5,650 matches
-
dintre criteriile eticii discursive. Nu numai că Statele Unite și Marea Britanie își bazează argumentele pe informații ce pot fi puse sub semnul întrebării, ci au încălcat, de asemenea, norme stabilite de rezolvare a conflictelor și au demonstrat un angajament prea puțin convingător pentru "căutarea adevărului" cu scopul înțelegerii mutuale și consensului rațional. Mark Hoffman și alții au argumentat că practica medierii unei terțe părți oferă o abordare etico-discursivă rezolvării conflictelor. Medierea unei terțe părți are ca scop obținerea unei rezolvări a conflictului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
într-un nou stil de gândire, unul ce abia mai poate fi recunoscut drept constructivism. Katzenstein a cerut o formă "eclectică" de teoretizare, care începe de la puzzle-uri empirice concrete și se inspiră din diverse teorii pentru a construi explicații convingătoare (Katzenstein și Okawara 2001/2 ; Suh, Katzenstein și Carlsen 2004). Constructivismul devine astfel unul dintre instrumentele savanților, iar convenționalismul metodologic este luat drept o normă. Paralel cu aceste evoluții, alți cercetători au încercat să rețină latura critică a constructivismului, forțând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trăsături esențiale. Din punct de vedere empiric, el implică o perspectivă asupra lumii compusă ontologic din interrelații, mai degrabă decât din entități individuale (1992:49). Toate ființele sunt "implicate fundamental în relații ecologice" (1992:53). Prin urmare, nu există criterii convingătoare care ar putea fi utilizate pentru a face o distincție clară și rapidă între oameni și non-oameni (1992:49-51). Deci, din punct de vedere etic, de vreme ce nu există un motiv convingător pentru a face o distincție clară între oameni și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relații ecologice" (1992:53). Prin urmare, nu există criterii convingătoare care ar putea fi utilizate pentru a face o distincție clară și rapidă între oameni și non-oameni (1992:49-51). Deci, din punct de vedere etic, de vreme ce nu există un motiv convingător pentru a face o distincție clară între oameni și restul naturii, un vast proiect emancipator, la care și Eckersley a aderat, ar trebui să fie extins și la natura non-umană. Ecocentrismul înseamnă "emancipare în sens larg". Toate entitățile sunt înzestrate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
globală pentru a le rezolva. Acesta este un argument destul de rezonabil. Dar el continuă spunând că statul, cu drepturile sale suverane intacte, este o formă politică necesară pentru a asigura această cooperare. Această turnură a argumentului este probabil mai puțin convingătoare. Goodin amintește patru jocuri cunoscute care ar putea fi alese pentru a modela cooperarea dintre comunitățile anarhice mici: Dilema Prizonierului (reinterpretată ca Dilema Poluatorului), Lașul, Asigurare și Altruism. El își propune să arate că pentru fiecare dintre acestea ar putea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
va fi cazul. Privită ca atitudine filosofică (V. Fanache), dar și ca modalitate stilistică, ironia, al cărei paradox "e de a nu se lăsa prinsă în nici o formulă și de a fi în același timp prezentă în orice act intelectual convingător"24, se relevă deopotrivă ca principiu metafizic și estetic inefabil. Orice teoretizare a spiritului ironic în filosofie începe, neîndoielnic, cu Socrate și cu aventura euristică a cunoașterii de sine. Privind lucrurile din perspectiva lui Jankélévitch, am putea vedea, în dialogurile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ce are impudoarea ei". Într-un caz particular, exclamația reia chiar funcția epitropei, astfel că particula " fie! ", plasată în discursul citat al adversarului, indică simularea acceptului în legătură cu o acuzație a acestuia. În realitate, falsul acord este o tactică polemică foarte convingătoare: în timp ce creează impresia bunăvoinței polemistului în fața preopinentului său, ca un gest nobil în polemica urbană a condeielor, ea dejoacă atacul acestuia din urmă, atrâgând atenția și mai mult asupra gravității culpei. Mesajul intențional (mascat de cel real) ar fi: acuzația
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a publicului susceptibil de desolidarizare (cum am văzut mai sus), tocmai pentru a-i amenda reaua intenție sau invaliditatea. Atașată procedeului proleptic sau independentă de acesta, prozopopeea argheziană, întrebuințată în diverse scopuri (surplus de persuasiune, de pildă, când vorbește Coco, convingător, când sunt invocate personalități absente, comic, când cuvintele sunt puse în gura adversarului), constituie o altă sursă aparte a polifoniei discursului. Recuzând, de pildă, pretențiile de critic consacrat ale lui Iorga, Arghezi demontează, pas cu pas, teza adversă, prin retorsiune
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
