6,546 matches
-
un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar, iar 35% sancționează rezultate școlare mediocre. Dar, la urma urmei, e un fapt atât de grav și oare nu privim problema din perspectiva unei ideologii conformiste care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
corporale susțineau clar că abolirea acesteia ar antrena o recrudescență a violenței împotriva cadrelor didactice. Tema excesului de drepturi de care se bucură copiii este omniprezentă. Sentimentul este că s-a produs o "schimbare de mentalitate" care-i lasă pe dascăli "fără nici o putere". Acest fapt ar constitui o greșeală față de educația normală pe care trebuie s-o primească un copil. Cum spune un articol apărut sub titlul "Școala trebuie să strângă șurubul", apărut în 1993 și preluând cuvintele rostite de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
constitui o greșeală față de educația normală pe care trebuie s-o primească un copil. Cum spune un articol apărut sub titlul "Școala trebuie să strângă șurubul", apărut în 1993 și preluând cuvintele rostite de avocata Centralei de Învățământ din Québec: "Dascălul nu trebuie să-și folosească forța fizică pentru a se răzbuna sau a-și descărca furia [...] el trebuie să acționeze ca un bun tată de familie". Argumentul tradiționalist are în continuare forță, fiindcă se bazează pe o istorie foarte lungă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
elevilor. La fel, cu cât un elev este mai victimizat de colegi, cu atât îl consideră pe învățătorul său mai violent (de la 10% la 40%, adică de patru ori mai mult). Este deci foarte verosimil ca elevii să reproducă atitudinea dascălului, ca și cum lovirea ar deveni permisă, dacă nu chiar o normă aprobată de la catedră. Am putea considera aici că teoria "asocierii diferențiale", bine cunoscută în criminologie (Cusson, 2000), este o explicație suficientă. În mare, această teorie s-ar putea rezuma prin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
latura sa liniștitoare, prin cursurile ținute de polițiști în uniformă, a influențat succesul său inițial: cum să bănuiești că niște specialiști în ordine se înșeală? Mai ales că, deși reaua-credință și manipulările responsabililor de program par dovedite, entuziasmul multor polițiști, dascăli și părinți nu era, cu siguranță, prefăcut. Necazul este, fără îndoială, că populațiile cu cel mai mare risc nu erau bine țintite de un program haotic, ceea ce-i explică succesul la o majoritate și, în același timp, eșecul la o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că unele modalități culturale de a privi învățământul generează o împotrivire mai puternică, pentru a cărei rezolvare logica programului se dovedește insuficientă. Este absolut imposibil să facem calculul acestor fenomene sociale sau psiho-sociale care determină împotriviri mai puternice, în rândul dascălilor sau al elevilor, sau, dimpotrivă, oferă factori de protecție mai favorabili. Să luăm exemplul programelor evaluate ca eficace și care implică o legătură pozitivă cu părinții elevilor. În societățile unde școala este percepută ca o fortăreață care se ține departe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
atât de importante încât să necesite o schimbare de reprezentare într-o societate dată sau într-un corp profesional. Adesea sunt mult mai banale, fără nevoia de a căuta cauze îndepărtate. Blocajul poate fi provocat de simpla dorință a unor dascăli aflați deja sub o presiune prea mare de a nu mai face ceva în plus. De exemplu, să înțelegi necesitatea muncii în echipă nu înseamnă să-ți petreci tot timpul suferind de "reunionită". Pentru a pune mai bine problema, vom
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întregul actului educativ, al școlii și al formării cadrelor didactice, refuzând să punem totul pe seama comportamentului infantil. Important este ca aceste probleme de comportament să nu fie văzute ca o "sarcină în plus" în munca de zi cu zi a dascălului, ci ca o parte integrantă a acesteia. Asta implică o schimbare radicală de perspectivă, în definirea sarcinilor didactice, în formarea, sprijinirea și evaluarea dascălilor. Pur și simplu adăugarea unei sarcini de serviciu nu e practicabilă, fie din voința sindicatului, fie
