8,426 matches
-
tipărită postum în 1830, aflăm că unii tineri, spre a gusta nestingheriți plăcerile dansului, îmbrăcau în acest scop haine mai fine și mai ușoare. Cu șapte ani mai târziu, într-un moment când înnoirea vestimentară se făcea simțită din plin, contele Demidov o va pune și el în legătură cu exigențele dansului. „În zadar severul anteriu al boierilor ar vrea să se opună acestei invazii a modelor și frivolităților moderne. Generației actuale îi trebuie un salon spațios, unde valsul și galopul să se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
orbitoare a fastului, l-a oferit boierimii moldovene, în anii 1790-1791, șederea la Iași a prințului Potemkin. O înrâurire mai amplă, deși nu întru totul durabilă, se va exercita în răstimpul 1806-1812. Boieroaicele din Iași și din București, ne informează contele de Langeron, general în armata rusă, se grăbesc să îmbrace costumul european. De pretutindeni, în cele două capitale, sosesc croitorese și negustori de mode. Se aduc mobile de la Viena, vechile rădvane sunt înlocuite cu trăsuri elegante, casele se umplu de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ciclul Souvenirs de Moldavie (cca. 1840). Tânărul îmbrăcat în costum european, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și boierul în anteriu, care-și saltă cu amândouă mâinile voluminosul calpac - iată emblema epocii! În 1837, vizitând Obșteasca Adunare a Valahiei, contele Demidov remarca prezența în sânul ei a câtorva boieri bătrâni, care-și păstrau veșmântul larg și impunător, împreună cu barba și ișlicul. O litografie a lui Auguste Raffet, care însoțea expediția lui Demidov, înregistrează plastic impresia: prezidată de mitropolitul țării, care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
gravură, în care giubelele alternează cu fracurile precum slovele cu literele în alfabetul de tranziție, s-a născut gândul cărții de față. Șederea lui Demidov în București a inclus și participarea lui la un bal, în casele agăi Iancu Filipescu. Contele va rămâne impresionat de înfățișarea nobilă a gazdei: un bătrân falnic, cu o barbă lungă și mătăsoasă, înconjurat de un roi de femei tinere și elegante, ale căror chipuri încadrau armonios blânda figură a amfitrionului. Din blocul de schițe al
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
merite, o fi învățat ca Guizot și viteaz ca Napoleon, dar tot viță de gios este! Tată-său abia era clucer și nu avea voie să poarte nici barbă! Familia Parascovenilor este cea mai veche din Valahia; baroni de Ilfov, conți de Râmnic, marchizi de Craiova au stat în neamul nostru, precum genealogia, ce am dat să-mi facă la Paris, mărturisește.“ Șarja lui Bolintineanu este poate prea apăsată, dar nicidecum lipsită de obiect. Chiar unii fruntași ai mișcării pașoptiste, renunțând
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
stema unei familii venețiene... Preocupările heraldice sunt, de altfel, foarte la modă: contactul cu aristocrații de pe malurile Senei trezise „ambițul“ alor noștri. Ion Ghica își amintește de un tânăr moldovean, cunoscut de el la Paris în 1835, care se declara conte pe baza etimologiei comis < comes, comitis și-și tipărise în consecință cărți de vizită cu inscripția: Monsieur le comte de... „Lipsea însă armoriile; această lacună provenea numai dintr-un qui-pro-quo, fiindcă, scriind acasă să i se trimiță armoriile familiei, se
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a săpa? Știi ce însemnează: nouă, șeapte, șase, cinci și trei? Știi când trebuie piezișe și când drepte să le nchei? Dar coroana de dasupra, când va fi de prinț, câți colți O să aibă? Dar de ducă, de baroni, de conți, viconți? (Cezar Bolliac, Epistolă la D.K.A.K.) Timpul egalității bate la ușă, dar nu toți sunt bucuroși să i-o deschidă. Dorința afirmării privilegiilor de rang îmbracă adesea forme hilare, cum ar fi disputele izbucnite prin biserici pentru primirea
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un apreciabil spor de claritate... În afara proiectului rămas pe hârtie, unele alei de agrement încep totuși a se sădi aievea, și cea mai însemnată dintre ele, promenada de la Șosea, va da loc în scurtă vreme unei instructive confruntări de opinii. Contele Demidov o consideră „un drum rău întreținut, cu arbori de trei ani, făgăduind o umbră menită a-i răcori pe valahii veacului viitor, dar care îi lasă pe cei de astăzi pradă razelor înclinate ale soarelui“. Impresiile lui T. Cipariu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
