3,820 matches
-
2010) Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Managementul incorect al politicilor fiscal-bugetare care au condus, contrar postulatelor teoriei macroeconomice, la crearea de spațiu fiscal în perioadele de decalaj recesionist și epuizarea acestuia în perioadele cu decalaj expansionist a obligat România la una dintre cele mai dure ajustări fiscale din ultimii 30 de ani din Uniunea Europeană (vezi tabelul 4.1). Tabelul 4.1 Ajustări fiscale largi în UE - experiențe trecute Țări Perioadă de ajustare (corecție fiscală) Ani
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ponderea datoriei publice în PIB poate scădea sau crește ca urmare a unor șocuri pozitive/negative asupra cursului de schimb sau ratei dobânzii, fără vreo legătură cu consolidarea fiscală Dacă impunem doar o regulă fiscală pe datorie publică, există riscul decalajului temporal ridicat între momentul în care efectele negative ale derapajelor bugetare se văd în creșterea ponderii datoriei publice în PIB și momentul optim de luare a măsurilor corective (se intervine întârziat și ineficient) Avantaje și dezavantaje ale propunerii (un sistem
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
efectele negative ale politicilor fiscale discreționare asupra îndeplinirii țintelor politicii monetare Se reduce riscul ca România să devină pasager clandestin odată cu aderarea la Zona Euro, adică să arunce efectele negative ale indisciplinei fiscal bugetare către întreaga zonă Estimarea dificilă a decalajului PIB și a soldului bugetar structural (problema poate fi rezolvată prin înlocuirea output gap cu growth based balance - diferența dintre rata curentă de creștere a PIB real și trendul ratei de creștere) Distorsionarea soldului bugetar structural ca urmare a creșterii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de deficit structural. Până atunci, România va avea timp pentru organizarea sistemului fiscal bugetar, adoptarea unor măsuri de creștere a PIB potențial, constituirea unor buffere financiare în Trezorerie etc. România va rămâne în subdezvoltare? România nu va mai face investiții? Decalajele vor crește? Răspunsul este nu. România a investit în perioada 2001-2010 circa 4,5% din PIB pentru investiții, de trei ori mai mult, de exemplu, decât Germania, sau dublu față de alte țări dezvoltate (ca pondere în PIB). Trebuie acordată atenție
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Compactul Fiscal. Astfel ajustarea minim necesară pentru a readuce situația finanțelor publice pe o traiectorie sustenabilă (convergența către ținta de deficit bugetar stabilită în cadrul macroeconomic și bugetar pe termen mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1 - b*), care de fapt indică și ajustarea pe termen mediu) și b) decalajul dintre rata de creștere actuală și rata de creștere pe termen
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mediu și convergența datoriei publice către nivelul sustenabil) este în funcție de: a) decalajul dintre ponderea deficitului bugetar anterior față de ținta de deficit pe termen mediu (exprimat prin termenul (bt-1 - b*), care de fapt indică și ajustarea pe termen mediu) și b) decalajul dintre rata de creștere actuală și rata de creștere pe termen lung (exprimat prin termenul (gt - g*), care de fapt ne indică și caracterul anticiclic al acestei reguli fiscale). Coeficientul a reprezintă eficiența stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de la 17% la 15%. Diferența salarială consemnată în cele 15 țări care alcătuiau UE înainte de extinderea din mai 2004, a scăzut cu un punct procentual în intervalul 1994-1998, de la 17% la 16%. Ritmul s-a menținut și între 1998-1999, când decalajul ajunsese la 15%, pentru ca în perioada următoare, până în 2003, să se aprecieze până la 16%. Conform Eurostat, cele mai mari diferențe salariale din 2003 au fost consemnate în Cipru, 25%, Estonia, 24%, Slovacia și Germania, fiecare cu 23%. La polul opus
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru ca în perioada următoare, până în 2003, să se aprecieze până la 16%. Conform Eurostat, cele mai mari diferențe salariale din 2003 au fost consemnate în Cipru, 25%, Estonia, 24%, Slovacia și Germania, fiecare cu 23%. La polul opus, cele mai mici decalaje din 2003 au fost înregistrate de Malta, 4%, Portugalia, 9% și Grecia, 11%. Diferențele salariale din Franța au fost, în 2003, de 12%, în scădere cu un procent față de anul anterior, în Marea Britanie, decalajul a fost de 22%, iar în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
