7,311 matches
-
o traversăm este una de tranziție care implică nu doar restructurări minore, de suprafață, ci adevărate mutații. Iată‑le sintetizate după unele considerații făcute de autoare: # 1) tranziția de la era industrială la era informațională, în aceasta din urmă ordinea și coerența fiind chiar mai necesare decât înainte, deoarece ele securizează, dau acces la viitor, oferă sens vieții; 2) tranziția de la întreprinderea‑creier la întreprinderea‑flux, prima funcționând într‑o manieră holografică și utilizându‑și „neuronii” pentru a stabili conexiuni între diferitele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de „dezordine” ce trebuie înlăturată numaidecât pentru a evita adâncirea decalajului în raport cu viziunea sa. El își variază stilul și apare diferit în funcție de moment, chiar cu riscul de a fi luat drept cameleon. Autenticitatea, simplitatea și transparența comunicării sale îi asigură coerența. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante (Le Saget, 1992/1993, p. 39). # Am reprodus acest citat atât de lung întrucât el condensează întreaga concepție a autoarei referitoare la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale organizațiilor contemporane (aplatizarea structurilor piramidale și apariția rețelelor, intrarea în întreprinderi a tinerilor turbulenți, a generației de excelență, șocurile și paradoxurile) o impun de la sine; accentul pe motivația intrinsecă, pe oferirea posibilităților de expresie și realizare de sine, dezvoltarea coerenței organizației și grupurilor, cultivarea „capitalului încredere” etc. devin esențiale în motivarea oamenilor. 5) Depășirea nevrozelor organizației - autoarea crede că întreprinderea este „locul tuturor exceselor”, locul în care omul își pierde identitatea de sine, în care el trebuie să fie Superman
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un mare grad de implicare (Lawler, 1986). # Studiul participării a indus un optimism ireprimabil atât cercetătorilor, cât și practicienilor. Totodată, prin exagerare, participarea a fost concepută ca un fel de panaceu universal care anulează frustrările, inechitățile și restabilește echilibrul și coerența raporturilor interumane. Însuși Emery, într-o lucrare publicată în 1981, afirma că problemele de bază ale democratizării muncii au fost rezolvate. În anii ’80-’90 popularitatea conceptului de participare crește și mai mult. Se întreprind cercetări internaționale comparative, se publică
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizație, natura problemelor dând chiar denumirea etapei: TROPIQUES (probleme tehnice, relații, organizare, personal, informare, calitate, mediu, securitate). # Din cele de mai sus se poate deduce ușor că metoda PRADO țintește obținerea adeziunii fiecărui membru al organizației, obținerea coeziunii echipelor, a coerenței deciziilor, astfel încât organizația să fie capabilă să se autoorganizeze față de constrângerile interne și externe și să genereze o nouă și veritabilă cultură organizațională. După opinia noastră, ideea lansată de Goguelin potrivit căreia membrii organizației sunt coautori și coactori este interesantă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și prietenii mei am fost la wen-kend. Ceea ce au realizat a fost o înșiruire de propoziții pe care unii dintre ei le-au și numerotat, ceea ce înseamnă că ele au fost concepute ca enunțuri diferite, fără legătura logică și fără coerența ideatică necesare într-o compunere. Se observă topica defectuoasă, folosirea unor cuvinte într-o formă aproximativă wen-kend, Vatra Dorne, ignorarea semnelor de punctuație sau folosirea incorectă a lor, ceea ce duce la înțelegerea trunchiată a mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
prin ultimele două aspecte menționate, precum și prin participare. Alex Mucchielli (Mucchielli, 1986, p. 47 și urm.) propune la rândul său o tipologie În cadrul căreia acest sentiment este menționat În mod explicit și vorbește despre ființă materială, apartenență, unitate, precum și despre coerență, continuitate temporală, diferență, valoare, autonomie, Încredere și existență. Dacă privim Însă mai Îndeaproape, vedem că problema identității colective este legată simultan de toate aceste elemente, În măsuri diferite. Într-adevăr, fiecare dintre aceste sentimente este condiționat de ansamblul celorlalte și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un obiect sau un eveniment intervin mai Întâi factorii culturali, apoi cunoștințele practice care sunt reprezentările, dar și anumite variabile de situație sau dimensiuni afective. Activitatea mentală de atribuire răspunde necesității de a ajunge la un control, o stabilitate și coerență a interpretării lumii și fenomenelor din jur. Ea favorizează astfel inserția socio-economică a actorilor sociali și se dezvoltă Într-un context de dezechilibru Între reprezentările obișnuite ale subiectului (colectiv sau individual) și perceperea unor evenimente nefericite, dezagreabile, stranii, rare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
