7,252 matches
-
fost predestinat critic, ceea ce nu înseamnă că viitorul nu ni l-ar putea revela și drept un creator de artă, dacă e să rezervăm criticului singurul titlu, acela de interpret. PERPESSICIUS Pompiliu Constantinescu aceasta a fost în primul rând: un cronicar literar, cel mai mare cronicar literar al nostru. Din postul său de pândă, în care a stat neclintit peste douăzeci de ani, îndurând cu eroism truda (și uneori mizeria) unei munci umile de vameș al literaturii, el a cuprins cu
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
înseamnă că viitorul nu ni l-ar putea revela și drept un creator de artă, dacă e să rezervăm criticului singurul titlu, acela de interpret. PERPESSICIUS Pompiliu Constantinescu aceasta a fost în primul rând: un cronicar literar, cel mai mare cronicar literar al nostru. Din postul său de pândă, în care a stat neclintit peste douăzeci de ani, îndurând cu eroism truda (și uneori mizeria) unei munci umile de vameș al literaturii, el a cuprins cu ochii un vast teritoriu, înregistrând
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
ș.a. Un Dicționar de pseudonime, întocmit de Gh. Catană, are meritul de a completa lucrarea omonimă publicată de Mihail Straje în 1973. Există, totodată, preocuparea pentru valorificarea literaturii române vechi, moderne și contemporane, aducându-se în atenția cititorilor pagini din cronicari, texte inedite din secolul trecut și din literatura actuală: Labiș inedit (2/1972), Zaharia Stancu inedit (5/1976), Un articol necunoscut al lui Eminescu despre serbarea de la Putna (11/1977, 1/1978), Un eminescolog ignorat (6/1978), M. Codreanu - scrieri
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Fulbright, s-a stabilit în SUA și a predat literatura engleză și teoria literaturii la University of Northern Iowa, la Harvard University, ajungând profesor titular și șef al Catedrei de literatură engleză și comparată la Virginia Commonwealth University din Richmond. Cronicar literar la revistele „Orizont” și „Amfiteatru”, redactor-șef al revistei „Forum studențesc” (1968-1974), colaborează și la „Steaua”, „Tribuna”, „Caiete critice”, „Cahiers roumains d'études littéraires” ș.a. A publicat și a prefațat traduceri în română din J.D. Salinger, Thomas Wolfe, Kurt
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
caracter literar sunt grupate în următoarele rubrici: „Pagina credinței străbune”, „Pagina educației naționale”, „Pagina încercărilor literare”, „Comemorări”, „Colțul cărții noi”, „Pagina istoriei literare”. În septembrie-decembrie 1937, la „Pagina încercărilor literare” și la „Pagina istoriei literare”, debutează Eugen Coșeriu, cu schițele Cronicarii, Sufletul de vultur și poezia Sinceritate. Au colaborat cu versuri M. Costovici, Th. Savca, Antoniu Ursu, O. Horn, S. Grosu. Proza este semnată de B. Pâslaru, V. Vasilache, A. Homițchi, P. Severin și Arcadie Donos, care debutează aici în 1940
CRENGUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286483_a_287812]
-
Compunere cu paralele inegale, este o rescriere după Dafnis și Chloe al grecului Longos. Asta înseamnă, probabil, evoluția autorului la paralele inegale: scrierea perspectivată pe două fire epice paralele, și nu raportul dintre viață și text, cum au crezut unii cronicari literari. În loc să osifice cartea dându-i un aer de pedanterie livrescă, rescrierea dă textului alertețe și, în mod paradoxal, un iz de spontaneitate. Perspectiva metatexuală se lărgește mult. Pe infrastructura romanului lui Longos se așază, ca în virtutea unei atracții magnetice
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
COSTIN, Miron (1633, Iași - 1691, Roman), cronicar, poet și traducător. S-a născut în familia unui boier foarte bogat, Ion (Iancu) Costin, el însuși fost conducător de armată (hatman). Angajat politic față de dinastia Movilă, Iancu s-a refugiat în Polonia, la urcarea pe tron a lui Vasile
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Era considerat cel mai bun vorbitor de limbă latină din Moldova timpului, de aceea a intermediat legăturile cu iezuiții italieni veniți aici să constate starea comunităților catolice. Copiii lui au învățat latina cu iezuitul Renzi, așa încât fiul cel mare, Nicolae, cronicar și el, va traduce din latină în română cartea de morală princiară a lui Guevara, Ceasornicul domnilor. În 1683, după asediul Vienei, C. pleacă de teama turcilor în Polonia. Rămâne acolo până în 1686, interval în care își va scrie ultimele
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
conflict. Convingerile lui politice filopolone, rectitudinea patriotică, replicile memorabile în apărarea libertății țării provoacă suspiciuni domnitorului. Considerat un cărturar incomod pentru puterea filoturcă, „prea bun la voroave”, Constantin Cantemir, la sfatul vistiernicului grec Iordache Ruset, poruncește, în decembrie 1691, decapitarea cronicarului și a fratelui său, Velicico. Împreună cu scrierile stolnicului Constantin Cantacuzino, ale lui Nicolae Milescu și Dimitrie Cantemir, opera lui C. certifică existența umanismului românesc, în linia întârziată a latinismului european propagat spre estul continentului. Este primul nostru cărturar care scrie
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