aceștia din urmă vor dobândi statura cuvenită, aleea va fi o „formă fără fond“... Uneori, mai ales primăvara, când teii de la Șosea își primenesc veșmântul, iar cântăreții din ramuri își dreg glasul pe-ntrecute, gândul mi l scoate în cale pe contele Anatol Demidov. Îl salut cu amiciție și-i spun zâmbind: - Iată, teii au crescut! Laudă formelor, celor de față și-n veci tuturor! 15 „Portul și limba au avut la noi totdeauna mare analogie între sine și vederà starea morală
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
război reprezentînd 80 % din perioadă, • 1815-1914: 2 ani de război, reprezentînd 2 % din pe-rioadă. Ce-am putea înțelege din această statistică? Că Franța revoluționară a fost redusă la tăcere de către inamicii săi? Că francezii s-au conformat declarației prin care contele de Mont-morin, ministrul Afacerilor Externe, afirma la 22 mai 1790 că "națiunea franceză a renunțat la războiul de cucerire"? Cum putem atunci explica faptul că tocmai francezii au fost cei care au deschis ostilitățile față de regele Ungariei și al Boemiei
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Eu, un republican, ridic primul drapelul unificării: Italia și regele sard" (Charles-Albert, rege al Piemontului și Sardiniei). Succesorul monarhului sard, Victor-Emmanuel II se va strădui să profite de această acreditare, sau, mai curînd, o va face prin delegație, încredințînd mandatul contelui de Cavour, primul său ministru, începînd din 1852. Desigur, la scară mai mică decît în Prusia, Charles-Albert consolidase prin actele sale baza Regatului piemontez. Cavour o va consolida apoi printr-o serie de reforme, pregătind în felul acesta o strategie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
primul pion al civilizației"277, și în manualul de istorie al lui Ernest Lavisse unde Franța este numită "cea mai umană dintre patrii"278. Cu siguranță acest tablou naiv ar trebui completat prin cîteva tușe mai puțin luminoase, menționînd rasismul contelui Gobineau, doctrinele celtice ale lui Amédée și Augustin Thierry, ciudățeniile antropometrice ale doctorului Bertillon care, în 1916, pretindea că distinge spionii germani de alsacieni pe baza trăsăturilor fizice, și fără să uităm "teoria climatică" a lui Émile Boutmy, director al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu Marea Britanie. Rezultatul acestora a fost însă nul, fiindcă emisarii austrieci au refuzat să admită revendicările teritoriale ale italienilor pe care francezii și englezii le susțineau.315 Cel mult generalul sud-african Smuts, emisarul primului-ministru Lloyd George și-a asigurat interlocutorul, contele Mensdorff că "n-avem intenția de a ne amesteca în treburile interne ale Austriei", avertizînd totuși asupra faptului că "această țară ar trebui să devină un imperiu, cu adevărat liberal în care popoarele ce depind de el să poată fi
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
poate observa o schimbare până la sfârșitul secolului al XVII-lea, fără îndoială influențată în parte de întemeierea Societății Regale, a istoriei bazate pe metoda istorică. În acest context este de remarcat History of the Rebellion (Istoria Revoltei) de Edward Hyde, conte de Clarendon, care era valabilă numai în manuscris la sfârșitul secolului al XVII-lea, dar a fost publicată în 1702-1704. Într-o analiză de referință a originilor memoriului și istoriei, James Sutherland notează: "The History of the Rebellion se află
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Childers, Joseph, and Gary Hentzi, edițiile generale The Columbia Dictionary of Modern Literary and Cultural Criticism, New York: Columbia UP, 1995. "Chronicle and Comment", Bookman 14 (Octombrie 1901): 110-11. Churchill, Allen, Park Row, 1958, Westport, CT: Greenwood, 1973. Clarendon, Edward [Hyde], Conte de, The History of the Rebellion and Civil Wars in England Begun in the Year 1641, 1702-4, Ed. W. Dunn Macray, 6 vol., Oxford: Clarendon, 1888/1958. Colvert, James B. Introducere, Great Short Works of Stephen Crane, New York: Harper, 1968
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și Duroy: "C'est ta femme qui fait ta besogne comme elle faisait celle de l'autre. Tu ne seras rien sans elle" [Maupassant, Bel-Ami, p.188]. Cel mai sugestiv este faptul că și Nana preia controlul întregii familii a contelui Muffat: "Mais elle voulut et obtint davantage.... Peu a peu, elle s'occupa des ennuis de son intérieur, de șa femme, de șa fille, de șes affaires de cœur et d'argent, très raisonnable, pleine de justice et d'honnêteté
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
91]. Simțind confuzia valorilor, Nana exclama atunci când o întrevede pe contesă Muffat: "Eh bien! Mon cher, elle a beau être comtesse, c'est une pas-grand-chose" [ibidem, p.196]. Inversarea valorilor culminează prin lecțiile de morală pe care Nana le dă contelui: "Și vous n'étiez pas des mufes, vous seriez aussi gentils chez vos femmes que chez nous; et și vos femmes n'étaient pas des dindes, elles se donneraient pour vous garder la peine que nous prenons pour vous avoir
