6,690 matches
-
științifice și obiectivele impozitului sunt conturate, pentru prima dată În doctrina economică, de Adam Smith, care a formulat celebrele „maxime” ale impunerii. Dar, până la Începutul secolului al XX-lea, respectiv până la criza din anii 1929-1933, preocupările În acest domeniu rămân centrate pe problema determinării asietei 26 impozitului. Funcția sa primordială era, În acel moment, de a finanța activitățile statului, reduse la Îndeplinirea sarcinilor regaliene. Prin urmare, obiectivul esențial a constat În căutarea celui mai eficient mijloc de acoperire a cheltuielilor angajate
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care textele sale mai au sau nu, pentru noi, aceeași coerentă pe care au avut-o în perioada istorică în care au fost elaborate. Alegând ca spațiu de joc acest context specific, manieră de lucru va fi prepon derent sistematică, centrată pe o analiză imanenta a textelor tomiste în vederea evidențierii elementelor angrenate în procesul cunoașterii, a funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc și, nu în ultimul rând, a tipurilor de configurații care rezultă pe parcursul desfășurării activității cognitive. Întreaga investigație, care are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
unicul criteriu al adevărului va fi unul subiectiv, anume felul în care X sau Y percep asemănarea culorii. Pentru ca aceste consecințe sau altele de același fel să fie evitate, este suficient să se apeleze la cea de-a doua interpretare, centrată pe locuțiunea adverbiala, care, la rândul ei, poate fi abordată din două perspective: fie spunem că, deși puterile cognitive au o relație cu speciile, deci că le cunosc într-un anumit mod, cele pe care le percepem, deci cele pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care acestea le reprezintă există o relație de identitate formală a atunci cand înțelegem specia înțelegem, în același timp, și forma obiectului, deoarece ambele au același conținut infor mational. Mă voi opri puțin asupra resurselor primei pers pective a interpretării centrate pe locuțiunea adverbiala. Strategia de interpretare a lui Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Pasnau să-și considere interpretarea justificată. Înainte de a expune argumentele lui Pasnau, vreau să fac aici o precizare, anume că întreaga să demonstrație pleacă de la ambele tipuri de specii, sensibile și inteligibile, pentru ca mai apoi această să fie restrânsă, exegetul centrându-si analiza doar pe cazul speciilor inteligibile. Observ aici cel puțin două supoziții de fundal: (1) faptul că trebuie să existe un comportament omogen al speciilor la nivelul senzorial și la cel intelectiv, motiv pentru care pot fi tratate la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau ce formă poate lua această manieră de înțelegere a speciilor înainte de înțelegerea obiectului pe care ele le reprezintă. Pentru a confirma prima variantă, Pasnau nu găsește nici un astfel de pasaj în operele lui Toma. De altfel, nici nu își centrează strategia interpretativa pe o astfel de perspectivă pozitivă, care să vizeze ceea ce este afirmat în corpusul tomist, ci pe una negativă, care vizează tocmai ceea ce nu este spus. Concret, argumentul forțe al lui Pasnau în acest punct este următorul: daca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aceea este preferabil a se utiliza similitudo în cazul procesului de cunoaștere și nu identitas, deoarece formă, în exemplul de față structura chimică, își schimbă modul de a fi, dintr-unul material într-unul imaterial. Strategia lui Claude Panaccio este centrată pe respingerea identității formale, însă, după cum am arătat, în ciuda afirmațiilor țări pe care le face, argumentele avansate nu sunt suficient de bine întemeiate pentru a respinge realismul. Robert Pasnau, în Theories of Cognition în the Later Middle Ages, explică procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și confesiunile (a avut mulți prieteni evrei și catolici). Avea ușurința de a vorbi fără note (off the cuff), fiind un excelent improvizator. Avea o memorie vizuală excepțională (he never forgot a face). A fost apreciat, în planul politicii externe (centrate pe Europa, mai puțin pe Imperiu), pentru efortul depus, mai întotdeauna încununat de succes, de a păstra un echilibru de putere în Europa și în lume între principalii actori ai scenei politice internaționale, găsind soluții optime și bine sincronizate de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
