3,849 matches
-
înfăptui. Toate cugetările sale îl făceau să-și spună: „Sfântul Dominic a făcut cutare lucru, deci trebuie să-l fac și eu; Sfântul Francisc a făcut asta, deci trebuie s-o fac și eu”. După ce stăruia un timp în aceste cugetări, îi reveneau în minte gândurile lumești pomenite mai sus; zăbovea și asupra lor timp îndelungat. Aceste gânduri atât de diferite se perindară prin mintea lui pentru multă vreme. Rămânea îndelung asupra acelora care-i veneau mai întâi, fie că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
trăise că anumite gânduri îl lăsau trist, altele îl umpleau de bucurie și și-a dat seama puțin câte puțin de deosebirea spiritelor 1 care se frământau în el: spiritul diavolului și cel al lui Dumnezeu. Aceasta a fost prima cugetare asupra lucrurilor lui Dumnezeu, iar, mai târziu, când a făcut exercițiile, de aici lua lumină în ceea ce privește deosebirea dintre spirite 2. 9. Întrucât dobândise multă lumină în urma acestor lecturi, s-a gândit mai serios la viața sa trecută și la deosebita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
treia zi, marți, în timpul rugăciunii, începu să-și amintească iarăși de păcatele sale și, foarte amănunțit, ca pe un lucru ce i se închega dinainte, le cerceta pe fiecare, crezând că trebuia să le mărturisească din nou. La sfârșitul acestor cugetări simți un mare dezgust pentru viața pe care o ducea și imbolduri puternice de a o părăsi. Atunci, îi plăcu Domnului ca el să se trezească ca din vis.Cum avea deja o oarecare experiență în deosebirea spiritelor - mulțumită învățăturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
studiile și începu să se întrebe ce era de făcut. Deoarece vedea că în colegii unii studenți slujeau vreunuia dintre mai-marii de acolo și aveau totuși timp de studiu, hotărî să-și caute un astfel de stăpân. 75. Făcu următoarea cugetare și luă o hotărâre, în care găsea consolare: închipuindu-și că maestrul său ar fi Cristos, îi puse unuia dintre studenți numele Sfântului Petru, altuia pe cel al Sfântului Ioan și tot așa, dându-le numele fiecărui apostol, gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În capelă, o evlavie foarte liniștită, iar la pregătirea altarului crescând cu anumite simțiri sau mișcări noi ca spre a lăcrima; și mai încolo, și când am îmbrăcat veșmintele și, mi se pare, și în alte momente trecute, gânduri și cugetări despre ce dorea Preasfânta Treime să facă din mine, și anume, pe ce cale să mă conducă, iar eu cugetam la felul în care și pe unde voia ca eu să merg; chibzuind în mine socoteam și mă gândeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și în timpul ei, multe, și apoi seara, multe. 13. l Luni, în timpul ei, cu multe. 14. ä Marți, .c. y., cu multe. 15. l Miercuri, până la jumătatea liturghiei cu o căldură și cu dorință de lacrimi; după, ca urmare a cugetării și a limpezimii, șcumț că Dumnezeu era în acele dorințe și că veghea, lacrimile au fost neîntrerupte în timpul liturghiei. 16. a l d Joi, înainte, .y., și în timpul ei și după, cu multe. 17. .a l d. Vineri, înainte, c
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau în rezumat 4, pentru ca persoana care contemplă, luând temeiul adevărat al istorisirii și, cugetând și reflectând ea însăși, aflând ceva care să o facă să priceapă și să simtă ceva mai mult istorisirea (fie că descoperă acest lucru prin cugetare proprie, fie prin aceea că înțelegerea îi este luminată prin acțiune divină), să aibă șparte deț mai multă savoare și rod spiritual decât dacă cel care îi propune exercițiile i-ar fi explicat și deslușit pe îndelete înțelesul istorisirii; căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
simte mai dispus și găsește mai multă evlavie, ținând ochii închiși sau ațintiți într-un loc, fără să-și plimbe privirea, să spună Pater și să zăbovească în cercetarea acestui cuvânt atât timp cât va găsi înțelesuri, comparații, savoare și consolare în cugetări potrivite unui astfel de cuvânt. La fel se va face cu fiecare cuvânt al șrugăciuniiț Pater noster și al oricărei alte rugăciuni cu care ar dori să se roage în felul acesta. 253. Prima regulă este că, în felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Ave Maria, Credo, Anima Christi, Salve Regina 3, cu voce tare sau în gând, în felul obișnuit. 254. A doua regulă este că, dacă cel care contemplă rugăciunea Pater noster va găsi în vreun cuvânt sau două materie îmbelșugată de cugetare, și savoare, și consolare, să nu caute să treacă mai departe, chiar dacă ar petrece toată ora cu ceea ce află în ele; și, încheind-o, va spune ce a rămas din Pater noster, în felul obișnuit. 