3,884 matches
-
durată, 30-40 respirații / minut, iar după cele moderate, 25-30 respirații / minut. După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație pulmonară foarte crescută, apoi începe să scadă până revine la normal. Scăderea frecvenței respiratorii în primele minute se datorește mecanismului neurogen, adică lipsei impulsurilor motorii corticale; în următoarele minute scăderea are un ritm mai lent, fiind menținută numai de stimuli umorali. Dacă după efort are loc o intensificare excesivă a ventilației pulmonare ca și a funcției cardiace, intervin zonele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nivelul organismului și în special la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
celular, și disipării căldurii degajate în timpul activității contractile . Deoarece rezervele celulare de oxigen satisfac necesitățile de efort numai câteva secunde, una din primele reacții o constituie creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului muscular aflat în stare de activitate. Fenomenul se datorește atât vasodilatației locale, produsă de hipoxie, cât și descărcărilor simpatice centrale care pot chiar anticipa începerea efortului. Ca urmare a rezistenței reduse la flux și a activității contractile a mușchiului, rezultă activarea întoarcerii venoase din teritoriul activ muscular, urmată de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
organe. Viteza de circulație - a sângelui poate crește în efort de circa 3 ori. În repaus circuitul complet este efectuat în 21 secunde; în eforturile mari circuitul complet este efectuat în numai 7 secunde. Creșterea debitului circulator în efort se datorește unor mecanisme nervoase și umorale. De exemplu, în mușchii activi iau naștere cataboliți activi care trec în sânge și stimulează direct centrii nervoși superiori. Simultan se produce o creștere a irigației coronariene. Cercetările au arătat că inima , al cărui debit
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
excesivă”, se întoarce la un izvor din trecut, anume la expresionism, un „reeditor al complângerilor nazale romantice”. „Feminin” în plan doctrinar, asemenea expresionismului, suprarealismul nu e în realizările de artă decât „o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste”, cel căruia își „datorește mascat sistemul” fiind Tristan Tzara. În consecință, principiul integraliștilor va fi: „Nu dezagregarea bolnavă romantică suprarealistă, ci ordinea sinteză, ordinea esență constructivă, clasică, integrală.” Premisa unui asemenea program este urbanismul. „Trăim definitiv sub zodie citadină”, proclamă articolul-program al revistei „Integral
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Stăpânirea este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să facă pentru Stăpânire?" (p. 89), Aaron scrie următoarele: "Supușii sunt datori să cinstească Stăpânirea, să o asculte, să-i fie credincioși al doilea după Dumnezeu, pentru că de la dânsa vin toate îmbunătățirile într-o țară" (p. 90). Totodată, supușii sunt datori "să asculte de orice poruncă a Stăpânirii și să se silească a o împlini fără zăbavă, pentru că orice poruncește Stăpânirea, poruncește pentru binele supușilor; să plătească fiecare cu bucurie dajdia ce i se cere" (p. 90). Adițional, aceștia au și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Seara și dimineața să ducă fiecare dintre noi mâinile și să se roage lui Dumnezeu zicând: "Doamne, îndurăte spre Imperatul și-i dă lui viață și sănătate și ajutor la toate"" (p. 106); v) în al cincilea rând, cetățenii sunt datori la supunere, ascultare și executare a poruncilor împăratului. Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra scumpa patrie înrolându-se în oastea imperială atunci când sunt convocați. Îndeplinirea cu responsabilitate a acestor îndatoriri îl califică pe cetățean ca bun patriot. Cetățeanul care împlinește toate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate face o nație unită când este norocită ca să se nască dintr-ânsa un nou mare nu-și uite niciodată că țărânei celei scumpe a lui Mihaiu Viteazu, pomenirei lui celei mărite, și aducerii aminte de faptele sale cele slăvite, sunt datori a-i înălța un monument la care să aducă tot dauna recunoștință pentru ceea ce a vrut el să facă pentru dânșii, și lacrimi pentru pierderea lui cea fărăvreme!!! [p. 322]. Temele cardinale ale unității și independenței politice, mesianismul național și