XX au fost identificate Încă 3 modele investiționale, fiind clasificate după regiunea geografică În care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidențiază un anumit instrumenrtariu și se pune accentul pe diferite instituții care Îl vor promova: Modelul investițional american centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, În special, a influenței sistemului fiscal asupra Înclinației spre economisire a populației, formării fondurilor de amortizare a Întreprinderilor și asupra profitului nerepartizat. Statul are posibilitate să modeleze proporțiile macroeconomice În ceea ce privește distribuirea venitului național Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Împrumutând pentru aceasta din altă țară. Structura organizatorică respectivă se dovedește eficientă pentru corporațiile În expansiune, deoarece permite concentrarea tuturor operațiilor internaționale, a know-how și a aptitudinilor Într-o unitate separată de responsabilitățile pieței interne, făcând astfel posibilă o expansiune centrată pe piața internațională Aceasta Înseamnă că personalul care lucrează În divizia internațională poate acumula experiență și o cunoaștere detaliată a diferitelor piețe naționale, astfel Încât produsele corporației destinate acestor piețe să fie concepute și realizate, ținând cont atât de cerințele și
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
celor „Cinci Arome“ (adică gusturi: acru, sărat, dulce, amar și picant; fiecăruia îi corespunde un element - al cincilea e lemnul - și o stare energetică fundamentală, combinațiile Aromelor având și efecte terapeutice). Există patru școli în bucătăria chinezească, patru tradiții, fiecare centrată pe o regiune. Toate la un loc cuprind, ca ingrediente folosite, aproape orice ne putem închipui că se poate mânca. Școala nordică (cea „imperială“) a dăruit lumii „rața à la Beijing“ și pastele chinezești, cea estică, a Shanghaiului, a descoperit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lungă durată, ea a generat îngrijorarea, convertită în căutarea intuitivă a leacului, a mijloacelor capabile de restabilire a normalului printr-un dinamic proces de intuire și finalizare a actului curativ. Desigur, la începuturile umanității, preocuparea pentru însănătoșire nu s-a centrat pe etiologia durerii, doar dacă agentul cauzator era la vedere, ci pe simptom, pe atenuarea și dislocarea acestuia. De aici, dificultatea vindecării fără complicații sau sechele. Ne putem imagina ce tribut au plătit colectivitățile arhaice, respectiv primitivii și ce tribut
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
iradiază în toate activitățile. Slujitorul templului este un inițiat, crezut la modul absolut. El operează cu principii și expresionări incifrate, oculte, pentru că el este, semnifică, probează prezența zeului. Funcția, profesia, inițierea sa e de natură divină. Religia aceasta politeistă era centrată pe încredere, fidelitate, speranță. Exprimându-se esențializat prin acțiune și contemplare, egiptenii au dat posterității piramidele și Sfinxul, pe lângă scrierea hieroglifică, arta îmbălsămării, voința de a nu muri. în acest context se înscrie și medicina egipteană. Preponderent în practica preoților
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cărți despre medicină, o carte de patologie generală, descriind sistematic toate maladiile. Este interesat prioritar de traumatismele craniene. Se ocupă de concepțiile lui Hippocrat și Galen punând accent pe diagnosticul precizat prin dialogul cu pacientul. Partea sa de originalitate este centrată pe etiologia bolilor. Jac Psychristul (sec. V) născut la Damasc, umblat prin Grecia, Italia și Egipt, se stabilește apoi în Bizanț, unde va deveni „Phidias al medicinei“, fiind artist în profesia medicală. Este specializat în vindecarea migrenelor, tusei, este expert
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și Medina, dintre Mecca și Marea Roșie, ca de aici să intre în Africa și mai departe. Nomadismul lor a fost mai întâi determinat de căutarea apei pentru ei și turmele de capre, oi, asini, cămile. Aveau un mod de viață centrat pe familia etajată: bătrâni, părinți, copii, câți mai mulți copii, al căror număr să le stabilească poziția în societate, fapt ce explică și poligamia lor. Mai multe familii au format tribul, prin care au conștientizat apartenența la lumea semită numeroasă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scris în Coran pe foi de palmier și pe vase de către cei 10 scribi ai Profetului muritor dar care prin meditație și acțiune a restabilit contactul cu Allah. După Coran, viața terestră este preludiul celei de dincolo; legea morală e centrată pe responsabilitate și organizare statală; Mahomed este trimisul muritor al lui Allah; rugăciunile se fac de 5 ori pe zi; postul nu este recomandare ca la creștini, ci obligativitate. Se propun acte de caritate și se îndeamnă la pelerinaj; un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pulsul „luat după Clepsidra cu apă, conduce la diagnostic“. Un interes deosebit a stârnit lucrarea sa „Carte a vindecării sufletului“ (Al șifa). Sf. Toma d’Aquino a fost influențat de filosofia sa reconciliatorie. Concepția medicală a lui Avicena a fost centrată pe studiu permanent, intuiție și experimentare. Avicena a rămas unanim recunoscut, ca un foarte mare clinician și gânditor, considerat figura legendară a medicinei Evului Mediu. în 1980 UNESCO a sărbătorit un mileniu de la nașterea sa. Al treilea mare medic și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în noua lui cădere sub Titus (67 - 70) se va umple de răniți și de morți. în funcție de posibilități și situație medicina funcționează de la forme arhaice la cele practicate în Alexandria și-n Grecia, în Pergam și Ephes. Talmudică, levitică, restricționistă, centrată pe igienă, medicina iudaică s-a dezvoltat în condiții diferite, adică în condiții migratorii, conlocuitoare cu alte popoare sau în sânul altor popoare. Inteligenți și poligloți, precauți și doritori să trăiască atât cât a trăit și Moise, profetul lor (120
