6,563 matches
-
se înregistrează în semestrul cald și anume de 82,8 Kcal/cm², ceea ce corespunde tocmai cu perioada vegetativă a plantelor, constituind un factor favorabil dezvoltării acestora. În ceea ce privește dinamica atmosferei putem spune că succesiunea diferitelor stări de vreme și de climă sunt determinate, în mare măsură, de dinamica generală a atmosferei din sud-estul Europei. În cursul anului,această regiune se află sub influența următorilor centri barici principali: anticiclonul Azorelor,anticiclonul siberian,ciclonul islandez și ciclonii mediteraneeni. Datorită poziției în partea de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
creșteri apreciabile de temperatură toamna și primăvara. De asemenea, vara au loc deplasări ale maselor de aer din nord, care dau vremii, deseori,un caracter rece și umed. Relieful constituie un factor geografic foarte important în determinarea particularităților locale ale climei. Astfel, pe teritoriul comunei Șipote, orientarea majorității văilor și interfluviilor pe direcția NV-SE determină ușoare modificări în dinamica atmosferei, care se reflectă și în frecvența și viteza mai mare a vânturilor din NV. Energia maximă a reliefului (180 m
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
marnele gipso-clorurate. Cu privire la răspândirea geografică a solurilor în sectorul cercetat menționăm că acțiunea interdependentă a factorilor naturali a determinat formarea unui complex,alcătuit din soluri diferite, după influența precumpănitoare a unora sau altora din factori. Astfel, sub influența dominantă a climei și vegetației s-au format soluri zonale caracteristice stepei și silvostepei (cernoziomuri și cernoziomuri levigate), acolo unde condițiile de relief, rocă,pânze de ape, vârsta formelor de relief, au permis evoluția normală a solului. Acolo unde condițiile locale de relief
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Deplasările agricole spre Câmpia Moldovei reprezintă o tradiție păstrată încă din Evul Mediu .Aceste deplasări au continuat și în sec. XVIII -XX, reminiscențe ale acestora mai păstrându-se chiar și în zilele noastre .Ele au fost determinate de condițiile naturale (climă și hidrografie, în special) nefavorabile unor culturi agricole în alte regiuni. Astfel, cultura cerealelor -marfă extinsă, cu precădere, în Câmpia colinara a Jijiei și partea sudică a Moldovei, în zone slab populate, a creat un gol, un teritoriu de chemare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
alte distracții hibernale. De multe ori, printre vizitatori se numără diferite personalități, care deși nu mai sunt copii, vin aici pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare împreună cu familiile și prietenii lor. Rovaniemi este însă o regiune săracă, datorită climei vitrege. În zilele obișnuite, cam o cincime din populația de vârsta adultă nu are de lucru. Crăciunul este însă pentru toți un sezon de maximă activitate, ajutând la redresarea situației economice a întregii zone. Pentru copiii care doresc să-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
alte distracții hibernale. De multe ori, printre vizitatori se numără diferite personalități, care deși nu mai sunt copii, vin aici pentru a se bucura de atmosfera de sărbătoare împreună cu familiile și prietenii lor. Rovaniemi este însă o regiune săracă, datorită climei vitrege. În zilele obișnuite, cam o cincime din populația de vârsta adultă nu are de lucru. Crăciunul este însă pentru toți un sezon de maximă activitate, ajutând la redresarea situației economice a întregii zone. Pentru copiii care doresc să-i
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
au convins că nu le merge, că trebuie să se dezobișnuiască de rele..." 35. Teritoriul pe care administrația nou instalată trebuia să îl conducă se diferenția mult de cel din Ungaria prin indicele demografic, prin gradul de dezvoltare economică, prin climă, infrastructura îngreunând în mod aparte reintegrarea. Densitatea populației din teritoriu era mult mai redusă decât cea a Ungariei de după Trianon (55 de capete/km², față de 93,3 capete/km², în 1930). Populația locală trăia din agricultură (69,6%) în proporție
