3,836 matches
-
animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost editată pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
pe discuri de vinil de către „Electrecord” în anii '60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
60. Aceasta poartă titlul „Obiceiul colindatului și colindele” și conține următoarele piese, edificatoare pentru a sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate de către redactorul George Antofi. În 2003 fundația culturală
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
sublinia diversitatea colindelor: În 2002 Ion Moanță a editat la Casa Radio o nouă antologie antologie de colinde, intitulată „Sus la masa raiului: culegere de colinde din fonoteca societății române de radiodifuziune”. Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate de către redactorul George Antofi. În 2003 fundația culturală TerrArmonia a editat două volume intitulate „Colinde românești”, sub îndrumarea lui Ioan Bocșa. Această antologie
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
Aceasta conține, pe lângă versuri, două CD-uri cu colinde difuzate în cadrul emisiunii „Miorița”, la Radio România, începând cu 1957. Majoritatea acestora au fost culese și înregistrate de către redactorul George Antofi. În 2003 fundația culturală TerrArmonia a editat două volume intitulate „Colinde românești”, sub îndrumarea lui Ioan Bocșa. Această antologie cuprinde un studiu introductiv, partituri, texte grupate pe tipologii și două CD-uri cu colinde culese de pe teren. Multimedia
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
culese și înregistrate de către redactorul George Antofi. În 2003 fundația culturală TerrArmonia a editat două volume intitulate „Colinde românești”, sub îndrumarea lui Ioan Bocșa. Această antologie cuprinde un studiu introductiv, partituri, texte grupate pe tipologii și două CD-uri cu colinde culese de pe teren. Multimedia
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
premiat în cadrul Galei Societății Civile 2013, secțiunea “Artă și cultură”. "„Românce”" - Orchestră Națională Radio, Tiberiu Soare, Ruxandra Donose (2014) "George Enescu- Simfonia a II-a op. 17 în La" "major" - Orchestră Națională Radio, Tiberiu Soare (2013) ""„"O, ce veste minunată! - Colinde românești”" - Angela Gheorghiu, alături de Orchestră Națională Radio (dirijor Tiberiu Soare), Corul Național de Cameră Madrigal (dirijor Virgil Popescu) și Corul Accoustic (dirijor Daniel Jinga) (2013) "Schumann & Liszt" - Ophelie Gaillard, Delphine Bardin, Tiberiu Soare (2012) Interviuri
Tiberiu Soare () [Corola-website/Science/309341_a_310670]
-
grădiniță de copii din Ardeal, cu Teleki Júlia ca educatoare. Din orașul Jibou s-au afirmat mai multe personalități, unele ocupând funcții distinse, fapt datorat și instituțiilor de învățământ autohtone: Folcloristul Ioan Taloș a semnalat în zonă existența a două colinde specifice: "corinda cu zidari" (o versiune inedită a legendei "Monastirii Argeșului") și "corinda cu fata de maior" (o variantă disputată a "Mioriței"). Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de preotul greco-catolic Laurențiu Bran, primul român care a tradus poeziile
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
Satul Zăicana are incluse în registru monumentelor ocrotite de stat, următoarele obiective: Satul Zăicana este o adevărată comoară de tradiții și obiceiuri, sânt numeroase obiceiuri la nuntă, înmormântare, păstrate cu sfințenie, se respectă tradițiile de sfântul Andrei, se merge cu colindul în ajun de Crăciun ,în ziua de Crăciun și încă 2 zile se merge cu steaua, în ajun de Sfântul Vasiles se merge cu plugușorul iar seara cu uratul, și în ziua de sfântul Vasile cu semănatul. De ziua hramului
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
și istorici au încercat de secole să colecționeze și să păstreze basmele, poemele, baladele și au încercat să descrie cât mai bine posibil obiceiurile și tradițiile legate de diferite evenimente din an. Tradiții legate de perioade fixe din an sunt colindele - de Crăciun, sorcova - de Anul Nou sau mărțișorul, obicei legat de venirea primăverii sărbătorită pe 1 martie. Alte obiceiuri presupuse a avea origini precreștine, ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
