5,110 matches
-
cu limbaj dur, care oferă o alternativă, nu în sfera vieții comunitare/socialismului/valorilor tradiționale/unei viziuni transcendentale, ci în suprema trăsătură hippie, o afirmare a vieții, mergînd acum în direcția curentului care promovează mașina, împotriva spectrului unei inteligențe artificiale/corporații multinaționale informatizate/geniu al răului care subminează existența întregii lumi? Cu toate acestea, judecînd după operele celor mai valoroși reprezentanți din antologia lui Sterling, "a fi în pas cu noul reprezintă tot ce e mai important."38 (1991:184) De
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fost benefică sau malefică sugerînd că megaprogramul s-a împărțit într-o multitudine de programe descentralizate. Romanele de mai tîrziu ale lui Gibson sugerează că oamenii își mai păstrează un anume grad de independență, deși sînt în permanență amenințați de corporații și de tehnologie. 23 În romanul următor, Count zero, în care acțiunea se desfășoară șapte ani mai tîrziu, se pare că această combinație unitară IA, dintre inteligență și simțire s-a fragmentat, rezultînd o multitudine de "zei" aflați în conflict
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
calculatoarele și alte media tehnologice pot fi transformate și utilizate ca instrumente de educație și de progres social. Școala de la Frankfurt a apărut și ea la rîndul ei destul de sceptică cu privire la tehnologiile media și le-a considerat totalmente controlate de corporațiile capitaliste 3 . Într-adevăr, oarecum așa stăteau lucrurile în momentul constituirii teoriilor clasice despre industriile de cultură. În prezent, eșecul studiilor culturale de a lua în dezbatere problema mijloacelor alternative este deci mai uimitor și mai de neiertat, de vreme ce astăzi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
utilizate și dezvoltate și ale cui interese le vor servi. O politică media democratică va fi, ca urmare, preocupată ca noile media și tehnologii informaționale să fie astfel folosite încît să slujească intereselor oamenilor și nu ale elitelor formate din corporații. O asemenea politică va încerca să se asigure că media vor fi folosite pentru a informa și lumina individul și nu pentru a-l manipula. Îl va învăța pe acest individ cum să utilizeze noile tehnologii, cum să exprime propriile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sufocantă și li se permite intereselor comerciale și publicității să prevaleze asupra emisiunilor, determinînd în același timp și creșterea prețurilor produselor prezentate. În viitor, de altfel, chiar programele individuale de televiziune pot deveni bunuri de larg consum, deținute de diferite corporații care le vor impune un preț. În mod asemănător, actualele căi de comunicare de pe Internet, care sînt în prezent accesibile doar celor cu un cont în universități sau guvernelor, vor deveni în viitor bunuri de consum în domeniul comunicațiilor, așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate face loc dezbaterii. Ideea că "autostrăzile informaționale" vor garanta în mod automat existența unui șuvoi de informații abundente și folositoare are în mod evident un caracter ideologic și este un discurs promoțional superficial destinat să vîndă programele produse de corporații; pe de altă parte însă, această metaforă a "autostrăzilor informaționale" are o anumită semnificație pentru lupta democratică. Căci spațiul șoselelor este unul public, deschis, accesibil tuturor și gratuit. Pericolul pe care-l reprezintă scenariile propuse de corporațiile care se ocupă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
programele produse de corporații; pe de altă parte însă, această metaforă a "autostrăzilor informaționale" are o anumită semnificație pentru lupta democratică. Căci spațiul șoselelor este unul public, deschis, accesibil tuturor și gratuit. Pericolul pe care-l reprezintă scenariile propuse de corporațiile care se ocupă de divertisment și de tehnologia informațională este acela că aceste mega-corporații amenință să controleze în viitor aceste resurse, impunînd tarife pentru folosire și transformînd șoselele cu liberă circulație în drumuri pentru al căror acces se plătește o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
privatiza, impunînd tarife pentru acces și utilizare. Pentru a combate un asemenea plan e nevoie să se utilizeze discursul sferei publice și al domeniului public, luptînd pentru ca aceste căi să rămînă deschise și accesibile tuturor, gratuite și libere de controlul corporațiilor. În mod asemănător, o politică media democratică va lupta pentru o televiziune și o emisie radio ale comunității, care să ofere acces public tuturor cetățenilor, astfel ca întreaga comunitate să ia parte la discuțiile și dezbaterile democratice (vezi Kellner, 199a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