rar, la Arghezi o asemenea construcție (situată în contiguitatea retorică a discursului publicistic eminescian), însă climaxul are un efect garantat, pentru că punctul culminant atins la final conferă discursului nota de spectacularitate în lipsa cărei ar fi rămas la stadiul lui peroratio: convingător, dar neartistic. Dacă incipitul și cuprinsul articolului sunt marcate de echilibru, iar prezența polemistului se face simțită în limitele cadrului polemic (fără excese), în final, Arghezi nu se dezminte. Tonul incendiar, vehement, acuzator rupe barierele unui virtual acord polemic, plasând
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
armament, ceramică, instrumente medicale și monetare, obiecte de podoabă și de cult, ritualuri, la care se adaugă scrierea cu alfabet latin,colaborarea dintre unele căpetenii geto dace și fruntași ai Romei, ecoul sistemului spiritual zalmoxian În provinciile vestice ale Imperiului. Convingătoare sunt argumentele privind adoptarea modului de viață roman, după cucerirea treptată a unor regiuni geto-dace. Avem În vedere: Îmbrăcăminte și Încălțăminte, care coexistă cu articole locale tradiționale realizarea unor vechi activități economice cu elemente tehnice noi (plugul roman, unelte de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
vechi de a asimila vizibilul lizibilului, fotografia unei scriituri, cinemaul unei limbi universale, trece dincolo de proprietățile inerente sistemului formal care este orice limbă. De exemplu, încercările de a sistematiza imaginea cinematografică pe modelul lingvistic n-au dus niciodată la rezultate convingătoare fie că planul a fost asimilat cuvântului, iar secvența frazei, ca la Einsenstein, fie că s-au inventat, ca la Pasolini, elemente cineme și planuri-moneme17. Tabloul nu este text. O limbă fonetică este un sistem numit cu dublă articulare, care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
chinezi și canibali și cât de extravagant și ridicol ni se pare acum, în ce privește felul hainelor, ce ne-a plăcut acum zece ani și ce ne va plăcea înainte de alți zece, îmi dau seama că obișnuința și exemplul sunt mai convingătoare decât orice cunoștință, oricât de sigură, și că pluralitatea părerilor nu 1. în franceză, Discours de la méthode (1637). este o probă care să valoreze cine știe ce pentru adevărurile oarecum greu de descoperit, din cauză că este mult mai verosimil ca ele să fi
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
sunt mai puține după ce comunismul nu mai este "viitorul luminos al întregii omeniri", iar capitalismul nu se simte prea bine... Amenințări și oportunități În lume au loc confruntări mai violente, forme de terorism, alternative democratice care nu s-au dovedit convingătoare, replieri identitare, tensiuni între culturi (mai mediatizate fiind cele dintre lumea occidentală creștină și cea arabă musulmană), deschiderea către noi căi (propuse la Porto Alegre sau la Mumbay), mobilizări pentru "ajustări structurale", mobilizări împotriva schimbărilor climatice ale planetei, pentru introducerea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se pot îmbolnăvi și muri de multă muncă...), cu transportul, migrația, slăbirea sau ruptura legăturilor cu familia 375. Oricât de fascinante ar fi, aceste cercetări sunt reducționiste dacă vor să evidențieze o relație de tip cauză-efect. Cercetările longitudinale pot fi convingătoare doar dacă demonstrăm că o cauză postulată precede în timp un efect observat, însă modul nostru obișnuit de a vedea boala este profund impregnat de viziunea că o boală corespunde unei cauze, eventual unui lanț de cauze precise. S-a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
lui Mannheim de a neutraliza conceptul, astfel că nici apelul său la adevărul-coerență (propriu relaționismului pe care îl invocă) și nici acela la "totalitatea" sau "întregul" hegeliene (implicate de calitatea sintetică a sociologiei cunoașterii) nu par a fi suficient de convingătoare. Mai mult, nici pretenția că intelectualii sau, în cuvintele sale, "intelighenția social detașată" are acces la "întregul" adevăr nu este decât tot o afirmație ideologic-partizană: Dar cine ar trebui să aibă cunoașterea acestui adevăr "întreg"? Aici Mannheim îl urmează din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
respective sunt redefinite sau rescrise. Atunci când transformă "prăpastia dintre adevăr și justificare" (care-i determinase pe epistemologii iluminiști să recurgă la teoria adevărului corespondență) în "prăpastie dintre binele actual și mai binele posibil"186, Rorty nu oferă, totuși, un argument convingător pentru eliminarea oricărui tip de criteriu de delimitare între "binele actual" și "mai binele posibil"187. În aceste condiții, întrebarea care se pune este următoarea: ce anume face ca, în contextul dezbaterii libere al cărei rezultat este "acordul neforțat" cu privire la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