filme ale Televiziunii Române documentează cîteva turnee, cel mai cunoscut este Madrigal pentru Japonia, realizat de Iosif Sava și Viorel Sergovici în 1991(https://www.youtube.com/watch?v=DpI8WwGYYfg). DISCOGRAFIE În 1969 a înregistrat cu Corul Madrigal primul disc de Colinde, la Electrecord, disc care a fost prezentat numai pentru export, si a fost ascultat în România doar începînd din decembrie 1989, în timpul revoluției. Colindele Madrigalului lui Marin Constantin au devenit legendare și au făcut parte din istoria lui Marin Constantin
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
youtube.com/watch?v=DpI8WwGYYfg). DISCOGRAFIE În 1969 a înregistrat cu Corul Madrigal primul disc de Colinde, la Electrecord, disc care a fost prezentat numai pentru export, si a fost ascultat în România doar începînd din decembrie 1989, în timpul revoluției. Colindele Madrigalului lui Marin Constantin au devenit legendare și au făcut parte din istoria lui Marin Constantin și a corului sau Madrigal, așa cum atestă Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania. În 1985 a creat și înregistrat zece discuri sub titlul „Artă construcției și
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
colinde, continuând toată noaptea. Spre dimineață au intervenit organele de securitate care au încercat să oprească acțiunea. Coloana de manifestanți a pornit spre Ambasada Americană dar străzile din jur fuseseră blocate. Coloana de manifestanți a devenit mai agitată și de la colinde de Crăciun s-a ajuns să se strige "Libertate, libertate pentru studenți". Acțiunea studenților a fost calificată de conducerea de partid ca o manifestare huliganică, anarhică. La 26 decembrie a fost convocată o ședință a Biroului Uniunii Tineretului Comunist (UTC
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
și că la unele cămine ușile fuseseră încuiate, pentru a împiedica studenții care voiau să se alăture manifestației să iasă din cămine. În discursul său Ion Iliescu s-a declarat un adversar al oricăror manifestări cu caracter religios. "Cu organizarea colindelor, este lipsă de înțelegere, de formație ideologică a studenților. Cultivăm tradiții ale poporului, dar de ce în ajunul Crăciunului? Cât ar zice să i-am dat condiție laică, cu urări studențești, ea rămâne totuși manifestare desfășurată în cadrul sărbătorilor religioase de către niște
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
pentru "generația Labiș-Stănescu-Sorescu", devine un adevărat manifest incendiar, mobilizând-o spre „marea explozie lirică“ din anii 1964 și 1965: (PScr, I, 92 sqq.). "Addenda" la „Declarația patetică“ reunește cinci poeme politice în tonalități whitmaniene - "Patrice, Dulceața de zmeură, Ella Fitzgerald, Colind" și "Greva generală" - scrise între anii 1961 și 1968. Abia după "Addenda" sunt antologate poemele din "Cântice țigănești" (1941), poeme care, prin reeditările din 1957 și 1958, au păstrat nestins jarul poeziei, transmițându-l generației resurecționale. Pentru că, după cum cu îndreptățire
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
dat ordin să se deschidă foc împotriva manifestanților iar ordinul a fost dus la îndeplinire, căzând primii martiri ai Revoluției din Timișoara. În 18 decembrie, în fața Catedralei, s-au adunat mai mulți ti-neri și copii care au început să cân-te colinde și să strige lozinci anti-comuniste. În noaptea de 18/19, cu complicitatea conducerii Spitalului Ju-de-țean, autoritățile au sustras o parte din cadavrele eroilor din morga spitalului, transportându-le la București, unde au fost arse la un crematoriu. Alte cadavre au
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