s-a încercat să se cenzureze comunicarea pe Internet, să se transforme comunicațiile prin acest mijloc în bunuri de larg consum, aplicînd un tarif pentru ceea ce acum este gratuit, permițînd utilizarea sa în scopuri comerciale și făcînd astfel loc dominației corporațiilor. Alte grupuri se străduiesc să păstreze comunicarea gratuită, să garanteze accesul și participarea gratuită, să facă resursele oferite de noile tehnologii accesibile tuturor, astfel promovînd și nu limitînd democrația. Aceste strădanii vor determina de fapt viitorul culturii și societății noastre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
astădată cel puțin, era sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori și verdeață. Unele drapele purtau: „Trăiască Fleva!“ Societatea cooperatorilor cu muzică și drapel. Corporația pescarilor și măcelarilor. Corporația precupeților. Trăsura în care se afla Nicolae Fleva și N. Filipescu. Pe tot parcursul, un public foarte numeros aclama, iar cortegiul era format de mai multe mii de oameni. Parcursul a fost: Calea Văcărești, strada Bărăției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
sincer. După strânsori de mâini, felicitări, aclamații, cortegiul pornește în următoarea ordine: Un mare număr de trăsuri cu drapele tricolore, pline de flori și verdeață. Unele drapele purtau: „Trăiască Fleva!“ Societatea cooperatorilor cu muzică și drapel. Corporația pescarilor și măcelarilor. Corporația precupeților. Trăsura în care se afla Nicolae Fleva și N. Filipescu. Pe tot parcursul, un public foarte numeros aclama, iar cortegiul era format de mai multe mii de oameni. Parcursul a fost: Calea Văcărești, strada Bărăției, strada Lipscani și Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ales specialiștii nu ar aparține de cele mai multe ori unor organizații diferite, situație care se întâmplă mai în lumea a treia, deoarece aceste sisteme sunt adesea foarte centralizate. Astfel, existența unui sector privat și a unuia public, divizarea sectorului public în corporații naționalizate și agenții administrative, precum și autonomia agențiilor administrative regionale și locale în raport cu agențiile centrale sunt soluții care tind să reducă presiunea managerilor și specialiștilor asupra politicienilor (La Palombara, 1963: 22-30). CASETA 18.2 Cabinetele ministeriale Dacă miniștrii nu au încredere
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
toată splendoarea ei. Gândirea creștină domină în Scolastică și în Divina Comedie; universitățile au pășit în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid ruta mărilor progresului și civilizațiilor. 23. Revolta luterană Și iată că, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, se intra într-o nouă etapă. Dacă evul mediu avea despre societate un
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
ne aparține școala democrației, care își află expresiile sale mărețe în paginile orașelor-republici italiene și în acele instituții medievale civilizate, care au rămas și astăzi prezidiul multor state europene. Nouă ne aparține demnitatea muncii, care și-a găsit expresia în corporațiile evului mediu și care se fondează pe concepția creștină a demnității omului și pe precedentul divin al atelierului din Nazaret. Ce revendicări ar fi fost posibile, dacă nu ar fi fost predicată Evanghelia? Ce s-ar fi ales cu lumea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi 30 iunie/12 iulie 1866] Măria-Sa Domnul a asistat la Te-Deum în sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate corporațiile cu steagurile lor erau rânduite în curtea Mitropoliei. Celealte trupe din armată erau înșirate d-a lungul stradelor. La intrarea în biserică Măria-Sa a fost primit de Eminența-Sa păr. Mitropolitul primat și de miniștri. La Te-Deum erau prezenți
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au fost puse pe chituci, pământul pentru care și-au pus gâtul sub sabie voievozii și înaintașii noștri e vândut într-o veselie vecină cu inconștiența. În ritmul acesta, în care punem pământul, aurul și rezervele subsolului în mâna marilor corporații multinaționale, ne vom trezi, peste noapte, musafiri în propria țară. Deunăzi, un zvon politikon încerca să ne aburească cu marea șansă a românilor de a pleca în alte țări. Ca și cum a-ți părăsi casa și rosturile din propria țară ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cantitate mai mare de hârtie. Dau mai jos un tabel foarte convingător asupra efectului ce l-a produs asupra vieții economice, din februarie 1933 până la februarie 1934. 1933 1934 În % Mașini unelte În indici Venit net Căi Ferate, dolari Profit corporații, dolari Producția fier În tone Anvelope auto, bucăți Număr automobile Salariați la Detroit, index Consum cauciuc brut În tone Contracte construcții, dolari Plăți fabrică Pitsburg, index Valoare export, dolari Producția cocs, În tone Valoare import, dolari Vânzări magazine J.C.Penny