extrase din gândirea antică, din folclor sau din sursă biblică, dimpreună cu numeroasele cugetări proprii constituie una dintre motivațiile clasicizării lui C. Meditația gravă și sancțiunea morală îl situează în linia, pornind de la Tacit, a povestitorilor istoriei. Structural un meditativ, cronicarul mută accentul de la evenimentul exterior la structura mental-psihologică a persoanei care îl făptuiește. Portretele realizează exclusiv imaginea interioară a personajelor, fără nici un indiciu despre aspectul fizic. După cum personajele-domnitori sunt înțelepți sau nu, credincioși sau nu, învățați sau nu, așa sunt
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Radu cel Mare), sperând ca acest construct să provoace emulație. Înțelept sau nu, domnitorul e om, și prin ceea ce face, merge în întâmpinarea destinului implacabil. În varii formulări, meditațiile melancolice pe tema sorții lunecoase revin ca un laitmotiv în povestire. Cronicarul are un acut simț al dramatismului în istorie. Povestește conflicte grave, trădări secrete, comploturi, otrăviri și alte stări de primejdie a vieții (boierii „umblau cu dzilele a mână”), virtuale scheme de drame istorice, numite de G. Călinescu „drame în miniatură
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Craiova, 1891; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 359-432; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 460-481; Giorge Pascu, Miron Costin, Iași, 1921; Iorga, Ist. lit., I, 315-341; P. P. Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925, 15-20, 83-133, 214-224; Pușcariu, Ist. lit., 132-138; Ioan Lupaș, Miron Costin și concepția lui filosofică-religioasă asupra istoriei, Sibiu, 1934; Giorge Pascu, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936, 30-119; Lucian Predescu
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
I, 315-341; P. P. Panaitescu, Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1925, 15-20, 83-133, 214-224; Pușcariu, Ist. lit., 132-138; Ioan Lupaș, Miron Costin și concepția lui filosofică-religioasă asupra istoriei, Sibiu, 1934; Giorge Pascu, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936, 30-119; Lucian Predescu, Doi cronicari moldoveni, Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1939; Dumitru Almaș, Miron Costin, I-II, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 22-26; Ion I. Nistor, Miron Costin. Viața
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Ureche și Miron Costin, București, 1925, 15-20, 83-133, 214-224; Pușcariu, Ist. lit., 132-138; Ioan Lupaș, Miron Costin și concepția lui filosofică-religioasă asupra istoriei, Sibiu, 1934; Giorge Pascu, Cronicarii moldoveni Gligorie Ureache și Miron Costin, Iași, 1936, 30-119; Lucian Predescu, Doi cronicari moldoveni, Grigore Ureche și Miron Costin, București, 1939; Dumitru Almaș, Miron Costin, I-II, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 22-26; Ion I. Nistor, Miron Costin. Viața și opera, București, 1942; Cartojan, Ist. lit., II, 153-173; Leca Morariu, Miron Costin
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Un vast univers, discursul său la Kremlin, neagă resentimente mai vechi și mai sincere). Laureat al Premiului de Stat în 1957, va fi sărbătorit ca poet național în 1960. Apar Lume veche, lume nouă (1958), Versuri (1959, 1960), Tablete de cronicar (1960), Frunze (1961), Cu bastonul prin București (1961), Răzlețe (1965). Din 1962 începe editarea integrală a operei sale, proiectată în 61 de volume. Universitatea din Viena îi acordă Premiul Herder în 1965. Este ales membru al Academiei Sârbe de Științe
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
drum..., București, 1957; Cartea mea frumoasă, București, 1958; Versuri alese, București, 1958; Lume veche, lume nouă, București, 1958; Versuri, pref. Mihai Beniuc, București, 1959; Versuri, pref. Mihai Ralea, București, 1960; Versuri și proze, pref. Paul Georgescu, București, 1960; Tablete de cronicar, pref. D. Micu, București, 1960; Versuri, București, 1961; Frunze, București, 1961; Cu bastonul prin București, București, 1961; Scrieri, vol. I-XXXIII, București, 1962-1983, vol. XXXIV-XXXVIII, îngr. Mitzura Arghezi, București, 1985-1988, vol. XXXIX-XLIV, îngr. Mitzura Arghezi și Traian Radu, București, 1994-2003
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
în context sud-est european până la investigațiile de amănunt, precum cea referitoare la Matei al Mirelor. Acordă o egală atenție personalităților marcante (Neagoe Basarab, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir), ca și indiciilor referitoare la mentalitățile colective (viziunea despre om și lume la cronicarii români, imaginea Imperiului Otoman în letopisețele din Moldova în secolele XV-XVII, conștiința unității de neam în istoriografia medievală, ideea romanității). Umanismului sud-est european i se indică legăturile firești cu restul continentului, iar ritmurile contactelor culturale dintre români și Italia sau
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]
-
idei politice le apăra B. p., se unește cu Partidul Conservator, gazeta fuzionează cu „Timpul” și în locul lor se va înființa, de la 18 martie 1884, „România”. La B. p. a colaborat frecvent cu articole de orientare literară, dar și în calitate de cronicar dramatic și literar, G. I. Ionnescu-Gion. În 1879 și 1880, i se alătură D. D. Racoviță-Sphinx, care publică, de asemenea, cronici dramatice, dar și cugetări, articole de informație culturală, recenzii, nuvele, traduceri. Au mai scris în coloanele gazetei M. N.
