7,605 matches
-
figura catastrofică” a unui individ incapabil de a interveni sau de a acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și tehnologiile bioinformatice și anunță posibilitatea prefigurării unei „bombe genetice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
femei, de la diferitele moduri de cunoaștere până la variile modalități de comunicare și de interacțiune online este socotit unul esențialist și exclusivist (promovând punctul de vedere al femeii universaleă și periculos în tentativa de impunere a unor noi bipolarități și scheme comportamentale. Chiar dacă instrumentarul terminologic și imaginarul postcolonialist este identic, până la un anumit punct, cu discursul feminismului, lucrurile se complică prin introducerea unor noi parametri în ecuație, parametri care compun ideologia multiculturalismului. Postcolonialismul digital urmărește, pe lângă împuternicirea femeii, și împuternicirea celuilalt, a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care se critică originea american-imperialistă a Internetului, rețeaua poate fi utilizată pentru împuternicirea celuilalt. Inclusiv din acest punct de vedere, teoria și practica tehnoculturale ale spațiului virtual sunt ambivalente și contradictorii, intră în circuitele de conectări existențiale și de întreruperi comportamentale, de racorduri social-politice la corpurile și identitățile hibride, biologice și tehnologice. Sunt atât eliberatorii și maleabile, cât și constrângătoare și limitative. Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Indiferent de tipul de regim politic considerat, guvernarea exprimă suveranitatea statului prin exercitarea singurului său rol legitim, și anume acela de a exercita puterea de coerciție într-un anumit teritoriu. Ca rezultat, guvernul reglementează ordinea internă prin impunerea de norme comportamentale, valori și reguli. De asemenea, controlează relațiile externe dintre state prin definirea unui anumit tip de relații cu guvernele celorlalte state. Diferențele dintre tipurile de guvernări se referă, în special, la extinderea puterii guvernamentale cu respectul cetățenilor, nu și la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și implicit influența acesteia este deteriorată. Libertatea de acțiune. Aceasta se poate dovedi o importantă sursă de putere, pentru că oferă anumitor funcționari din interiorul birocrației o flexibilitate considerabilă în a decide cum trebuie să-și realizeze sarcinile. Din perspectiva tiparelor comportamentale ale funcționarilor, se disting trei stiluri, și anume: birocratic, angajat politic și pragmatic. Funcționarii publici care se caracterizează printr-un comportament birocratic se orientează după o imagine idealizată a birocrației, cu o distribuire clară a competențelor și a responsabilităților. Funcționarii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se uniformizează comportamentele funcționarilor, oferă garanția atingerii obiectivelor stabilite la nivel organizațional. Neglijarea obiectivelor în favoarea respectării regulilor, care au fost elaborate inițial tocmai în scopul atingerii obiectivelor, se înscrie printre deficiențele majore ale birocrației. Un caz particular îl constituie rigiditatea comportamentală a funcționarilor care, respectând cu rigurozitate regulile, decid asupra cauzelor individuale prin simpla încadrare a acestora în tiparele oferite de reglementări. Acest tip de decizie creează dificultăți reale în relațiile cu cetățenii. În plus, în interiorul structurii birocratice se creează un
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
avantaje este aprecierea caracteristicilor structurii de rețea și fructificarea oportunităților pe care aceasta le oferă. Trebuie însă menționat că succesul sau eșecul guvernanței nu se află doar în structurile de rețele emergente. Este nevoie și de noi forme de leadership comportamental, în special din perspectiva funcționarilor publici, care rămân, în continuare, în centrul celor mai multe discuții referitoare la politicile publice și administrație. Politicile publice nu mai pot fi impuse, inițierea acestora trebuie să fie rezultatul unor procese de negociere, iar realizarea negocierilor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ale comunitarismului civic. Banca Mondială și OECD consideră dezvoltarea capitalului social ca un demers strategic concentrat pe încurajarea valorii comunității și a bunei guvernări. În consecință, în scopul dezvoltării conexiunilor și a participării sociale este nevoie ca tradițiile civice (regulile comportamentale și încrederea) să fie aduse în prim-plan; sunt create, astfel, premisele ca obiectivele comune să fie realizate prin acțiuni eficiente, desfășurate în comun la nivelul comunității. În opinia lui R. Putnam, „capitalul social se referă la aspecte ale organizării
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