La polul opus, cele mai mici decalaje din 2003 au fost înregistrate de Malta, 4%, Portugalia, 9% și Grecia, 11%. Diferențele salariale din Franța au fost, în 2003, de 12%, în scădere cu un procent față de anul anterior, în Marea Britanie, decalajul a fost de 22%, iar în Olanda de 18%.88 Forme în care apar diferențele de salarizare la nivel de organizație: * acordarea unei remunerații diferite pentru aceleași posturi sau posturi similare; * stabilirea unor funcții și remunerații diferite pentru aceleași ocupații
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să scadă cu 4%, iar în 1999 cu încă 3%. Nivelul a fost constant până în 2000, pentru ca un an mai tarziu diferența să se majoreze cu un punct procentual, până la 18%. Dintre statele Europei Centrale și de Est, în Bulgaria decalajul salarial din 2003 era similar cu cel al României, în Cehia, diferența era de 19%, la fel ca în 2002, iar în Polonia de 11%. În Slovacia, diferența a fost de 23%, în scădere față de nivelul din 2002, de 27
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să posede cu adevărat atributele occidentalității, ar trebui să fie cu totul altul. Pentru Jacques Rupnik spre exemplu, Mitteleuropa se definește tocmai prin distanța dintre subiectivitatea imaginarului centro-euro-pean și substanța reală care îl contrazice: "Paradoxul Europei Centrale, scrie el, este decalajul dintre adeziunea sa față de civilizația, ideile politice și instituțiile occidentale, pe de-o parte, și realitățile dezvoltării sale social-economice, precum și fragmentarea etnică, pe de altă parte"82. Simpla relevare a acestui paradox însă nu ne ajută prea mult în ipoteza
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avute În vedere categoriile III, la care calificarea personalului devansează categoria lucrărilor, IV, unde situația este similară, și VI, În care categoria lucrărilor devansează cu mult categoria de calificare a personalului. Prin corecțiile efectuate În structură se va diminua și decalajul de 0,21 Între categoria medie a lucrărilor și categoria medie de calificare a personalului. Corelația dintre categoria medie de calificare a personalului și categoria medie a lucrărilor se poate realiza și cu ajutorul coeficientului mediu de concordanță EMBED Equation.3
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
literar din România, precizează Monica Lovinescu, sînt variațiile curajului, „funcția socială metamorfozată În criteriu estetic, eficacitatea anumitor mijloace de momeală printre care, În primul rînd, Fondul Literar și ștergerea hotarelor dintre generații” (p. 542). În „Post-Scriptum”, Monica Lovinescu subliniază că decalajul Între momentul În care volumul a fost Încheiat și apariția primei ediții În 1978 permite o perspectivă care vine să confirme o mare parte dintre observațiile formulate. Ceea ce străbate ca un fir roșu Întreaga carte, În ciuda varietății subiectelor abordate, este
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca În cazul țărilor comuniste, fie ca tipar de gîndire asumată de intelectuali Într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, Însă sesizează un decalaj Între momentul declanșării destalinizării la Moscova În 1956 și liberalizarea survenită În literele românești. Totuși, trebuie menționat faptul că perioada aflată În atenția autoarei corespunde mai degrabă efortului de dobîndire și consolidare a autonomiei față de Moscova În măsura În care, În cazul României
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mondială (președintele Iliescu) pînă la sugestia că unele servicii străine ar fi interesate de destabilizarea României (utilizată chiar și ca reacție la ultimele scandaluri legate de corupție), teoria conspirației este folosită pentru a cîștiga simpatia electoratului. Aceasta Înseamnă deja un decalaj Între pozițiile asumate pe plan intern și cele urbane, raționale adoptate În relațiile cu exteriorul, parcă uitîndu-se că un comportament de tipul acesta, perfect identificabil, suscită mari Întrebări din partea interlocutorilor externi. Iată că am ajuns În punctul din care putem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
este singurul deținător de licență de traseu pe traseul respectiv și graficul de circulație propus conține stații care se regăsesc în graficele de circulație aferente altor trasee cu care traseul inițial are porțiuni comune, trebuie să se poată asigura un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune; (iii) dacă pe traseul respectiv sunt mai mulți operatori de transport rutier deținători de licențe de traseu, în condițiile în care există un decalaj de 30 de minute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209035_a_210364]
-
