8,920 matches
-
conținuturile legate de studierea diverselor revoluții pentru a le clarifica tipologia, în funcție de forțele motrice care au generat astfel de evenimente. Armonizarea predării unor teme precum „Circuitul apei în natură”, „Poluarea factorilor de mediu” sau „Apele curgătoare” la geografie poate sprijini conștientizarea problemelor ecologice legate de poluarea apei și dezvoltarea unor atitudini adecvate în acest sens. Dacă exemplele de mai sus au în vedere integrarea la nivelul conținuturilor, exemple similare pot fi date și pentru integrarea deprinderilor sau a competențelor: integrarea ascultării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
unghiuri de vedere. Se realizează o juxtapunere a câtorva discipline prin focalizarea eforturilor lor de explicație, înțelegere sau predicție în privința unei teme sau probleme de interes, pentru o perioadă determinată de timp. Acest nivel al integrării presupune coexistența disciplinelor și conștientizarea faptului că unele teme sau probleme din lumea reală necesită un efort conjugat pentru a putea fi lămurite. Structura disciplinară rezistă, neputând încă să vorbim despre niște procese reale de integrare, despre procese explicite de frontieră. Pentru a da un
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
-și construi propria identitate într-o lume diversă și dinamică, de a-și susține drepturile și interesele, de a interacționa eficient cu mediul extern, de a dezvolta proiecte și de a iniția strategii prin intermediul cărora să le îndeplinească. Reflexivitatea presupune conștientizarea și înțelegerea mediului social, cultural, economic, politic, să fii capabil „să joci după regulile jocului”. Utilizarea interactivă a instrumentelor/mijloacelor. Conceptul de instrumente este folosit în sens foarte larg. El cuprinde deopotrivă entități fizice, limbajul, cunoștințele, legile etc., care sunt
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
alocat permanent reflecției, internalizării este apreciat de respondenți ca fiind extrem de important. În trei focus-grupuri diferite, s-a menționat faptul că instruirea formală de tip școlar/universitar nu oferă în mod constant și ordonat aceste prilejuri pentru reflecție. Autodescoperirea și conștientizarea mai bună a propriilor idei (self-awareness) contribuie, la rândul lor, la o învățare autentică. c) Învățarea prin exercițiu/joc Combinarea, uneori reală, alteori aparentă, a activităților clasice de învățare cu cele de învățare prin joc diversifică modul de lucru și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
origeniene trebuie descifrat nu plecând de la structura, ca să zicem așa, a Sfintei Treimi (am comite un anacronism), ci plecând de la noțiunea de „cunoaștere spirituală” (gnosis) sau de la strategia de inițiere În misterul divin. Gravitatea păcatului, la Origen, se probează În funcție de conștientizarea sau posibilitatea ființei de a conștientiza păcatul. O pisică, ființă animată, dar irațională nu poate păcătui Împotriva Fiului sau a Duhului, postura ei ontologică fiind foarte modestă În raport cu ființa umană. La fel, păgânul netrecut prin taina majoră a botezului nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ambele direcții de cercetare. 6.2.2. Subsistemul regional Subsistemele regionale sunt definite În general drept structuri de relații ce se desfășoară Într-o oarecare proximitate geografică și sunt caracterizate de un anumit grad de regularitate și intensitate, precum și de conștientizarea existenței acestora de către actorii implicați (Kaiser, 1968, p. 86). La acestea se mai poate adăuga și faptul că, pentru a fi considerat subsistem regional, este necesară recunoașterea acestuia nu doar de către actorii implicați, ci și de către ceilalați actori internaționali (Brecher
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
adevărat, B. își ia, astfel, în posesie natura incoruptibilă. Coboară la izvoarele ființei, la „nume”. Când, în următoarele cărți, îndeosebi în Arhitectura valurilor (1990) și în Soarele de apoi (2000), intuițiile și, în genere, stările sufletești devin, prin exces de conștientizare, cam prea transparente, lirismul riscă a fi absorbit pe alocuri de filosofie. Asemenea situații sunt rare. De regulă, poeta „filosofează” visând, cântând în „somn”, ca greierii. Visuri treze, grațioase fantazii se materializează liric, adesea cu efecte de umor delicios, în
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
o neîntreruptă și veșnic eșuată tentativă de regăsire a unității și a purității primordiale. O pierdere, o dizolvare în celălalt, uneori disperată, alteori lascivă sau plină de naivitate și de grație infantilă, prin care se încearcă depășirea angoasei provocate de conștientizarea marii treceri. Cealaltă particularitate este identificarea cu viața naturii, ceea ce face posibilă percepția corespondențelor între freamătul exterior și cel interior, dar și revelează singurătatea interioară și singurătatea în fața cosmosului: „De acolo n-am să mai vin / niciodată / decât întovărășită / de
BARBULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285632_a_286961]
-