255. A treia regulă este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1981. 365. Elias Schwarzfeld, Din istoria evreilor. Împopularea, reîmpopularea și Întemeierea târgurilor și a târgușoarelor În Moldova, Uniunea Evreilor Pământeni, București, 1914. 366. Alecu Russo, Iassy et ses habitants en 1840, lucrare publicată postum. Cf. Alecu Russo, Opere complete, Editura Cugetarea, București, 1942, pp. 103-134. 367. Povestirea „Rabinul din Bacharach”, În Heinrich Heine, Proză, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956, pp. 181-221. 368. Magdalena Opalski, The Jewish Tavern-Keeper and his Tavern in Nineteenth-Century Polish Literature, Ierusalim, 1986. 369
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1952, p. 41 ; cf. 248, p. 162. 475. Ion Rotaru, „Evreii și literatura română”, Sinteze (supliment al ziarului Deșteptarea), nr. 20-22, 1998. 476. Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, ediție Îngrijită de Dora Mezdrea, Editura Anastasia, București, 1995 (prima ediție : la Editura Cugetarea, 1941). 477. „Așaber, jidovul rătăcit”, Gazeta Teatrului Național, nr. 8, 1836, pp. 59-61. 478. Alifa Saadya, „Convert or Desecrator ? The Image of the Jew in the «Jephonias Episode» in Icons of the Dormition”, În Annual Report, 1999, The Vidal Sassoon
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
treacăt trebuie adăugat faptul că cei patru dascăli (Marx, Engels, Lenin și Stalin) n-au pus mâinile la treabă NICIODATĂ ei dând numai sfaturi și Încurajări zgomotoase, obligatorii de urmat de către clasa muncitoare extaziată de atâta știință și adâncă cugetare filosofică a călăuzitorilor ei, vrednici fii ai Iadului. Vaigraich mai notase că „Toții membrii CDE-ului (adică cei 70-80, n.n.) au participat la manifestația de 1 Mai”. b.q. O cruce pentru evrei recomandată de CDE Cu toate că nici nu poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe un teritoriu indivizibil care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai partidului și iubitului führer cu ciocan și secere tatuate pe creier așa că puse mâna pe mașina de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de după „cortina de fier”, totuși ele pătrundeau rapid Înfingându-și adânc rădăcinile În conștiințele suprasaturate de atâtea minciuni propagandistice. Analizând conținutul șpaltului revistei școlare „Vlăstarul” nr.1/1976 (fără să fie specificată care școală), Petru Necula a dispus „...eliminarea mai multor cugetări de la rubrica <<Maxime>> „ care, opina el, „...contravin normelor și principiilor eticii socialiste (subl.ns.)”. Și la rubrica „Top” strâmbase din nas datorită izului puturos iscat de o afirmație a autorului articolului, acesta reliefând „...inferioritatea muzicii Colegiul Național „Cuza Vodă” din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1945 s-a consacrat redactării memoriilor privind activitatea politică și a unor lucrări rămase nedefinitivate care s-au adăugat celor 13 studii publicate după anul 1937 în revistele economice românești și străine, inclusiv volumul Rostul și destinul burgheziei românești (Ed. Cugetarea, București, 1942). Ultimul său studiu Productividad del trabajo y comercio exterior a apărut în 1947 în revista „Economie” din Santiago de Chile. Tot în această epocă a studiat folosirea energiei geotermice și a brevetat rezultatele în țară și în Elveția
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
poate că nu are!), chiar dacă ar fi adevărat că „morți sunt cei muriți”, ordinul de a-i întâmpina afirmația scoasă din context (o ipoteză de altfel, printre altele) cu aplauze mi se pare monstruos. Absurdul capătă aici un sens diabolic. * Cugetare (după o dispută pe marginea cazului unuia care, de bună voie și nesilit de nimeni - doar ca să câștige ceva bani în plus probabil, sau din dorința de a promova și parveni - s-a oferit să scrie el, și l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pornit această carte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor mei care m-au ajutat la apariția ei: părintelui Dumitru Costan, care a realizat culegerea computerizată, doamnei directoare a editurii, Nina Chiricheș și tuturor celorlalți. în continuare voi scrie câteva cântece, poezii și cugetări pe care le-am cules, unele de la Biserica Ortodoxă din Israel, altele de la Biserica Ortodoxă din Felix când eram la tratament și altele le-am auzit de la semeni de-ai noștri. Fie bune, fie rele, Dumnezeu să ne ierte pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Cum în brațe mă purtai Și în clipele mai grele Tu în șoaptă îmi spuneai: - Ești cu Mine, nu te teme, Glasul Tău l-am ascultat - Jertfă Mea cea de pe Cruce Și pe tine te-a salvat! 