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Transilvania procentul pământurilor în pârloagă era de 17,3%, ceea ce denota cultivarea mai primitivă a pământului. Conducerea agricolă de specialitate din Ungaria se străduia să îmbunătățească situația. Pe deasupra, în multe locuri, agricultorii locali insistau în cultivarea unor plante, care, din cauza climei, nu putea aduce producții medii bune: grâne multe și secară puțină. Iar în perioada interbelică media producțiilor a scăzut. În sectorul zootehnic numai creșterea vitelor și a oilor a fost mai intensă decât în Ungaria de după Trianon. Industria era slabă
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
rădăcinile plantei. La noi în țară, cercetările efectuate de MARIA NEGRILĂ și colab., (1990) în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și colab., (1990) în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Extractivele neazotate sunt alcătuite
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu năut și experiențele au demonstrat că producțiia poate să scadă cu peste 300 kg/ha dacă se seamănă pe data de 7 octombrie și nu pe 29 septembrie (TIWARI K.P., 1996). Tot în India, dar în alte condiții de climă și sol, năutul semănat la 1 noiembrie a realizat producții de 2.760 kg/ha, depășește variantele care s-au semănat pe 10-20 octombrie și 10-20 noiembrie (SAINI S.S., 1997). în regiunea Mediteraneană, 33 năutul semănat iarna (luna februarie) este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Astfel, la Valul lui Traian producția cea mai mare s-a obținut în epoca I, când s-au semănat 65 b.g./m2, iar în epoca II când s-au semănat 50 b.g./m2 . La Stațiunea experimentală Mărculești, unde clima este mai aridă în epoca I s-a obținut producția cea mai mare la desimea de 50 b.g./m2 și în epoca II, la desimea de 35 b.g./m 2 . MIROȚNICENKA I. (1953) a arătat că mărind densitatea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
alunecărilor de teren. III.2. REGIMUL TERMIC Zona geografică a Iașului se caracterizează printr-un climat temperat cu particularități determinate de influența climatului stepei rusești. Ferma Ezăreni face parte din provincia climatică Dfbx (după clasificarea lui Koppen), sau IIDps (după Clima României), caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase și geroase, cu temperatura celei mai reci luni sub -330C și temperatura celei mai calde luni 25-27 0 C. Indicele de ariditate de Martone are valori între 26-30, corespunzător condițiilor climatice din
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2. REGIMUL TERMIC Zona geografică a Iașului se caracterizează printr-un climat temperat cu particularități determinate de influența climatului stepei rusești. Ferma Ezăreni face parte din provincia climatică Dfbx (după clasificarea lui Koppen), sau IIDps (după Clima României), caracterizată prin climă boreală cu ierni friguroase și geroase, cu temperatura celei mai reci luni sub -330C și temperatura celei mai calde luni 25-27 0 C. Indicele de ariditate de Martone are valori între 26-30, corespunzător condițiilor climatice din silvostepă care se datorează
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
120 zile. Pentru o bună fructificare cere însă căldură mai mare, temperatura medie trebuie să se mențină în jurul a 200C. De aceia, năutul nu dă rezultate satisfăcătoare mai sus de paralela 530C. Năutul este o plantă destul de rustică adaptată la clima caldă-aridă (uscată), totuși din anumite motive (printre care și temperatura înaltă sau umiditatea ridicată), un număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de vegetație temperaturi optime
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
se așterne ca-ntr-o poveste Valea Proviței. Valea Proviței are un farmec deosebit nu numai pentru noi, cei născuți și crescuți aici, ci și pentru oamenii străini, până mai acum ceva timp, de acest loc. Frumusețea naturii, aerul sănătos, clima blândă sunt motive care au atras pe cei care și-au dorit o casă de odihnă, departe de aglomerația și poluarea marilor orașe. Pentru mine Valea Proviței, și mai cu seamă satul Provița de Jos, însemnă acasă. Acasă e livada