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să nu fie văzute ca o "sarcină în plus" în munca de zi cu zi a dascălului, ci ca o parte integrantă a acesteia. Asta implică o schimbare radicală de perspectivă, în definirea sarcinilor didactice, în formarea, sprijinirea și evaluarea dascălilor. Pur și simplu adăugarea unei sarcini de serviciu nu e practicabilă, fie din voința sindicatului, fie pentru că profesorii sunt deja suficient de epuizați (Hargreaves, 1982). Cum spune Hargreaves: challenge-ul e să lucreze mai bine, nu mai greu. Adăugăm: fără asta
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
avea programe frumoase, bine experimentate și evaluate pozitiv, dar ele n-ar fi decât programe de demonstrație, poate dătătoare de speranță, alibi sau îndoială, dar ale căror "bune practici" demonstrate riscă să aibă ca efect global doar o culpabilizare a dascălilor somați să le aplice. Două fapte complementare pledează în favoarea unei asemenea evoluții. Primul este că succesul acțiunilor de combatere a violenței depinde de implicarea și de formarea pentru programe ale cadrelor didactice și personalului; cel de-al doilea este că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
există decât" și "trebuie să". Égide Royer scrie în această privință: "În fapt, o politică de formare a cadrelor didactice trebuie concepută cu o grijă suplimentară. Totuși, unele componente de bază mi se par comune oricărui proiect de formare a dascălilor pentru a preveni și a face față violenței în școală. Știți, sunt în domeniul educației de peste douăzeci și cinci de ani și încă sunt surprins, ca să nu spun deseori "stupefiat", de reflexul nostru, ca educatori, de a recurge la soluția magică, la
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
e nevoie de "supramăsură", de o acțiune individualizată asupra unui copil sau a unui grup de copii, aceasta implică totodată, pentru a fi eficace, o viziune globală a școlii. De aceea putem să ne însușim cele câteva "invariante" în formarea dascălilor pe care le propunea Égide Royer administratorilor de școală și oamenilor politici prezenți la prima conferință mondială despre violența în școală: "Politica dumneavoastră de formare a cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
propunea Égide Royer administratorilor de școală și oamenilor politici prezenți la prima conferință mondială despre violența în școală: "Politica dumneavoastră de formare a cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv, și nu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este reală, dar are un efect social limitat, fiindcă programele sunt prea puțin înscrise în practicile cotidiene. Sunt mai mult programe "de demonstrație" decât rutine educative, mai modeste, dar mai necesare. Deprinderea acestor rutine este o provocare majoră în formarea dascălilor, chiar dacă nu trebuie să așteptăm totul de la aceasta. Or, aici e marea durere: în ciuda unei sofisticări tot mai mari a programelor, ele nu sunt aplicate, iar pe teren împotrivirile sunt puternice. Pe bună dreptate: concepția dominantă este că acțiunile de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
205,62, ddl = 4, 1 p = > 99,99%. Diferența între răspunsurile elevilor de școală primară și cele ale gimnaziștilor este spectaculoasă, după cum vedem. 43,8% dintre elevii de 11 și 12 ani din școala elementară spun că relațiile lor cu dascălii sunt foarte bune, față de 15 % în gimnaziu, cu aproximativ 29% mai puțin. Nu înseamnă că relația elevi-profesori este catastrofală în gimnaziu, vedem că ea alunecă de la "foarte bună" spre "bună", dar, cu toate acestea, ea înregistrează o scădere importantă în comparație cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să nu resimtă profesorul francez mai rău decât alții dificultățile meseriei, de exemplu mai rău decât vecinii de peste Canalul Mânecii, și aceia totuși prea solicitați (Blaya, 2003)? Să amintim că problema gestionării conduitelor agresive nu este ceva suplimentar pe lângă meseria de dascăl, ci o parte a ei, chiar și mai ales când acesta n-o dorește. 7. Lipsa de formare este și un efect al politicilor publice, care adesea au fost mai mult reactive decât proactive și tentate, iar acum sunt convinse
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
