulmonar redus va scurta pronunția sunetului c. - Deformarea fonemului c în sunetul t se datorează fie ocluziei prepalatale, fie unui derapaj anterior al limbii și unei desprinderi tardive a ocluziei. Corectăm acest defect împingând limba spre fundul cavității bucale în momentul rostirii fonemului și reluând exercițiile de retragere a limbii. - Deformarea fonemului c în sunetul h este produsă de o ocluzie incompletă a canalului vorbitor și achiziția eronată a unei modalități fricative a articulării. Dacă acțiunile de împingere
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ca pentru c. Mandibula are o poziție coborâtă, iar limbă ocupă o poziție retrasă închizând prin rădăcina ei a treia barieră de articulare. Poziția limbii este vizibilă prin deschiderea largă a maxilarului, continența ocluziei poate fi evidențiată prin retenția în cavitatea bucală a 30 ml de apă din partea logopedului, iar subiectul reproduce această poziție prin imitație în oglindă. Articularea consoanei g se realizează dificil la fel ca și consoana omonimă c, dar dificultarea în plus este legată de producerea și sincronizarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ofere suficient spațiu astfel încât medicul și asistenta să nu se stânjenească reciproc. De organizarea cabinetului stomatologic depind performanța și calitatea actului stomatologic. Din punct de vedere ergonomic, spațiul cabinetului poate fi împărțit în 3 zone circulare, concentrice, având drept centru cavitatea orală a pacientului: spațiul intim, spațiul personal și spațiul public. Spațiul intim este zona în care se găsesc mâinile medicului și ale asistentei medicale (atunci când se lucrează la 4 mâini) și capul operatorului. Medicul se plasează în dreapta pacientului iar asistenta
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
spațiul public. Spațiul intim este zona în care se găsesc mâinile medicului și ale asistentei medicale (atunci când se lucrează la 4 mâini) și capul operatorului. Medicul se plasează în dreapta pacientului iar asistenta în stânga lui. Medicul trebuie să aibă acces la cavitatea orală a pacientului din orice direcție, putându-și roti scaunul în jurul capului pacientului. Spațiul personal este zona în care se găsesc masa cu instrumente, iar la periferia lui, dulapurile cu instrumentar, materiale și medicamente, la care medicul și asistenta trebuie
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
de igienă orală a pacientului respectiv determinarea prezenței sau absenței resturilor alimentare, depozitelor moi, plăcii bacteriene sau tartrului dentar. Starea de igienă orală poate fi cuantificată cu ajutorul unor indici, ce reprezintă o expresie numerică a existenței sau gravității bolilor din cavitatea orală. Indicele de igienă orală OHI Green și Vermillion: este alcătuit din două valori: indicele de depozite moi și indicele de tartru; evaluarea se face la nivelul dinților 1.6, 1.2 și 2.1 fețele vestibulare și 3.6
Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]