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bogate în evenimente istorice și în conținut etnografic, demne să atragă pe cei care iubesc natura, trecutul poporului nostru. Unele dintre aceste locuri se bucură și de avantaje cum ar fi: poziția favorabilă în marea arie geografică a țării, altitudinea, clima, lipsa poluării, dotări naturale, vecinătăți, legături rutiere ș.a. Printre acestea se află și Valea Proviței. Ea este situată aproximativ în centrul geografic al țării, având capătul sudic la numai 80 km de București, 30 km de Ploiești, la 20 km
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
puțin numeroasele trimiteri la literatura românească. Trei sînt elementele, în opinia exegetei, care interțes Trama vieții moldovenești: singurătatea, beția și ploaia, toate prezente cu asupra de măsură în poezia bacoviană. Într-o notă de subsol este descrisă în puține cuvinte clima Moldovei, una întoarsă către Levant, cu o răscruce de climate dificile, excesive - zăpadă de înălțimea unui stat de om, apoi prin contrast, "trei luni de infern" după care, în sfîrșit, ploi mocănești care nu se mai opresc, ca un fel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
întoarsă către Levant, cu o răscruce de climate dificile, excesive - zăpadă de înălțimea unui stat de om, apoi prin contrast, "trei luni de infern" după care, în sfîrșit, ploi mocănești care nu se mai opresc, ca un fel de teroare. Climă trăită din plin de trăitorii pe aceste meleaguri - una vag schimbată în ultimii ani "grație" încălzirii globale. "Dar nimeni nu exprimă mai bine Moldova, spune autoarea Abisului ontologic, decît Bacovia, cu atmosfera ei de ploaie și descompunere, cu marea sa
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aspecte pe care numai transdisciplinaritatea le poate pune în valoare. Privind globul pământesc realizăm faptul că încă de la apariția sa în jungla primitivă, omul a fost condamnat la globalizare, în primul rând pentru faptul că locuind aceeași planetă, înfruntând aceeași climă, aceleași probleme privind procurarea hranei, el și semenii săi aveau de rezolvat aceleași dificultăți. O dovada a unei condiții globale o reprezintă și faptul că din perioada primitivă, trecând prin sclavagism, evul mediu și mai apoi spre lumea contemporană, cu
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
corpului este de 60-82 mm, a antebrațului de 48-58 mm, anvergura aripilor este de 32-40 cm. Greutatea variază între 18 și 40 gr. Blana este brun-roșcată pe spate, pe abdomen fiind puțin mai deschisă la culoare. Răspândirea: Preferă zonele cu climă subtropicală și temperată. Se întâlnește în Europa, în Africa de nord și cea mai mare parte a Asiei.Este o specie comună în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Preferă teritoriile împ teritoriile împădurite, dar poate locui și în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
lingi, p pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea c corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. P Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de ex excesivitate. Cercetările au evidențiat prezența mai multor topoclimate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
altitudine de 150 1500 m, la la 1 km Nord de Pietrele Doamnei). Clima Rarăului Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de ex excesivitate. Cercetările au evidențiat prezența mai multor topoclimate (climate locale) în funcție de r relief, sol, rețeaua de văi, expoziția versanților și a vegetației. În regiune se resimt influențe ale maselor de aer rece de origine baltică
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și între 2,8 oC - 13,6 oC la Rar 13,6 oC la Rarău. Prin poziția sa în nordul grupei centrale a Carpaților Orientali și prin trăsăturile s specifice ale suprafeței active proprii, Masivul Rarău se caracterizează printr-o climă continentală cu nuanțe de ex excesivitate. Cercetările au evidențiat prezența mai multor topoclimate (climate locale) în funcție de r relief, sol, rețeaua de văi, expoziția versanților și a vegetației. În regiune se resimt influențe ale maselor de aer rece de origine baltică
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]