două motive, clar enunțate de Louis Dumont. În primul rând, dimensiunea ideologică a unei societăți, și În special valorile acesteia, trebuie să ocupe o poziție privilegiată În cadrul analizei, altfel suntem condamnați să izolăm trăsături disparate și să pierdem din vedere coerența ansamblului. Elementele de morfologie socială nu pot așadar să fie interpretate fără a ține seama de ideologia care stă În spatele comportamentului. În al doilea rând, și acest punct decurge din precedentul, dacă sistemul indian este bazat pe ierarhie, lucrurile nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
activitate, nivel de venituri, tip de calificare etc. Trei elemente, propuse de Maurice Halbwachs și discutate apoi de Raymond Aron În Lecțiile sale, ocupă poziția centrală: similitudinea modurilor de a lucra, de a trăi și de a gândi; constanța și coerența În timp, cu alte cuvinte, deschiderea sau Închiderea de fapt, și nu de drept; În sfârșit, sentimentul de apartenență și de solidaritate. G. F. & ARON Raymond (1964), La Lutte des classes. Nouvelles leçons sur les sociétés industrielles, Paris, Gallimard ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Își aibă rădăcinile În subiectivitate. Umanismul juridic, analizat În calitate de „produs al epocii moderne” (Villey, 1983, p. 8), este acuzat că ar confunda dreptul cu morala. Totuși, chiar dacă recunoaștem o anumită pertinență a naturalismului anticilor, putem să punem sub semnul Întrebării coerența unei gândiri care conține În germene istoricismul pe care tot ea Îl denunță. Într-adevăr, dacă Încredințăm naturii grija de a determina norma, nu Înseamnă oare că renunțăm la drept ca transcendență? În felul acesta, „natura, lăsată liberă, Își realizează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
denunțând „prezumția fatală” constructivistă, plasează obiceiul și tradiția „Între instinct și rațiune”. O cunoaștere tacită, care evoluează pe neobservate („ideile constitutive”), alcătuiește datele științelor umane (subiectivism radical), iar metoda „sintetică” (comprehensivă) asigură praxeologiei, printr-un proces ipotetico-deductiv, descoperirea principiilor de coerență structurală. Dacă acțiunile individuale libere concură la apariția instituțiilor și a unei ordini autoorganizate (catalaxiaă ordine concretă), regulile abstracte conduc la o ordine abstractă. Concurența și imitația se conjugă ca niște „procese de descoperire și de adaptare”. Evoluția culturală duce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
formal, Într-un cadru nu comunitar, ci societal. O a doua perspectivă, pe care o regăsim la baronul de la Brède sau la Emile Durkheim, pune În evidență credințele și modelele de comportament care, preexistând indivizilor, sunt capabile să producă o coerență de ansamblu, indiferent dacă este vorba despre „spiritul unei națiuni” sau despre „conștiința colectivă”. O ultimă concepție recuză principiul unei autonomii efective a realității instituționale În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
munților Jura și cel al Alpilor de Nord, cel al Centrului și cel al Vestului, urmate de atlasele regiunilor Franche-Comté, Normandia, Languedocul oriental etc. Mai multe volume finalizate sau În curs de finalizare au rămas În suspensie, ceea ce afectează mult coerența acestei remarcabile opere de cartografiere care se Înscrie În moștenirea istorică directă a anchetei Grégoire. Între „franceza scrisă” și „dialect”, mai trebuie luată În considerare și „franceza vorbită”, cu variațiile sale. Cercetările privind uzul propriu-zis al limbii ar trebuie să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-o anumită comunitate lingvistică și culturală. „Drepturile speciale” ale minorităților nu sunt deci În nici un caz privilegii, ci dispoziții necesare pentru a restabili această egalitate. Aceasta este, pentru Kymlicka, justificarea acordării de drepturi colective. Unii comentatori pun la Îndoială coerența acestei abordări, nu atât pentru că Încearcă o reconciliere laborioasă Între interpretarea individuală și cea colectivă a anumitor drepturi, cât pentru că identitatea este evolutivă și „determinarea compoziției grupului nu este obiectivă” (Pallard, 2001, p. 118). Totuși, așa cum notam mai Înainte, putem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
delocalizarea Înspațiul de distribuție (filiale-releu), Înspre o concepție bazată pe repartizarea procesului de producție Între mai multe țări. Fiecare filială (numită atelier) se specializează așadar pe o fază anume a procesului de producție, În special În funcție de costul mâinii de lucru, coerența de ansamblu existând doar la nivelul Întregului grup. Societatea poate de altfel să se limiteze la activități din sectorul terțiar (cercetare, finanțare, comercializare), subcontractând producția propriu-zisă. În plan financiar, mișcările de capitaluri se Înmulțesc, fie sub forma investițiilor directe În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