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care încep să facă traduceri de texte medicale, să cunoască medicina Hippocratică, și Galenica. Aici, în Alexandria, plină de savanți și discipolii veniți de pretutindeni ca-ntr-o cetate a Soarelui, a luminii și luminării, erau prezente atâtea curente ideatice centrate pe mituri străvechi dar și filosofice ca: pitagoreene, platoniene, zoroastrice. Toți considerau că vindecarea se realizează și invocând forțele supranaturale. Preluate cu mai puțin discernământ, medicii nu au beneficiat prea mult în raport cu medicina hippocratică prin care tonifierea spiritului contribuie la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Tai-xi (respirație embrionară) de prelungire a apneei; yang shu (blocarea conductului seminal) prin comandă volitiv cerebrală, practică din perioada poligamică; practicile alchimice de prelungire a vieții prin consumarea de tonifiante și cercetarea, căutarea elixirului vieții. De la medicina vrăjitorilor, șamanilor, preoților, centrată pe practici impresive, sugestive și pe capacitatea reactivă a organismului, așa cum rezultă și din cunoscutul Yi Tzing (Cartea Schimbărilor), chinezii au ajuns la tratamentul cu anticorpi, ca în cazul variolizării cu cruste microbiene prizate. Pe parcurs, medicii chinezi au ajuns
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Laënnec a făcut din clinică un domeniu de metode precise de investigație de rigoare științifică, deschizând calea medicinei moderne. Dintre adversarii de temut ai lui Laënnec cităm pe François Broussais (1772 - 1838) autor de cărți medicale cu o concepție simptomatologică centrată pe fenomenele inflamatorii și pe iritabilitate, tratamentele constând în dietă și sângerări. Bătăios și ateu, atacator și al lui Corvisart și Bichat, Broussais a fost urmărit de uitare ca și capodopera sa: Catehismul medicinei fiziologice (1824). Cauza principală constă în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să fie ameliorată. Zestrea ereditară poate fi îmbogățită prin atribute dobândite și cultivate în generații. Pe aceste realități curente și pe ipoteze dubitabile, evoluționismul lui Lamarck, Erasmus Darwin, ajunge prin Charles Darwin (1809 - 1882), adică prin biologizarea absolutizată, darwinism, teorie centrată pe selecția naturală. Viața însă demonstrează că se salvează și cine este ajutat. Solidaritatea, asistența medicală, sunt operaționale atât între oameni cât și între animale. În ceea ce privește ereditatea, ne vom mai întâlni, cu ea când vom vorbi despre genetică și geneticieni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ftiziologie, fiind consacrat ca șef de școală în domeniu la care s-au format generații de medici ce au luptat cu acest grav flagel în toate colțurile țării. Dermatosifiligrafia este ilustrată de ștefan Gh. Nicolau (1874 - 1970) la București. El centrează cercetarea pe problemele de imunitate și alergie în sifilis, face studii de histologie cutanată. Gh. Demetriade (1860 - 1923) primul titular al catedrei de dermatologie la Iași se distinge prin câteva premiere: instalarea primului aparat Roentgen la clinicile din Iași, utilizarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
au existat în Grecia decât puțin timp, acest lucru se datorează faptului că este greu să obții din partea publicului un efort de concentrare prea îndelungat. Cele trei piese ale singurei trilogii cu legătură care ne-a parvenit, Agamemnon, Hoeforele, Eumenidele, centrate pe aceleași personaje, constituie un tot. Acțiunea fiecăreia dintre ele o urmează pe cea dinainte. Răzbunării Clitemnestrei, care, în prima piesă, îi reproșează lui Agamemnon sacrificarea fiicei lor, Ifigenia, îi urmează, în Hoeforele, răzbunarea lui Oreste care îi reproșează mamei
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Euripide, iar cealaltă Antigonei lui Sofocle. Am înțeles că această duplicitate de acțiuni putuse dăuna piesei sale, care de altfel era plină de multe părți frumoase". De aceea, când compune Tebaida, a cărei materie o împrumută din Fenicienele, Racine își centrează drama exclusiv pe conflictul dintre Eteocle și Polinice. Unitatea de acțiune, lucru arătat de Aristotel, este o exigență proprie teatrului, cu care genul narativ, ce poate înmulți în voie episoadele, nu este niciodată confruntat. Ea este legată de percepția globală
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]