considerare în relațiile concurențiale, intrarea în diverse întreprinderi contractuale și de cooperare sau recurgerea la mecanismele centrale pentru rezolvarea conflictelor, diversele jurisdicții politice dintr-o zonă metropolitană pot funcționa într-o manieră coerentă, conform tiparelor consistente și previzibile de interacțiune comportamentală. În măsura în care acest lucru se întâmplă, acestea pot să funcționeze ca sistem (Ostrom, Tiebout, Warren 1961, pp. 831-839). Încă din 1956, Tiebout releva faptul că eficiența furnizării serviciilor publice este direct dependentă de competiția dintre multiplele jurisdicții locale. Bazându-se pe
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
considerare pe a mea”. 2. Realitatea conflictelor dintre temperamente se asociază problemei diferențelor de personalitate. Cercetări recente întreprinse atât la University of California, cât și la Berkeley și în alte centre au demonstrat că bebelușii se nasc cu anumite preferințe comportamentale. Extrem de vizibil, unii dintre noi sunt timizi de la naștere (tipul „introspectiv” sau „introvertit”), pe când alții sunt îndrăzneți (tipul „extravertit”). Nu este deloc neobișnuit ca introvertiții să se mire de ce extravertiții sunt atât de gălăgioși, de imprudenți și de băgăreți. În
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pedagogia muncii și profesiunilor, educația permanentă, pedagogia handicapaților, pedagogia comparată). Pedagogia socială - domeniul său de cercetaretc "Pedagogia socială - domeniul său de cercetare" Școala, familia, grupurile de copii reprezintă comunități relaționale, asigurând, în bună parte, transmiterea valorilor sociale și a codurilor comportamentale. Prin învățare socială, prin exercitarea unor statusuri și roluri de complexități diferite, indivizii dobândesc experiență socială, își desăvârșesc competența acțională. Relațiile instituționale și codurile culturale ale modului de educație se particularizează într-o „matrice a transmiterii”, procesul realizându-se prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Formarea viitorului „actor social” (o sintagmă larg utilizată azi în științele educației șvezi Neculau, 1988bț) care este profesorul nu se poate realiza doar prin studii teoretice. E nevoie de un antrenament social, desfășurat în condiții practice, pentru a achiziționa strategii comportamentale, modele acționale pentru diferite situații educative. Această strategie de formare trebuie deci să cuprindă variate posibilități de a cunoaște cerințele mediului social școlar și de a experimenta tehnologii didactice. Cum se realiza acest lucru? În nr. 4/1926 al Buletinului
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
chiar superioară, celor similare din Germania sau Franța acelui timp. Școala superioară contemporană promovează astăzi cu deosebită insistență această formulă postuniversitară de formare a formatorilor. A fost, mai întâi, un centru de „antrenament” profesional, oferind candidaților la cariera didactică modele comportamentale, soluții practice, asistență competentă, ajutându-i să-și formeze și perfecționeze priceperile și conduitele didactice cerute de viața școlii. A constituit și un poligon experimental pentru catedra de pedagogie a Universității și pentru profesorii Seminarului care verificau metodele noi propuse
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
această operă comună. Numai astfel spiritul de echipă va deveni „productiv” și va fi „creator de noi energii de colaborare”. Echipa însemna deci o Școală, în care se „învăța” un nou etos și o nouă orientare valorică, un nou stil comportamental. O școală de personalități, zice Gusti (1939b), în care se dobândește conștiința de echipier, credința în munca sa și în posibilitățile sale, voința de acțiune, responsabilitatea faptei, încrederea în capacitatea sa de a crea o realitate nouă. Școala aceasta nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de a învăța, de a asculta „chemarea satului”, de a cunoaște și scoate la iveală aceste așteptări. Țelul echipelor este deci acela de a îmbina „viața de cărturar cu viața satului”. Echipierii nu vor neglija nici o latură a ofertei lor comportamentale, pentru a obține încrederea satului și deci informații autentice. Nu vor neglija nici „spectacolul” pe care îl oferă echipa pentru sat („oamenii așteaptă să vadă ce face echipa”), diversificând mijloacele de influențare, trezind interesul prin punerea unor „noi probleme”. Un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
social-economică a satului, pentru a învăța cum să rezolve diferite „probleme” cu care lumea rurală se confruntă. Toată această acțiune era considerată de D. Gusti și colaboratorii săi „culturală”, pentru că-și propunea să cultive (să educe) valori, modele acționale, stiluri comportamentale adecvate. Vechiul colaborator al lui Gusti, Octavian Neamțu, avea să observe peste trei decenii: „Noțiunea de cultură sintetiza o concepție nouă în virtutea căreia pedagogia socială își extindea sfera de acțiune asupra întregului popor și asupra tuturor facultăților psihice și intelectuale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