opoziții Între mai multe răspunsuri la aceeași problemă), precum și un nucleu structurant sau un subsistem de idei, care reglementează și organizează sensul și conceptualizarea acestui ansamblu complex legat de alte RS, relativ stabil În forma sa. Moscovici insistă asupra acestei coerențe și asupra inervării unei rețele de cogniții de către un nucleu semantic, prin punerea În evidență a ceea ce el numește „scheme figurative”, care constituie soclul reprezentării În psihanaliză (aparatul psihic fiind, În mintea subiecților chestionați În vederea acestei anchete, organizat În jurul complexelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să vorbim despre „mentalitatea” englezilor, despre „caracterul” germanilor sau americanilor, ca și cum ar fi vorba despre grupuri omogene. Ceea ce i-a tulburat cel mai mult pe primii cercetători (cf. Avigdor, 1953) a fost existența unei anumite regularități consensuale și a unei coerențe În definirea anumitor trăsături ale diferitelor naționalități. Stereotipurile privind asiaticii, fie ei chinezi, vietnamezi, khmeri sau japonezi, sunt un bun exemplu În privința acestui gen de constanță: „harnici, politicoși, curați, Îngrijiți, liniștiți și dovedind un puternic spirit de grup”, Într-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă sau de generație. Deși arbitrajele reținute permit unificarea stilurilor de viață, creșterea integrării și a solidarității, asigurând În același timp o mai mare coerență a modelelor sau a regulilor de conduită, consensul nu este niciodată perfect: pot apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aprofundăm autocunoașterea deoarece descoperim semnificații tot mai profunde ale vieții prin intermediul procesului de reflectare și exprimare orală a evenimentelor, experiențelor și sentimentelor trăite. Întotdeauna se întâmplă astfel și poate tocmai de aceea simțim nevoia de a conferi sens, inteligibilitate și coerență vieții noastre. A spune povestea vieții noastre este un lucru atât de firesc, încât nu suntem, în general, conștienți de importanța acestui fapt. Oferim în capitolele 2 și 3 sugestii precise și instrucțiuni privind procesul de pregătire și desfășurare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
cu propriile cuvinte ale naratorului. Mă interesează, de asemenea, ca oamenii să-și spună povestea de pe o poziție favorabilă care le permite să-și vadă viața ca întreg, să o privească subiectiv de-a lungul timpului, fie că există o coerență internă, fie o discontinuitate, fie ambele situații. La urma urmei, perspectiva subiectivă este cea care ne spune ce trebuie să căutăm pe parcursul eforturilor noastre de cercetare. Aceasta constituie realitatea lumii povestitorului așa cum o vede el, fiind primul interpret al poveștilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
diferențele dintre noi. Povestirile vieții pot servi, evident, ca principal mijloc de înțelegere a structurilor vieților individuale. O manieră în care am folosit povestirile vieții a fost identificarea temelor importante care apar în relatările indivizilor. Acestea ar putea să explice coerența, modul cum și motivele pentru care se leagă elementele povestirii, deși conține și discontinuități. Temele vieții pot, de asemenea, să arunce lumină asupra unei anumite traiectorii developmentale pe care a urmat-o viața, subliniind influențele și relațiile importante. Interviurile cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
obținem să o putem folosi pentru realizarea scopurilor cercetării noastre, ea oferindu-ne o interpretare utilă. Nu pierdeți din vedere faptul că rolul povestirii vieții este de a le oferi oamenilor ocazia de a-și spune povestea așa cum vor ei. Coerența și sinceritatea pot fi, dacă e necesar, componente ale procesului de colaborare, dar totul depinde de cât de doritor sau dispus este povestitorul să fie ghidat în relatarea unei povestiri adevărate dacă acest lucru nu e precizat de la bun început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sociolingvistice Povestirile vieții pot fi, de asemenea, utilizate pentru a explica și a defini relațiile și apartenența la un grup, în special cu referire la limbajul folosit în acest scop. Relatările indivizilor despre viața lor conțin unități discursive, grade de coerență și o structură lingvistică generală, toate fiind utile pentru stabilirea relației dintre limbaj și practicile sociale, dintre sine și ceilalți și crearea identității sociale (Linde, 1993; Mkhonza, 1995). Utilizarea mistico-religioasă A spune o povestire a vieții poate fi un act
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
este întotdeauna o unitate de măsură validă, deoarece nu căutăm neapărat adevărul istoric, ci doar experiența și punctul de vedere ale povestitorului asupra a ceea ce-și amintește el că s-a întâmplat. Studierea vieților prin intermediul povestirilor se axează pe coerența internă a povestirii așa cum a fost trăită de narator, mai degrabă decât pe criteriile externe de adevăr și validitate. Alte posibilități de control ale validității poveștii vieții pot include coroborarea și persuasiunea. Prima se referă la coroborarea subiectivă. Dacă îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]