se „desprindă” de Rău și să redobândească starea de Bine. El trebuie ca din vinovat să redevină virtuos, Întrucât, așa cum spune Aristotel, „omul virtuos este măsura actelor umane”. Care sunt căile restaurării morale și sufletești ale omului? În primul rând, conștientizarea vinovăției sau a păcatului. Mărturisirea sau confesiunea ca formă de „aducere În câmpul conștiinței” a acestora. Împăcarea prin stingerea conflictelor și iertarea celor vinovați. Căința ca o stare de autoreflectare asupra propriilor sale acte negative și regretul de a le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe care luptă să-l susțină moral. El trebuie sa-i explice sensul suferinței și să-i ofere soluția de compensare a acesteia. Acțiunea terapeutului constă În separarea motivelor care au determinat suferința de conștiința Încărcată a celui care suferă. Conștientizarea suferinței reprezintă desprinderea morală de aceasta. bă Tehnicile utilizate de terapeut au În vedere: actualizarea trecutului prin aducerea În discuție a motivelor suferinței și explicarea lor persoanei care suferă; oferirea unei soluții compensatorii, de ordin moral, care să anuleze sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de eforturile acesteia de a voi să se ridice. Terapia morală prescrie, Îndeamnă, arată căile, dar cea care trebuie să lupte, să dorească să iasă din impas este persoana Însăși. Acest efort reprezintă, În esența lui, o negare de sine, conștientizarea faptului că trebuie să te separi de rău și să te reîntorci la bine, să dorești redobândirea virtuților pierdute. Prin acest efort interior, persoana sa afirmă pe sine. Atât negarea de sine, cât și afirmarea de sine sunt acte de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de 44.160.000 de euro (35 milioane de euro de la Comisia Europeană, la care se adaugă contribuția Guvernului de 9,16 euro). Pentru acest program au fost identificate șase priorități, acoperind domeniile: acte de identitate pentru romi, programe de conștientizare și informare publică legate de romi și problemele lor, dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Romi și a structurilor locale implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Guvernamentale, dezvoltare comunitară, educație și sănătate. Prima fișă sectorială a Programului Multianual a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
concentrat până în 2005 pe următoarele domenii: învățământ vocațional, muncă, sănătate, locuire și mica infrastructură, activități aducătoare de venituri. Prin programarea multianuală, se vor sprijini financiar aceleași domenii, dar și altele noi, cum ar fi: obținerea actelor de identitate, programe de conștientizare și informare publică legate de drepturile și îndatoririle cetățenilor romi, dezvoltarea capacității instituționale a Agenției Naționale pentru Romi și a structurilor locale implicate în implementarea și monitorizarea Strategiei Guvernului. Toate aceste domenii sunt comune politicilor publice pentru romi. Cu toate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
echilibrul între angajatori și lucrători în relațiile de muncă. Obiectivele esențiale ale activităților ministerului sunt: îmbunătățirea condițiilor de muncă, îmbunătățirea relațiilor colective de muncă, garantarea înlocuirii venitului în cazul pierderii locului de muncă și îmbunătățirea situației ocupării prin inițiative inovative, conștientizarea factorilor implicați în mediul economic și social și umanizarea muncii, promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. Administrația pentru Ocupare are ca atribuții: - studii și statistici privind ocuparea și șomajul; - ucenicia industrială pentru angajații salariați, acordul pentru prima slujbă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prin autorestructurare, faptul că și-ar putea depăși paradigma, experiențele trecutului prin provocarea și activarea resurselor compensatorii naturale, potențarea acestora prin regăsirea semnificațiilor și sensurilor reale ale existenței. Un rol important în cadrul acestui proces de reconstrucție identitară a deținutelor, de conștientizare a semnificațiilor lumii lor interne și externe, de asumare responsabilă a propriilor acte revine personalului specializat (psihologi, sociologi, asistenți sociali etc.) implicat în procesul de reeducare. Funcționarea închisorilor presupune existența unui personal special pregătit, capabil să elaboreze planuri de intervenție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
54-60; Pentz, Dwyer, MacKinnon, Flay, Hansen, Wang, Johnson, 1989, pp. 3259-3266) - constituie strategii educaționale care folosesc o abordare de natură sugestivă, și nu una de tip confruntațional. Campaniile educaționale publice au ca scop reducerea alcoolismului - acest lucru este realizat prin conștientizarea populației cu privire la riscurile alcoolului asupra sănătății - și prin informarea cu privire la acțiuni specifice de prevenire a alcoolismului. Din acest punct de vedere, strategiile educaționale îndreptate asupra prevenirii abuzului de alcool din rândul adolescenților sunt un exemplu care se bazează pe acest
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