se poată asigura un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune; (iii) dacă pe traseul respectiv sunt mai mulți operatori de transport rutier deținători de licențe de traseu, în condițiile în care există un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune. (7) Pe perioada de valabilitate a programelor de transport, operatorii de transport rutier pot utiliza la efectuarea curselor de pe un traseu oricare dintre autovehiculele înscrise la atribuirea traseelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209035_a_210364]
-
este singurul deținător de licență de traseu pe traseul respectiv și graficul de circulație propus conține stații care se regăsesc în graficele de circulație aferente altor trasee cu care traseul inițial are porțiuni comune, trebuie să se poată asigura un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune; (iii) dacă pe traseul respectiv sunt mai mulți operatori de transport rutier deținători de licențe de traseu, în condițiile în care există un decalaj de 30 de minute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209037_a_210366]
-
se poată asigura un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune; (iii) dacă pe traseul respectiv sunt mai mulți operatori de transport rutier deținători de licențe de traseu, în condițiile în care există un decalaj de 30 de minute între plecările din stațiile/capetele de traseu comune; c) prin suplimentarea, la solicitarea administrației publice locale sau a operatorului de transport deținător de licență de traseu pe acel traseu, cu noi curse pe traseele interjudețene dintre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209037_a_210366]
-
instituție și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează și înregistrează distinct că intrări în gestiune. Valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului; ... b) în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea unității, se procedează astfel: ... - bunurile sosite fără factura se înregistrează că intrări în gestiune atât la locul de depozitare cât și în contabilitate, pe baza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare; - bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct că intrări în gestiune la locul de depozitare pe baza documentelor însoțitoare. Nu se înregistrează în contabilitate datorită lipsei recepției acestora. c) în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează că ieșiri din instituție, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: ... - bunurile facturate și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanțului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
diferența între valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (taxa pe valoarea adăugată colectată - contul 4427) și a taxei deductibile pentru cumpărările de bunuri și servicii (taxa pe valoarea adăugată deductibila - contul 4426). În situația în care există decalaje între faptul generator de taxă pe valoarea adăugată și exigibilitatea acesteia, totalul taxei pe valoarea adăugată se înregistrează într-un cont distinct, denumit taxa pe valoarea adăugată neexigibila (contul 4428) care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la taxa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 22 mai 2006. 4. Fonduri cu destinație specială Fondul de rulment - Se constituie din excedentul anual al bugetului local. Disponibilitățile acestui fond pot fi utilizate temporar, pentru acoperirea golurilor de casă provenite din decalaje între veniturile și cheltuielile anului curent, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar. Fondul de rulment poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
în vederea realizării de investiții publice precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale. 5198 "Împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului" - cu împrumuturile primite din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalaje între venituri și cheltuieli. 560 "Disponibil al instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii" - cu împrumuturile pe termen scurt primite de la bugetul de stat sau bugetul local, conform legii, pentru înființarea unor instituții publice sau a unor activități finanțate integral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]
-
participație. 512 "Conturi la bănci" - cu sumele încasate în contul de disponibil reprezentând alte venituri operaționale. 5197 "Sume primite din fondul de rulment conform legii" - cu sumele primite din fondul de rulment pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalaje între venituri și cheltuieli care nu se mai restituie (pentru acoperirea definitivă a golurilor de casă). 531 "Casă" - cu sumele încasate în numerar reprezentând alte venituri operaționale. 532 "Alte valori" - cu valoarea nominală a tichetelor de masă nefolosite, restituite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]