tipăriturilor sale cu conținut religios și laic. Acum va tipări lucrarea "Versuri musicești ce se cântă la nașterea Mântuitorului nostru Is.Hs. și în alte sărbători ale anului". Aici se intitulează „profesorul de muzică al Școlii Naționale din București”. În afară de colinde și cântece de stea, lucrarea nu conține și melodiile propriu-zise, ci numai indicația de glas pe care se cântă aceste texte. În continuare, va publica alte cărți care conțin cântece de lume ("Poesii deosebite sau cântece de lume", 1831) și
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
interpretare R&B feminină” (pentru „Rain On Me”) și „Cel mai bun cântec R&B” („Rock wit U (Awww Baby)”). În luna noiembrie a anului 2003, Ashanti a lansat un album de crăciun, intitulat "Ashanti's Christmas". Albumul conținea atât colinde și cântece tradiționale de Crăciun dar și piese scrise de Ashanti. Materialul a înregistrat vânzări de peste 100.000 de exemplare în S.U.A., fiind considerat un eșec față de precedentele discuri. După o altă serie de colaborări, dintre care cea mai notabilă
Ashanti (cântăreață) () [Corola-website/Science/313063_a_314392]
-
neobișnuite. Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului. Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu
Boboteaza () [Corola-website/Science/314529_a_315858]
-
cu douăsprezece cântece, intitulat " Ia-mă în brațe, dorule",care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului. Apoi a făcut și alte înregistrări la diferite case de producție. Are înregistrate trei CD-uri cu pricesne, două cu colinde, altele cu cântări de dragoste și de dor. Are înregistrat un CD "Mândre-s nunțile la noi" cu folclor din ceremonialul de nuntă năsăudeană și, de asemenea, are în repertoriu și balade. Repertoriul Valeriei Peter Predescu este năsăudean, dar cuprinde
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
de muzică bisericească “Mă rog pentru tine, Ucraină”, la care au participat zeci de coruri bisericești și laice. Alte proiecte au fost realizate de administrația eparhială în colaborare cu Departamentul Cultural al Administrației Regionale de Stat - serile de muzică psaltică “Colinde de Crăciun” cu participarea Filarmonicii Regionale. De asemenea, el a inițiat o serie de conferințe științifice practice pe teme legate de dezvoltarea educației spirituale, cooperarea dintre Biserică și Stat în diferite domenii ale vieții sociale etc., la care au participat
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]
-
Preponderent liric (de dragoste, de dor, de jale, de cătănie și haiducie), repertoriul muzical tradițional e completat de colinde, cântece de leagăn, bocete și balade. De regulă, melosul însoțește expresia verbală versificată, însă îl regăsim și în interpretări instrumentale, individuale sau în acompaniament orchestral. În acest caz, distingem o particularitate folcloristică: în Maramureș, virtuozitatea interpretărilor instrumentale a atins uneori
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
text poetic este cântat în locuri diferite și chiar în momente diferite pe melodii diferite” (Mihai Pop, 1980). Cu alte cuvinte, melodiile nu sunt fixate neapărat de anumite texte, având astfel un caracter „itinerant”. Excepție de la această regulă o constituie colindele (cf. C. Brăiloiu, 1956), unde versurile par a fi legate de aceeași melodie într-o anumită comunitate sau regiune. Un rol importat, sub aspect melodic, dar și lexical, îl au refrenele cântecelor. Repetate cu ostentație, la un interval regulat de
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]
-
astfel o anumită „psihoză a cuvintelor” transformate în incantații (mai degrabă magice decât religioase), prin care se face saltul de la universul profan, laic, la cel sacru (mistic). Astfel, identificăm în refrenele unor cântece (propriu-zise, de leagăn, dar în special în colinde), o relație cu sacralitatea. Se presupune că incantațiile și melosul îndeplineau și o funcție curativă, profilactică în tratarea unor maladii (de regulă, psihice), știut fiind faptul că, în vechime, procesul medical de recuperare viza spiritul și trupul deopotrivă (v. Dorin
Arta interpretativă vocală () [Corola-website/Science/314170_a_315499]