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vous garder la peine que nous prenons pour vous avoir. (...) Mais elles ne șont seulement pas propres, țes femmes honnêtes! (...) Și leș femmes honnêtes s'en mêlent et nous prennent nos amants!..." [ibidem, p.224]. Pierzându-și complet demnitatea statutului, contele Muffat o tratează pe Nana că pe o femeie de rang înalt: "Îl l'appela madame; îl s'estimait heureux de la revoir" [ibidem, p.223, 290]. Interferențele sociale acționează în ambele sensuri, provocând o miscare socială ascendentă și una descendentă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că nu numai clasele de jos vor să-și schimbe poziția socială, dar nici clasele de sus nu sunt indiferente, din varii motive, față de clasele de jos. Rolurile se inversează și acum Nana este cea care pune condiții, potrivit cărora contele Muffat trebuie să o abandoneze pe prietena lui: "Est-ce qu'avant de faire la bête sur mes genoux, tu n'aurais pas dû rompre avec ce sale monde!" [Zola, Nana, p.295]. Familia Beauvilliers personifica ideea decăderii rasei aristocrate 356
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pour moi un petit sourire en coulisse" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Son regard passait sur vous comme une caresse lente, savoureuse et sans fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt îl cucerește din priviri pe bătrânul baron Sandorff: "elle avait positivement rendu fou, avec șes regards de feu" [Zola, L'Argent, p.29]. Totul transmite senzualitate în descrierea Parizienei: "Mme de Marelle rajustant en face de la glace leș petits
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1999 NICU, Horodniceanu, Eul flexibil sau despre teatralitate, București, 1999 NOICA, Constantin, Modelul cultural european, Humanitas, București, 1993 NOUSS, Alexis, Modernitatea, Paralelă 45, Pitești, 2000 OSTER, Daniel; GOULEMOT, Jean, La vie parisienne. Anthologie des mœurs du XIX e siècle, Sand /Conți, Paris, 1989 OUELLET, Roland, L'Univers du român, P.U.F., Paris, 1972 OZOUF, Mona, Leș mots des femmes. Essais sur la singularité française, Fayard, Paris, 1999 PAGEAUX, Daniel-Henri, Literatura generală și comparată, Polirom, București, 2000 PAGES, Alain, Emile Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la part d'ombre que l'homme retient cachée en lui: Nana prend des proportions quasi mythiques, parce qu'elle est la Chair, le Désir, le Sexe, l'Indicible mais bien réel" [Becker, 2000, p.117]. Nana este cauza "animalizării" contelui Muffat, reducându-l la lătrat, urlete și grohăit când e vorba de a scoate în relief "la bête humaine". Și aristocrata Michèle de Burne are capacitatea de a scoate animalicul la suprafață din admiratorii săi: Îl avait envie de tomber
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Sidonie își înșeală nu doar soțul, dar și amantul: "Elle le rendait fou positivement. Elle le trompait, îl en était sûr, elle le trompait avec le tenor toulousien, ce Cazabon dit Cazaboni" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.225]. Contele Muffat este doar "amantul oficial" într-o suită de alti amanți netitulari: "l'homme qui, donnant le plus, était l'amant officiel.... Îl se maintenait en payant, achetant très cher jusqu'aux sourires" [Zola, Nana, p.436]. Intermediară Vatnaz insistă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
legatura mai profundă, ascunsă, a faptelor" [idem]. 365 "În general, bărbații acuză femeile că sunt limbute, dar ei dețin monopolul discursurilor, necrologurilor etc., iar studiile americane recente demonstrează că ei vorbesc mai mult decât femeile" [Cernichevivi, p.74]. 366 Felul contelui Muffat de a o dezmierda pe Nana constă în primitivizarea limbajului: "le faisait zézayer comme un enfant" [Zola, Nana, p.438]. Limbajul amoros siropos al doamnei Walter îi pare lui Duroy o comedie infantilă: "Îl était surtout écœuré de l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
fille" [ibidem p.308]. Acest trop este relativizat prin obiectele eclectice care trădează lipsa de gust a Parizienei parvenite: "un monde d'objets de tous leș pays et de tous leș styles" [Zola, Nana, p.308]. 383 La căsătoria fiicei contelui Muffat: "Des robes claires passaient, se mêlaient, au milieu des tâches sombres des habits; tandis que la grande lumière mettait, sur la houle des têtes, des éclairs de bijoux, un frémissement de plumes blanches, une floraison de lilas et de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]