alcoolici. Dar negarea realității pe care o practică de foarte multe ori alcoolicul se adresează mai mult lui însuși decât celor din jur. Pentru alcoolic este mai important să se dezinformeze pe el însuși (pentru a reduce tensiunea dată de conștientizarea unei potențiale pierderi a controlului și distrugerii propriei vieți și a-și salva stima de sine) decât pe cei din jurul său. Driga, Postelnicu și Cosmovici (1999) arată că negarea oferă un caracter particular bolii numite alcoolism. Este vorba despre un
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
incidența infecțiilor cu transmitere sexuală este mai mare decât cea declarată (Preda, 2003). Pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu transmitere sexuală sunt necesare eforturi de creștere a accesului populației la serviciile medicale, dar și pentru creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare de către tineri a riscurilor ce derivă din contactele sexuale neprotejate sau din consumul de droguri. Studiile asupra sănătății reproducerii, realizate în 1993 și 1999, relevă o creștere a utilizării metodelor contraceptive moderne și, în primul rând, a prezervativului, datorată în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu asigură protecția împotriva infectării (să cunoști bine partenerul, medicamente, respectarea regulilor de igienă corporală sau alimentară). 18,5% dintre copiii străzii chestionați nu știu nici un mijloc de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă nevoia de informare și conștientizare. Tabelul 4. Modalități de protecție cunoscute folosirea prezervativului 60,7% abstinența 8,9% relație stabilă 0,7% folosirea seringii de către o singură persoană 2,2% folosirea de mănuși când ai contact cu sânge 1,5% păstrarea distanței fizice față de alte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lor de a da răspunsurile așteptate de lucrătorii sociali sau de ceilalți în general, ca un semn că normele sociale se mai mențin în conștiința copiilor străzii, chiar dacă la un nivel redus. De fapt, aceasta denotă un nivel redus de conștientizare a riscurilor la care se expun, prin comportamentul pe care îl au. În ceea ce îi privește pe cei care nu și-au început viața sexuală, răspunsurile sunt mai apropiate de ceea ce este dezirabil social. 48% declară că dacă nu vor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
menționează moartea, 26,7% apariția altor boli și 10,4% dependența. Este de asemenea menționat riscul de comportamente antisociale, ca și încarcerarea/închisoarea. 12,7% afirmă că li s-a întâmplat ca atunci când s-au drogat să fie afectați fizic. Conștientizarea faptului că și consumul de droguri se pedepsește cu închisoarea este posibil să fi redus numărul celor care au recunoscut că au consumat sau consumă droguri ilicite. Un alt factor care ar fi putut influența acest procent ar putea fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a seringii. 28,1% dintre copiii romi incluși în cercetare nu cunosc nici o cale de răspândire a infecțiilor cu transmitere sexuală, ceea ce denotă o lipsă acută de informații, dar și necesitatea de intervenție în sensul creșterii nivelului de informare și conștientizare asupra infecțiilor transmisibile pe cale sexuală. Tabel 7. Modalități de transmitere cunoscute contact sexual 66,7% prin sânge 11,8% prin sărut 8,1% folosirea în comun a seringii 5,2% nerespectarea regulilor de igienă corporală 0,7% altele 5,9
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fie deja asistați de ONG-uri. ● Consecințe Cea mai importantă consecință a infecțiilor cu transmitere sexuală, percepută de copiii romi intervievați, este moartea, doar 3 copii afirmând că moartea este consecința bolii SIDA, iar în cazul celorlalte te poți vindeca. Conștientizarea riscului de a infecta și alte persoane este aproape inexistentă, doar 3,7% (5 subiecți) afirmând că poți infecta alte persoane dacă ai o infecție cu transmitere sexuală. Teama de moarte este asociată cu SIDA, ceea ce confirmă reacția de respingere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și a altor consecințe asociate sexului comercial în toate unitățile administrativ teritoriale. Strategii: • Identificarea modelelor de bună practică în domeniu. • Întărirea capacității organizațiilor și instituțiilor deja implicate pentru a extinde numărul de programe și aria de acoperire a acestora. c. Conștientizarea privind riscurile HIV/SIDA, ITS și alte riscuri ocupaționale Obiectiv: Să se asigure modalități prin care persoane care practică sexul comercial să știe cum să evite infectarea cu HIV și ITS și să aibă mijloacele și motivarea să pună în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
până la finele lui 2005 toate penitenciarele să desfășoare programe adecvate de prevenire și reducere a riscurilor. Elemente-cheie pentru prevenirea HIV, a ITS și a hepatitelor în sistemul penitenciar: Crearea cadrului pentru desfășurarea de programe adecvate Obiectiv: Înlăturarea barierelor instituționale și conștientizarea administrației și factorilor de decizie asupra necesității introducerii de măsuri pentru diminuarea transmiterii HIV, a ITS și a hepatitelor virale. Strategii: • Introducerea planului de sănătate publică care să includă prevenirea HIV/SIDA la nivelul DGP, cu buget distinct, în conformitate cu Legea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]