clasă și în școală. Nepregătirea actorilor educaționali este dovedită pe plan mondial. Or, căile trasate prin evaluarea practicilor eficiente sunt de acum suficiente pentru elaborarea unor politici voluntariste. Acestea sunt legate în primul rând de provocarea de a forma altfel dascălii și personalul din educație. Implementarea unor programe și politici publice eficiente este imposibilă fără o schimbare profundă în această formare. Cercetarea arată că, la limită, nu atât programul în sine este eficace, cât condițiile de aplicare și integrarea lui în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se prezintă informații despre sistemul național de apărare și istoria acestuia (n.trad.). 16 Prima anchetă a fost cea condusă de National Institute of Education în 1977, Safe School Study (Baker, Rubel, 1980) (31 273 de elevi, 23 895 de dascăli și 623 de directori chestionați în 642 de școli). 17 În ciuda aparentei armonii în relația dintre poliție și Ministerul Educației Naționale, obținerea de la Ministerul de Interne a cifrelor referitoare la violența școlară rămâne foarte dificilă. Ca să nu mai vorbim de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și gusturi felurite/ Îl strunguiesc pe meșterul de viță;/ Eu fost-am la cinci dascăli uceniță!”292 Femeia recunoaște vădit rolul pedagogic al propriei vieți, al numeroaselor experiențe, a fost educată în primul rând la școala 288 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 289 S. H. Rigby, op. cit., p. 127. (trad. n.) 290 Susan Signe Morrison
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
adoptat de Pythia din vremea sa: „(zeul) a rânduit-o pe Pythia să le vorbească oamenilor Într-un limbaj asemănător celui pe care legile Îl adoptă față de cetățeni, conducătorii față de popoarele lor sau celui pe care Învățăceii Îl aud de la dascălii lor. În sfârșit, nu are altceva În vedere decât să fie Înțeles și crezut (pithanon)”2. 2. Dar există și o altă atitudine față de divinația oraculară, un alt „model” atestat de Întreaga literatură scrisă și care, departe de a fi
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
perifraze și de expresii de neînțeles, a rânduit-o pe Pythia să le vorbească oamenilor (F) Într-un limbaj asemănător celui pe care legile Îl adoptă față de cetățeni, conducătorii față de popoarele lor sau celui pe care Învățăceii Îl aud de la dascălii lor. În sfârșit, nu are altceva În vedere decât să fie Înțeles și crezut (pithanon). 25. Dar potrivit este să ne amintim o vorbă a lui Sofocle: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ pentru proști, chiar și Învățăturile clare sunt zadarnice
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
însă edificarea cititorului cu cele ce vor urma, căci iată că unul din colegii noștri format atunci ca pedagog în una din cele mai importante Școli Normale din Peninsula Balcanică, ne oferă astăzi prilejul evocării publice a îndrumărilor eminenților noștri dascăli, care aveau permanent în atenție grija de a ne face să înțelegem cum vom putea reuși să fim modele în viață și mai ales în profesia pe care o vom îmbrățișa. Colegul nostru Octavian Iftimie, consacrat ca dascăl pe parcursul întregii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
eminenților noștri dascăli, care aveau permanent în atenție grija de a ne face să înțelegem cum vom putea reuși să fim modele în viață și mai ales în profesia pe care o vom îmbrățișa. Colegul nostru Octavian Iftimie, consacrat ca dascăl pe parcursul întregii sale vieți, omul tăcut de atunci, modest, sârguincios, la care nu întrevedeam că este avid să absoarbă ca un burete sfaturile unor profesori de excepție pe care i-am avut, ne surprinde. Iată că astăzi ne face să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adolescentine, semn că sămânța învățăturilor primite a rodit prin dăruirea colegului nostru. Apreciindu-i rezultatele muncii sale ne face parcă să simțim emoția reverberațiilor ce răsună în memoria noastră auditivă. Rememorăm ecoul glasurilor severe pline de înțelepciune, ale exigenților noștri dascăli (la fel de nenutriți ca și noi, datorită foametea de atunci). Iată rezumativ rădăcinile îndrumărilor pedagogice: „să iubim omul, copii pe care îi educăm, să iubim meleagurile pe care în misiunea de apostolat ne va fi hărăzit să ne statornicim, și să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
condus la acest rezultat, conținut întrun documentar sentimental ce poate sta oricând alături de publicații asemănătoare. Apreciez: distinsul coleg și destinul său împlinit la vârsta senectuții, rezultatul dăruirii totale, dragostea de oamenii și meleagurile desăvârșirii sale, OMUL înconjurat de prieteni! Un dascăl ca mulți alții din România (beneficiar al respectului celor din jur pentru faptele sale) și ale cărui vorbe sunt „sorbite” cu nesaț de cei sinceri și dornici de cunoaștere! Mihai ZABORILĂ Regizor artistic la Opera Națională Română din Iași UN
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]