BINELE PUBLIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285740_a_287069]
-
rubrici diverse și bogat ilustrate, apar informații și comentarii de actualitate, sunt evocate personalități artistice, sunt semnalate talente în plină afirmare. O atenție specială e acordată artelor spectacolului, cu un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic. Cronica teatrală e semnată de N. Carandino, cea cinematografică de Emil Darie, cea muzicală de Virgil Gheorghiu, cea plastică de M.R. Paraschivescu, cea literară de Ovidiu Constantinescu. Articole de fond
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
BOBEȘ, Tita (1.XI.1895 - 12.X.1987, București), cronicar dramatic. A urmat în București cursurile Liceului pedagogic de pe lângă Seminarul Universitar. Din această perioadă datează prietenia cu Tudor Vianu și Ion Barbu. În timpul primului război mondial, ocupă slujba de corector într-o tipografie, numărându-se printre colaboratorii apropiați ai lui
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
piese pe scenele românești și străine etc. Piesele luate în discuție vizează o gamă largă de dramaturgi, români și străini (Lucian Blaga, Camil Petrescu, Claudia Millian, Mihail Sorbul, C. Goldoni, H. Ibsen, A. Strindberg, P. Claudel, L. Pirandello ș.a.), cărora cronicarul le dedică, de cele mai multe ori, comentarii substanțiale și nuanțate. Adevărate exegeze, aceastea dezvăluie un abil mânuitor al condeiului, cu o solidă cultură și gust rafinat, deschis noului. Observațiile criticului au în vedere, de regulă, calitățile literare ale operei dramatice (originalitatea
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
Maria (Casele mele de vis, Un vis în vise, Copila cu ochi albaștri) și un text din franceză al Elenei Văcărescu (Casa Văcăreștilor). Mult mai prezente decât beletristica propriu-zisă sunt, în revistă, critica și istoria literară. Emanoil Bucuța, un neobosit cronicar al fenomenului literar, publică aici, deseori fără a le semna, numeroase note, recenzii și comentarii despre cărți și autori. El scrie cu discernământ și finețe despre Romanul românesc (articol referitor la evoluția genului în perioada interbelică la noi), despre lucrări
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
nouă”, „Democrația”, „Lumină și culoare”, „Libertatea”, „Contemporanul”, „Tânărul scriitor” ș.a. Datorită experienței sale redacționale, a fost asociat și la editarea periodicelor „Cărvunarii” (1927), „Hanul Samariteanului” (1929), „Progresul social” (1932-1933). Dintre ipostazele publicisticii lui B. mai ferm conturată este aceea de cronicar plastic. Albumele intitulate Plastica anului (panoramând anii 1930, 1931, 1932) erau exerciții pregătitoare pentru o proiectată istorie a artelor plastice românești. Câteva articole referitoare la secolul al XIX-lea apar în „Viața românească” și „Curentul”, probând, prin utile cercetări și
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
Galaction, Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Paul Zarifopol ș.a.), câteodată inspirat redactate, păstrează totuși un aer ocazional. În schimb, cronica teatrală, practicată cu o riguroasă ritmicitate, acoperă din 1927 aproape toate reprezentațiile scenelor din București, pe parcursul mai multor stagiuni. Cronicarul abordează probleme de regie și de interpretare, dar valoarea literară a textului dramatic este ceea ce îl interesează mai mult. El distinge, cu destulă siguranță, între succesul comercial și arta autentică. O eroare flagrantă, posibil efect al solidarizării cu o opinie
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]
-
cunoștinții, București, f.a.; Stefan Zweig, Giacomo Casanova Cavaler de Seingalt (Un poet al vieții sale), București, 1945 (în colaborare cu Al. A. Philippide). Repere bibliografice: Zarifopol, Eseuri, I, 135-137; Perpessicius, Opere, VI, 22-24, VIII, 378-381; Călinescu, Scrisori, 284; Petre Oprea, Cronicari și critici de artă în presa bucureșteană a anilor 1924-1930, RMZ, 1989, 9-10. G.H.-T.
BLAZIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285761_a_287090]