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dar lipsa de prevedere, lipsa unei educații economice, susținea Warren, o găsim și În lumea politică, parlamentară. Adevărurile economice Își croiesc cu greu drum În viața economică. O descoperire, o invenție tehnică, se afirmă extrem de repede. Sunt națiuni nu numai corporații, care merg și muncesc greșit, pentru ca mai târziu să revie. Recomandarea lui Warren, la curs, Îmi amintea o minunată nuvelă a lui Maupassant, care tratează despre două bune prietene, colege de școală. Una a ajuns departe prin căsătorie, a doua
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
meseriașilor, ceea ce explică starea decadenței acestora. Meseriașul propunea unirea tuturor meseriașilor și micilor industriași într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
într-un corp unitar, încurajarea construcțiilor, obținerea de credite ieftine de la Guvern și Banca Națională, cu dobândă suportabilă, susținerea mișcării cooperatiste, cu reprezentanți direcți în toate corporațiile publice - ca doleanțe minime. Meseriașul din septembrie 1932 era organ oficios al Uniunii Corporațiilor meseriașilor și micilor industriași din Bucovina, și al Uniunii Generale a micilor industriași din România, Filiala Cernăuți, dar tot cu un singur articol în limba română: „Lupta pentru pâinea zilnică” - lipsa ei explicată prin scumpirea materiei prime. 132 Ziarul cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
II-a, iar în pagina a IVa era și un articol, tot în limba română, despre Organizația politică a meseriașilor. Meseriașul nu a avut regularitate în apariție, iar grija pentru acuratețe i-a lipsit, deși editorul era însuși președintele Uniunii Corporațiilor Bucovinene: un număr în două pagini, oferită gratis, nici nu avea data calendaristică a editării lui, iar în românește nu-i aparținea decât titlul și apartenența de organ pentru... meseriași și mici industriași. Observatorul, gazetă de informație pentru Cernăuți, Botoșani
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pildă de devotament, abnegație, hărnicie, conștiinciozitate și cinste științifică. Exemplul muncii sale trebuie să fie un îndemn pentru generațiile tinere dedicate învățământului special.” * Revista Birtașilor Revista birtașilor apare la Cernăuți, la 25 februarie 1930 - februarie 1931, ca organ oficial al corporațiilor birtașilor bucovineni. Apărea în limbile română și germană, cu neregularități în apariție. Numărul 1-2 din 12 februarie 1931, probabil ultimul, se tipărea la Tipografia „Mercur” Cernăuți. Director și redactor responsabil: Hermann Ruff. Tipografia „A.Hornik”. * Revista Bucovinei, culturală, politică, economică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de a crea un alt val rezistent de entuziasm care să ne facă să trecem cu adevărat peste obstacolele reale, moștenite parțial - parțial aflate În propria-ne mentalitate; și nu „cea mare, națională”, dar nici cea de grup profesional, de corporație, de clase să nu mai vorbim, „meritul” celor doi dictatori comuniști a fost și acela de a fi distrus clasele sociale românești În formare, În mișcare - cea de mijloc, burgheză, dar și cea declarată ca propria lor clasă, cea muncitorească
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bună” n-au folosit la nimic și omenirea se vede „Încă o dată” la bunul plac al unor „rechini capitaliști”, care, de astă dată, ei, cel puțin, au Învățat câte ceva din istoria unui secol, și acum ei se aliază În uriașe corporații, suprastatale, și ne propun ceea ce se numește „globalizare”? Iar legitimitatea industriașului din secolele al XIX-lea și XX de a crea produse ieftine și locuri de muncă se surpă cu repeziciune În anii noștri: capitalistul, În bună măsură, Își dublează
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv a fost diminuat prin Regulamentul organic, de când au început a fi numite corporații, organizarea lor rămânând aceeași, mai pierzând, însă, din caracterul lor închis, static. La 4 aprilie 1873, prefectul de Fălciu raporta ministrului de Interne, Nicolae Kretzulescu, că „în județul Fălciu nu mai există nici o breaslă”. Ele fuseseră desființate prin decretul din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]