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și cu capul descoperit, în orice loc s-ar afla. Cele două prevederi ilustrează cum nu se poate mai bine mariajul ideii naționale cu cea regală, rezultatul fiind un naționalism monarhic. Construirea statului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici; de exemplu, patria ardeleanului era Austria, iar țara era Transilvania (Morariu-Andrievici, 1858, pp. 53, 78). Ca atare, " Cetățenii sunt datori să iubească pre Imperatul și patria lor" (p. 103). La fel de important, patriotul model era cel care își îndeplinea cu plăcere toate îndatoririle fixate de stăpânire și își accepta locul pe care îl ocupă în structura socială. "Cetățeanul care împlinește toate
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii, Englezii. Dacă a rămas multe vreme înapoiat în cultură, aceasta se datorește situației geografice" (Constantinescu, 1928, p. 10). Fatalismul geografic și blestemul Carpaților (ca element despărțitor al unității destinate a românilor) sunt motivele invocate pentru justificarea întârzierii cu care românii s-au înscris în istorie. Depășind obstacolele pe care natura le-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
n-a fost nici măcar discutată până acum. Cu totul întâmplător găsim în bogatele dar foarte stufoasele note de subsol ale cărții D lui C. Popescu - Cadem: „Titu Maiorescu în fața instanței documentelor” (Edit. Biblioteca Bucureștilor, 2004) câteva informații pe care suntem datori să le oferim publicului - în locul autorului, sau pentru a-l ruga să revină însuși. Avertizăm, așadar, că este o ipoteză de lucru pe care doar o enunțăm - fără a o urmări (necesitând scotociri intense prin arhive, față de care apetența nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nici un ajutor, l-a mișcat moralmente așa de tare, că s-au hotărât a-l căta el singur, la care binefacere ce manifestează în fiecare zi, pot zice pozitiv că azi, de este Mihai în viață, numai lui Isac o datorește, și ne va rămânea, lui Mihai și mie, în tot restul vieții ca ceva sfânt numele lui. Întreabă mata singură, de oricine voiești, merge Isac la vreun bolnav? Chiar cânds-a făcut domnului P. consult la spital, de a voit Isac
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ce ai făcut mata cu scrisoarea din urmă asupra lui Mihai cred că ai rămânea pe deplin satisfăcută; și ai să-l corijezi și de defectul lui, după cum mi-ai dat și bani spre a-l vindeca. Acest om vă datorește viața și, prin însănătoșirea lui, pot zice și ceea ce a mai scris. D-lui Maiorescu nu i-a scris să-i tipărească a treia ediție, zicându-i că, de nu va putea căpăta pensia, va tipări o ediție nouă și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poeziile sale (dintre care A.C. Cuza recuperează și-i publică poemul „Kamadeva”). Vedem, însă, că nici Cornelia Emilian nici Titu Maiorescu nu i returnează în vreun fel manuscrisele anterioare, dar Hanrieta înțelege că acestea există și consideră că poetul „le datorește” tot binefăcătoarei sale, în sensul că, însănătoșindu-se, și-a adus aminte de ele, și le consideră operă a sa. în privința relației cu criticul, lucrurile devin interesante. Rezultă că Eminescu și-a cerut manuscrisele prin scrisoare recomandată iar Titu Maiorescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
raportul pe care-l efectuează? Scenariul cel mai probabil este că cel care a scris, până acum a adunat informația și acum începe să rezoneze. În continuare: „Știm că paralizia generală estre o tristă achizițiune a secolului nostru și se datorește parte alcoolismului cronic, parte sifilisului, și în mare parte vieții turburate și supraoboisite la care ne împing necesitățile moderne.” „...S-a zis că Eminescu a devenit alienat în urma unei maladii sifilitice ce l-ar fi isbit acum 10 12 ani
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Convingerile lui Russell erau tipice pentru cele ale unui democrat și liberal al epocii. El era de acord cu utilitariștii că exercițiul rațiunii ne permite să distingem cauzele bune de cele rele și credea că oamenii cu înzestrări superioare sunt datori să-și aducă contribuția la o abordare mai rațională a afacerilor omenești. Deși a decis deja în tinerețe să se consacre filozofiei, Russell aprecia că ar fi fost poate mai bine dacă s-ar fi îndeletnicit cu economia sau cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]