139,825 matches
-
chestiuni mai generale, aplicabile în egală măsură lor și ție însuți. Să ai un cod etic și sistem axiologic, dar și un calm și o răbdare cu prezentul pe care numai lungi ceasuri de meditație asupra trecutului ți le pot da. Atîtea însemnări de călătorie oferă succinte incursiuni istorice, dar ele sînt atașate deseori forțat, puse în coada unor constatări ale momentanului. Isaiah Berlin e departe de a fi în principal un scriitor de memorialistică sau însemnări de călătorie. Paradoxal, poate
Isaiah Berlin în Rusia sovietică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16263_a_17588]
-
Funar își freacă prin parcuri turul pantalonilor, un alt expozant, să-i zicem Matei, dar, spre a fi expliciți, să-i spunem și Câlția, a realizat o instalație simplă, mai degrabă o instalație psihologică decît una obiectuală, cu sfîntul tricolor, da data aceasta avînd registrele așezate pe orizontală, peste care a suprapus stema Ungariei. Ceea ce s-a întîmplat mai apoi, nu este greu de bănuit. Instalația lui Matei s-a transformat brusc și fără voia lui în happening, întrucît o mînă
Victimele tricolorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16262_a_17587]
-
excepții - au sprijinit regimul comunist? Să fi fost vorba de oportunism? Să se fi înșelat în privința regimului? Acum aproape 20 de ani, am răspuns pe larg unei întrebări similare puse de Ion Cristoiu, în cadrul unui interviu publicat în Scânteia tineretului. Da, unii s-au pretat la noile condiții a) de frică; b) din oportunism; c) din dorința de a rămâne în actualitate și de a-și vedea numele tipărit; d) din naivitate și confuzie (dar dacă începea cu adevărat "o lume
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
unui sediu... Din păcate, ca și în țară, funcționează și aci feude, simpatii și antipatii alternative, invidii, concurențe, defăimări etc. La New York există și Centrul Cultural Român, care organizează manifestări literare, seri de poezie etc. Sunteți invitată la aceste activități? Da. Centrul are o bogată și merituoasă activitate. Ceea ce nu înseamnă că, și în această incintă, sortită unei solidarități valorice, n-am avut parte de insulte și agresiuni... În cartea lui Gabriel Pleșea, Scriitori români la New York (1998), spuneați, la p.
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
matinală. Neamțul crede că-i băutură. Îi întinsesem sticla, băuse din ea și, simțind poșirca, o scuipase scîrbit pe geam. Ne salutaserăm, iar șoferul dezamăgit, o pornise. Acum, printr-o străfulgerare, îmi aduc aminte de Midovschi. Un camarad, însă pilot. Da, el fusese la Vințu... Întîlnindu-ne întîmplător la București, după 1960, îl văd pe stradă pe Midovschi, ne îmbrățișăm, intrăm într-o cîrciumă și îmi povestește bînd bere că a făcut 16 ani de pușcărie, acuzat ca spion. Pilot de linie
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
chezaro-crăiesc al Timișoarei, Griselini scria: Ar fi de dorit să o descrie cineva, deoarece are o mulțime de lucruri memorabile, meritînd atenția savanților și naturaliștilor, cît și a oricărei alte persoane, cărora niște informații reale și exacte le-ar putea da îndemn... Iar aceasta cu atît mai mult într-un secol atît de luminat ca al nostru. (Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Facla, Timișoara, 1984, p. 28). La spiritul acestor pagini lua bine aminte, în schimb, Silvio
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
în minte și astăzi: eram în mașină [...]. Se afla la volan, așa că am hotărât să facem acest pas fără să ne privim în ochi urmărind doar drumul șerpuitor din fața noastră. Am reflectat îndelung, pentru că răspunsul nu era ușor. Am spus "da". Imaginea asta a amândurora privind înainte nu era întâmplătoare. Fiindcă toată viața noastră asta am făcut"... Exilul ce urmează abdicării forțate a Regelui stă sub semnul vitreg al pribegiei și al unei adânci tristeți. Creșterea găinilor și grădinăritul devin activități
Memoriile Reginei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16274_a_17599]
-