concepției despre lume și a atitudinii față de problematica politică, economică, socială și culturală (Urbánczyk, 1975). La Ungureni nu s-a urmărit doar schimbarea „modelului cultural și psihosocial” al individului, ci al colectivității rurale.Participarea creează coeziune, solidaritate, cooperare, ca modele comportamentale. În lumea rurală aceste valori au avut și au un deosebit impact. Profesorul de psihologie de la Universitatea din Iași și academicianul de mai târziu Vasile Pavelcu observa, cu subtilitate: „Căminul Cultural de la Ungureni a făcut ca satul să creadă în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
sau articole ocazionale (peste 60) se subliniază valoarea de model a acestei instituții unice, se analizează eficiența metodelor folosite, se insistă asupra caracterului participativ - prin implicarea subiecților în acțiuni - al acestei opere de propagandă culturală. Învățarea unor atitudini și modele comportamentale s-a desfășurat printr-un demers complex, cognitiv-acțional, model izvorât din realizarea satului și creat pentru acest tip de acțiune. Specificul experimentului de la Ungureni: „A fost tot timpul funcționării sale o școală de aplicație pentru învățăminte sociale, un seminar de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ușor. Astfel, în desfășurarea activității sale, conducerea companiei va trebui să țină seama atât de obiectivele comune, cât și de aceste conflicte potențiale ce derivă din reunirea unei multitudini de interese sub „același acoperiș”<footnote Vezi, în acest sens, teoriile comportamentale ale companiei (Simon; Cyert și March ș.a), precum și teoria de agent (Williamson; Jensen & Meckling ș.a.). footnote>. În plus, fiecare persoană joacă un anumit rol social, caracteristic unei anumite situații în care se găsește, modul de acțiune propriu fiind dictat
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și majoritatea o face. A doua și cea mai importantă: folosiți cuvântul magic „ajutor”. Rugați oamenii să vă ajute și veți obține un răspuns mai energic și mai rapid decât dacă încercați să îi obligați. William James, un cunoscut expert comportamental din Europa, spunea că trebuie să aveți oameni cu un „spirit binevoitor”. Dale Carnegie preciza „Insuflați-le o dorință nerăbdătoare și vă vor ajuta”. ++++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți aceste propoziții: „Când vreau să se facă ceva
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Sunteți un model pentru echipă și trebuie să faceți ceea ce spuneți și să spuneți ceea ce faceți. +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5, scrieți: „Maimuța face ceea ce vede”. Lipiți-l undeva în biroul dumneavoastră ca să vă amintească că sunteți modelul comportamental cel mai important pentru angajații dumneavoastră. Aceștia vor face ce faceți și dumneavoastră. Dacă procedați cum trebuie, vă vor urma întocmai. +++ +++ Epilog Oamenii dumneavoastră vor și au nevoie de un model pozitiv. Țineți minte: sunt cu ochii pe dumneavoastră! +++ Ideea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
distrugeți stima de sine a persoanei. Bob avea darul de a-i ajuta pe oameni să devină mai buni. El urma trei pași simpli, pe care îi puteți pune în practică începând chiar de astăzi. Atunci când vă confruntați cu probleme comportamentale, primul pas este să descrieți problema într-o manieră prietenoasă. Important când faceți acest lucru este să protejați sau să creșteți încrederea de sine. Nu îi lăsați pe oameni să se deprime pentru că percep acest lucru ca pe o critică
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
stabiliți împreună un plan pentru a le repara. Țineți minte: încrederea în sine este mai fragilă decât un ou și nimănui nu-i place critica - chiar și cea constructivă. +++ TEMĂ Cei trei pași necesari pentru a ne confrunta cu problemele comportamentale merită să fie scriși pe un carton de 3 × 5: „Descrieți problema, cereți-le oamenilor ajutorul pentru rezolvarea acesteia și, la final, discutați cauzele și creați împreună un plan de a îndrepta comportamentul”. Revedeți cartonul de câte ori este nevoie. +++ +++ Epilog Țineți
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de strângere de informații care "activează strategii de identificare și recunoaștere". J. Campbell a stabilit patru funcții fundamentale ale mitului: funcția cosmologică, impunând cunoașterea universului, funcția mistică ce de dezvoltă viața spirituală a omului, în raport cu universul, funcția pedagogică, prezentând modele comportamentale, și funcția sociologică, care transformă mitul într-un "principiu de validare a sistemului și ordinii sociale". Expresie a culturii transpuse în coduri simbolice, mitul înfățișează "cadrul cunoștințelor și competențelor, al probelor și conflictelor, înfrângerilor și victoriilor, pe care membrii grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
creșterii cheltuielilor publice. Birocrațiatc "Birocrația" Discuția privind birocrația ca factor de creștere a dimensiunii sectorului public are la bază argumentele teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază de faptul că dețin monopolul informațional în ceea ce privește activitatea propriului birou și costurile de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]