promptă la ordinele sale, înclinarea de a ține partea unui dușman al său. Foinix, venit cu Odiseu și cu Aias în solie, încearcă și el să-l împace cu Agamemnon, evocând amintiri dragi amândurora și folosind argumente dintre cele mai convingătoare. Ahile însă îi răspunde, iritat: „Bagă-ți bine în cap: nu mă mai tulbura cu lacrimile și cu gemetele tale, ca să-i faci pe plac Atridului. Nu trebuie să-l iubești, altfel eu, care te iubesc, te voi urî. Tu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
promptă la ordinele sale, înclinarea de a ține partea unui dușman al său. Foinix, venit cu Odiseu și cu Aias în solie, încearcă și el să-l împace cu Agamemnon, evocând amintiri dragi amândurora și folosind argumente dintre cele mai convingătoare. Ahile însă îi răspunde, iritat: „Bagă-ți bine în cap: nu mă mai tulbura cu lacrimile și cu gemetele tale, ca să-i faci pe plac Atridului. Nu trebuie să-l iubești, altfel eu, care te iubesc, te voi urî. Tu
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
procesul cunoașterii umane descris de Toma din Aquino?“ Însumând informațiile rezultate în urmă anali zei desfășurate în al doilea capitol, am observat că, din mulți tu dinea interpretărilor contemporane existente, doar două par a fi susținute de argumente suficiente și convingătoare a cea realistă și cea reprezentationalista a, ambele considerând propria lor grila de lectură ca fiind aplicabilă întregului proces de cunoaștere, da capo al fine. Contrar acestei pretenții, din analiza sistematică întreprinsă am observat că atât inter pretarea realistă, cât
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întru totul dreptate modelului adjectival în versiunea lui tomista. Să vedem dacă pasajul din ÎI Scriptum super libros Sententiarum (d. 3, q. 3, a. 1, co.), care, de altfel, este singurul citat de Robert Pasnau, sus ține în mod mai convingător acest model: (ÎI.2.11.) [...] în intellectu vero humano similitudo rei intellectae est aliud a substantia intellectus, et est sicut formă eius; unde ex intellectu et similitudine rei efficitur unum completum, quod est intellectus în actu intelligens (ÎI Super Sent
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru a avea mai apoi acces la obiectele individuale. 9. Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile De vreme ce, așa cum am arătat, interpretarea reprezen ta tio nalista are instrumentele necesare pentru a explica conceptul, m-aș aștepta că argumentele să fie la fel de convingătoare pentru întregul proces al cunoașterii umane. Intenția acestui subcapitol este aceea de a oferi o descriere a procesului cunoașterii la nivelul speciilor inteligibile, cu sco pul de a evalua validitatea argumentelor reprezentationaliste la unul dintre nivelurile inferioare formării conceptului. Pentru
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ezitare și nu de bîlbîială. Acest lucru s-a adeverit chiar cu ocazia discursului de încoronare (Coronation Speech), primul discurs de încoronare al unui suveran transmis la radio (BBC) și adresat întregii națiuni. Psihologii au atribuit acest defect (nu foarte convingător, după părerea noastră) faptului că în copilărie a fost timorat de tatăl său, așa cum declarase el însuși (← fără să fie, în compensație, încurajat de mamă), ca de altfel și fratele său mai mare, Eduard (pe care l-a admirat și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
realitățile supra naturale implicate în istoria vechiului Israel, cunoscutul teologGerhard von Rad le sugerează că se impune acut o reconciliereîntre istorie și credință întrucât istoria poporului ales nici nu s-arputea concepe în afara credinței. Pentru a fi cât mai sugestiv și convingător, susnumitul exeget și-a intitulat chiar un capitol al cărțiisale: Teologie des Alten Testament, „Israel înaintea lui Dumnezeu, sauRăspunsul lui Israel”<footnote Gerhard Von Rad, Old Testament Theology. The Theology of Israel´s Historical Traditions, Volume One, Sixth Impression, 1989
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
drept protectori sînt în mod intrinsec superioare intereselor altora. Ei susțin că experții în guvernare, protectorii, ar fi superiori în ceea ce privește cunoașterea binelui general și a celor mai bune metode de a-l înfăptui. Argumentul în favoarea protectoratului politic folosește în mod convingător analogii, în special analogii care implică cunoașterea și competența unui expert: de exemplu, cunoștințele de specialitate ale unui doctor în materie de boală și sănătate sau competența superioară a unui pilot de a ne conduce în siguranță la destinație. Atunci
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
originii? Și totuși, dacă protectorii desemnați nu își aleg succesorii, cine o va face? Cum vor fi demiși protectorii abuzivi și exploatatori? Și așa mai departe. COMPETENȚA CETĂȚENILOR DE A GUVERNA Exceptînd cazul în care adepții protectoratului pot oferi soluții convingătoare pentru problemele din enunțul lor, pe care tocmai le-am descris, prudența și înțelepciunea cer, după părerea mea, să nu le dăm cîștig de cauză. Atunci, ajungem de fapt la următoarea concluzie: Nu există printre adulți oameni care să fie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]