mulți foarte fragili, incapabili de mari războaie, nu sînt cei cu care se înjură pe toate canalele mediatice? În sfîrșit, pentru a-ți apropia diaspora nu trebuie să le pretinzi oamenilor alt ajutor decît cel pe care ți-l pot da și nici să faci fel de fel de comitete care să-i zăpăcească sau să le provoace rîsul, ci să pui niște bani la bătaie pentru a-i sprijini cultural, pentru că de acest lucru au nevoie. Trebuie să fim foarte
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care mă chinuie: dacă a meritat războiul nebunesc cu cenzura, cu securitatea, dacă au avut vreun rost riscurile, nu puține, la care m-am supus, frica, durerile, toată agitație teribilă întinsă pe mai bine de patru decenii. Conștiința îmi zice da, realitatea culturală și politică postrevoluționară mă contrazice. Pînă voi ajunge la o concluzie, căci mă simt departe de un răspuns ferm, voi scrie doar pentru mine și fără gîndul de a mișca vreo conștiință, fie ea și a unui lector
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
care ne denigrează exagerează, dar nu inventează Nu mă îndoiesc că urmăriți viața politică din România. De pe ce poziție? De partea cui sînteți? Ce semnificație are absența din Parlament a P.N.Ț.C.D.? Cum interpretați evoluția situației politice din Republica Moldova? Da, o urmăresc, însă în statutul Fundației noastre există un paragraf care interzice politica. Politica mea este afirmarea culturii și civilizației românești, convins fiind că românii din întreaga lume pot fi uniți numai prin cultură. Am respectat, prin urmare, instituțiile statului
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ocupă un spațiu amplu în romanul lui Buzura, un text dens și încărcat, care cere o lectură atentă și angajată pentru a fi înțeles. Se introduce în limba suedeză un roman important dintr-o bogată și originală creație literară." Pot da asemenea citate și din alte articole apărute în străinătate. În septembrie voi participa la o primă lansare a Recviem-ului peste hotare, urmând ca în anul ce vine să mai aibă loc încă două. În octombrie, la New York, la celebra
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
mai moderni, "purtătorul de cuvînt" al unei națiuni (identificate de regulă cu un "popor" sau, am zice azi, cu o etnie - fie și numai acest lucru creează, în lumea contemporană, serioase probleme). Cînd acest "purtător de cuvînt", care a putut da unei culturi începătoare, în temătoare căutare de sine, siguranța de care avea nevoie, a ieșirii dintr-o "vremelnicie" nevoiașă, nu mai poate însă "vorbi" prin înțelegerea lui de către urmași, cînd începe să se creadă că el își transmite propriul mesaj
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
ironic". Natură eu-lui în puternică legătură cu infinitul și inepuizabilul, precum și constrângerea, captivitatea omului în limbaj au format în epoca romantică credință în indicibilitatea esențelor. W. H. Wackenroder este autorul unei estetici în care religiozitatea cu care este asociată artă da naștere convingerii că limbajul este mărginit la a exprima doar "raționalul, terestrul, vizibilul - deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de religie și natura, una din căile de expresie a ceea ce nu poate fi înțeles, nici exprimat în mod rațional. Dominată
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
mărturisea Cioran, ne obișnuim cu nedreptățile cărora le cădem victimă, sfîrșind chiar a le iubi. Ele fac parte din decorul și din structura existenței noastre, se confundă cu ea". Îmi descopăr, tot mai mult, un suflet cioranian. Credeți în destin? Da, cred în destin ca într-o forță misterioasă, capabilă a transfigura existențele, indiferent de datele conținute de acestea, a le da un sens. Normele axiologice nu sînt totdeauna operante. Astfel că un ins submediocru poate ajunge pe culmile puterii, ale
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
artist în general să își aleagă un anume subiect și apoi să îl urmărească cu strășnicie, uneori toată viața, ca un câine de vânătoare ce adulmecă prada ce se găsește încă dincolo de muntele din zare? Ce l-a făcut pe Da Vinci să și-o aleagă pe Mona Lisa, nevasta negustorului, și apoi să se plimbe cu tabloul neterminat după el, vreme de vreo 15 ani, din țară în țară și din regat în ducat? Ce l-a făcut pe Van