16.06.2005 Cugetări adâncite auzite de mine în timp Să fugi de păcat că de șarpe. Să iubești Adevărul. Să grăiești numai Adevărul. Să ierți greșelile aproapelui. Să-ți faci prieteni numai cei ce iubesc Adevărul. Cei ce se potrivesc - Des se întâlnesc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vanități subalterne, am considerat acel complot ca binevenit și am aderat la el eu însumi. «Patrie ingrată, nu vei avea oasele mele», a pus Scipio Africanul să i se scrie pe mormânt. Oasele, eu le las, rodul creierului meu însă, cugetarea, nu !” Răzbunarea cade în gol, căci „patria ingrată” nu va avea niciodată habar de darul neprețuit ce i se refuză. A ! Răzbunarea e cu atât mai dulce, cu cât singur răzbunătorul o știe, savurându-i în taină efectele, fie și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
manuscrisul este indicat între paranteze drepte; atunci când filele au căpătat din greșeală același număr, acesta a fost păstrat, adăugându-se însă mențiunea „bis”. Pentru notele explicative referitoare la diversele nume menționate în manuscris am utilizat următoarele lucrări: Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea, București, 1940; Dicționar Enciclopedic, 7 vol., București, 1993-2009, Editura Enciclopedică; Enciclopedia Universală Britannica, 16 vol., București, 2010, Litera; Nicolae Hristu, Octavian Daniel și Alexandru Mircea, Intelectualii și Mișcarea Legionară, București, 2000, Fundația „Buna Vestire” și Fundația „Profesor George Manu”. Totodată
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lume). La puțin timp, moare ea însăși de ciumă și apele tulburate revin în matca lor. 2. Licheaua lichelelor În veghea lui neistovită după lichelele abstracte, pe care le soma în 1990 să ne lase în pace, după o lungă cugetare de mai bine de 16 ani, în sfârșit, marele moralist Gabriel Liiceanu, născut direct din spuma mării și nemaculat de istorie, a nominalizat una. Dar nu una oarecare, ci Licheaua lichelelor. În sfârșit ciuma din România are un nume: Mona
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe-aci să atingă un punct critic, mi-am amintit brusc întreaga retorică a autosacrificiului din perioada comunistă. Se înțelege că autosacrificiul era apanajul conducătorilor. Masele, amărâtele, lipsite de conștiință de sine, acționau cu mintea odihnită în consecința efortului de cugetare al factorului conștient. Mi-am mai amintit că, de fapt, n-ar trebui să ne mirăm de revigorarea acestei retorici. Motivele sunt, după părerea mea, următoarele: 1. Toate partidele din societatea românească provin, cel puțin în sensul apartenenței prime a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Ghika. 2 Cea dintîi și mai reputată instituție specializată în studii politice. Astăzi Institutul de Studii Politice din Paris. 3 Georges Sorel (1847-1923), sociolog francez, autor al unor lucrări pe teme filozofice, economice și morale, dintre care cea mai cunoscută "Cugetări despre violență" (1908) a influențat gîndirea politică a lui Lenin, Mussolini și Hitler. 4 Albert Vandal (1853-1910), istoric francez. 5 Pierre Leroy-Beaulieu (1843-1916), economist și sociolog, membru al Academiei, fondator al Școlii de Științe Politice, apostol al liberului schimb. 6
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mioritici nici pentru Mowgli, nici pentru Bamby. Nimeni de pe aceste meleaguri n-are inocența lor. august 2003 Începutul filosofiei clasice federale Aflat pe post de paravan găurit între arbitri și președinții de cluburi, Mircea Sandu s-a refugiat pe tărîmul cugetărilor. A ieșit o retorică discutabilă. O maximă clasică în rostirea lui Mircea Sandu sună ca un lied de Schubert interpretat la eșapament de basculantă. Dacă lirica omagială adresată șefului practicată de casier, bufetier și compania conținea destul umor involuntar printre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
retorică discutabilă. O maximă clasică în rostirea lui Mircea Sandu sună ca un lied de Schubert interpretat la eșapament de basculantă. Dacă lirica omagială adresată șefului practicată de casier, bufetier și compania conținea destul umor involuntar printre iambii versurilor, proaspetele cugetări prezidențiale aparent n-au nici un fel de noimă. întîi, pentru că rostitorul lor e mai degrabă un pragmatic al grătarului decît un idealist al gîndirii. Să zicem, însă, că, într-un moment tensionat, în care cravatele roșii ale listei FIFA puteau
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]