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
făcut pe Van Gogh să își aleagă o anume catedrală din Arles ca s-o picteze, și încă noaptea? Răspunsurile ce pot fi date încep de la cele mai simple, după cum, de pildă, în cele 2 cazuri ale noastre: 1. La Da Vinci, banii negustorului. 2. La Van Gogh, faptul că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
2 cazuri ale noastre: 1. La Da Vinci, banii negustorului. 2. La Van Gogh, faptul că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și predat încă și mai și, tabloul clientului, iar Van Goh nu și-ar fi pierdut poate noaptea pictând catedrala, ce era, slavă Domnului, mult mai vizibilă ziua. Am ales special aceste două subiecte ca să
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
mai ascuns al operei, care arde, chinuie, doare și te face să nu dormi noaptea ca să pictezi ca Van Gogh sau să îți cari, protejând-o cu grijă, pânza întinsă pe cadru, după tine, vreme de 25 de ani, ca Da Vinci. Dacă m-ar întreba cineva pe mine ce m-a făcut să aleg acest subiect de film pomenit înainte și știind că nu e bine să dau răspunsul, l-aș minți. I-aș ține o teorie despre faptul că
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
prin creier, și deși mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când se află în biserică. Noi nu
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
și deși mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când se află în biserică. Noi nu întindem mâna
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații nu își țin căciula în mână decât când se află în biserică. Noi nu întindem mâna. Nici material
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
consider că este o eroare (am și scris despre asta): localnicii nu au obligația "să adopte" ce li se spune, ar trebui, pur și simplu, să asculte, să adapteze, să ciupească acele lucruri pe care bunul lor simț le sugerează. Da, așa cum spui, există și excepții, oameni "plecați" care se insinuează în chip abil în modurile de gândire ale celor "rămași". Numai că, după mine, asta nu înseamnă mare lucru: avantajul celui desprins e tocmai unghiul său de vedere, parțial sau
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
civilizație trăiesc o vreme, apoi ajung la un stadiu de epuizare. Europa însăși - se vede mai limpede - e în această stare; cum am spus și aiurea, a început ca o colonie, e în curs de a sfârși ca o colonie. Da, există anumite șanse pentru ea: să devină într-un anume decurs de timp o zonă a mediațiilor, care să macine și să transforme viitorul în prezent acceptabil, să reintroducă în istorie categorii și modalități de existență globalizante într-un chip
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
interzică votul liber prin sancțiuni). Să-i zicem "socialism cu față umană"? Poate nu merită nici măcar acest titlu. Liberalismul clasic, cel din secolul 19, s-a cam spulberat. Există nădejdea unor impulsuri vindecătoare americane? Mi-ar plăcea să cred că da, dar n-am cum să ofer siguranță nimănui. Concret li se cere țărilor nevoiașe din Europa de către autoritățile înțelepte din Apus să se alinieze iute-iute la modurile de comportare și de legislație din Olanda sau din Franța. Se uită un
Virgil Nemoianu - UN FENOMEN PRIMEJDIOS - UNIFORMIZAREA LINGVISTICĂ ȘI CULTURALĂ by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/16282_a_17607]
-
poate mai rău decît atît, răspunde prompt "ba se poate"). Semnificativă în acest sens este și seria de întîmplări tragi-comice, istorisite de Vendulka, fetița oarbă din povestirea Ochi de diamant: "Dar să știți, tatăl meu e cineva, o mare figură. (...) Da, e producător și distribuitor de fructe și, o dată a călcat-o cu dubița pe o vecină de-a noastră șchioapă - una Dymackova, și pe chestia asta a fost dat în judecată. Dușmanii săi nu mai puteau de bucurie. Slavă Domnului
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]