4,789 matches
-
o accepțiune foarte largă, politica îmbracă orice fel de activitate de "conducere" autonomă. Max Weber, în sens restrîns, înțelege prin politică doar conducerea sau influențarea conducerii unei grupări politice, respectiv, în ziua de astăzi, a unui stat. Sociologic, singura trăsătură definitorie pentru un stat modern este existența unui anume "instrument" ce-i este propriu și care constituie o prerogativă a sa și a tuturor grupărilor politice: constrîngerea fizică [physische Gewaltsamkeifl]. Nu altceva susține și Troțki, pentru care orice stat se întemeiază
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nazistă și Uniunea Sovietică stalinistă) este analizată într-un număr mare de studii și cercetări, multe din acestea foarte importante. Ne limităm aici în a relua dimensiunile specifice regimului autoritar și subcategoriilor sale, în măsura în care acestea sunt utile furnizării unor elemente definitorii esențiale. Se poate astfel susține că regimurile totalitare sunt caracterizate de: a) absența pluralismului sau monismului, de rolul fundamental al partidului unic în privința structurii birocratice (realizată prin intermediul unei serii complexe de organizații care servesc la integrarea, politizarea, controlarea, stimularea participării
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
constituțional sau alte demersuri, mai puțin oficiale, pot fi ocazia pentru a ajunge la un consens pe probleme de politică de "fond" (conflicte de clasă, economice - monetare, salariale, fiscale - sau conflicte centru-periferie, determinate de către autonomia regională). Există alte două elemente definitorii ale instaurării democrației, strâns legate între ele și dependente de dimensiunea coaliției fondatoare. Pe de-o parte este necesar a vedea dacă și ce forțe politice sunt mai mult sau mai puțin prezente sau organizate atunci când începe tranziția și, apoi
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
șir de studii în domeniu, studii apreciate atât în țară cât și în străinătate. A avut o activitate publicistică foarte bogată: 22 cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar și articolele de publicistică apărute în „Cercetări agronomice în Moldova” sunt concepute și redactate în sensul unei necesități concrete în teren sau
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-i confere o formă, deci o ordine, în care spiritul să înscrie "propria să libertate"9. Intenția creatoare a scriitorului armonizează imaginile, ideile, simbolurile, sensurile operei, într-un tot unitar și le înzestrează cu un dinamism 10 ce-i este definitoriu, viziune pe care Ion Barbu o aflase, desi incomplet, mai întâi, în teoria poescă a efectului, dezvoltată în "Filozofia compoziției" (1846). De aceea, pentru a-și apropria "inspirația" autorului american, care, pentru Bergson, este chiar esență judecății estetice, autorul "Veghii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
încărcându-le de semnificații neașteptate. Ea este cu atât mai intensă în actul de creație artistică, întrucât aceasta din urmă presupune, ca o condiție sine qua non, abandonul oricărui interes practic. Căutarea conștientă a "adevărului", rămâne, după Ion Barbu, trăsătură definitorie a artei, în general, si a poeziei, în special. Acțiunea presupune un trecut păstrat în memorie, de unde vine deopotrivă imboldul, dar și lumina, ce recuperează prezentul și îl clarifica, conferindu-i sensuri noi25. În felul acesta, percepția pură, decupata în
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
scriitorului român, încât poate pretinde drept de proprietate asupra unor din elementele ei, si, folosind o "recuzita" preluată din diverse texte poești, "Veghea lui Roderick Usher", este un dialog socratic (desigur imaginar), prin care Ion Barbu încearcă să recupereze nexus-ul definitoriu al gândirii poești, pentru a putea stabili astfel o relație directă cu ea. Numai că, schițând figură unui scriitor, de care îl leagă o "chimică afinitate", sporindu-i calitățile și înzestrându-l cu propriile lui virtuți, autorul român se zugrăvește
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
de ameliorare a procesului de predare-învățare și crearea unor condiții de pregătire mai bune pentru toți elevii. Având în vedere perspectivele enumerate mai sus și considerând învățarea ca fiind un fenomen dinamic și complex, putem menționa o serie de elemente definitorii ale strategiilor învățării interactive, care pot completa lista strategiilor devenite deja clasice. în acest sens, enumerăm următoarele: valorificarea experiențelor zilnice ale elevilor prin crearea unor situații/scenarii tip: fiecare elev poate avea o experiență diferită cu privire la unul și același eveniment
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
White subliniază, aceasta este o teză fundamentală a pragmatismului holist. În concepția lui Rawls, principiile fundamentale ale dreptății sunt cele care ar fi acceptate de persoane libere și raționale, aflate într-o "poziție originară"74 de egalitate. Această poziție este definitorie pentru condițiile fundamentale de asociere ale persoanelor. White arată că, spre deosebire de Locke, Rawls nu face nicio referire la celeritatea cu care persoanele libere și raționale ar accepta principiile sale în "poziția originară"75. Principiile lui Rawls sunt menite a reglementa
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Putnam, insistând asupra relațiilor orizontale, dar și asupra normelor ce susțin funcționarea instituțiilor guvernării)"6. Ce face însă din capitalul social un "capital" adevărat, precum cel material, sau cel economic? Robinson, Schmid și Siles 7 identifică o serie de caracteristici definitorii ale capitalului economic și consideră că trăsături similare pot fi atribuite capitalului social. Astfel capitalul economic poate satisface unele nevoi (are potențial de servire), este durabil, flexibil, substituibil, este supus uzurii, poate crea capital, poate fi utilizat în scopuri etice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
7 Vezi Raymond Klibansky (ed.), Philosophy in the Mid-Century: A Survey, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1967, p. 194. 8 Ilie Pârvu, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984, p. 46. 9 Ibidem, p. 47. 10 Rawls consideră definitorii pentru tradiția contractualistă lucrările Al doilea tratat despre cârmuire, de John Locke; Contractul social, de Jean-Jacques Rousseau și scrierile despre etică ale lui Immanuel Kant, începând cu Întemeierea metafizicii moravurilor (vezi Rawls, A Theory of Justice, p. 11, n. 4
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sale aflate în strânsă corelație unul cu altul, ca de exemplu "limbaj în general", "limba individuală", "cuvânt", "propoziție" etc., si pornind de la acestea sunt apoi urmărite teoretic și deduse anumite trăsături. Trăsăturile deduse pe această cale au caracterul unor criterii definitorii; ele constituie de fapt în terminologia utilizată aici "universaliile lingvistice" propriu-zise" (ibid., p. 40). (3) Filozofia limbajului: Spre deosebire de lingvistică generală și de teoria limbajului, filozofia limbajului se ocupă de esență limbajului în sine, și din această cauză problemele specifice filozofiei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
deoarece activitatea corticală, atunci când ne așezăm în fața ecranului, este complet diferită de aceea întâlnită în mod obișnuit în viața oamenilor. Cele câteva ceasuri petrecute zilnic de copii în fața televizorului și a calculatorului, încă din primii ani de viață, vor influența definitoriu modul în care va răspunde pe viitor la provocările lumii reale, modul în care va procesa informația. Astfel, se demonstrează în mai multe studii, mintea tinerilor ajunge să fie dependentă de starea de pasivitate, de neconcentrare și negândire care i-
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
sonoră și un timbru ce corespunde în general registrului mediu al claviaturii. Reliefarea dublurilor va permite celor doi interpreți să intervină cu imaginația, intuiția și experiența lor interpretativă în recrearea unei lucrări. 1.3.5. Frazarea Frazarea constituie un reper definitoriu în interpretarea pianistică de duo. Frazarea, în muzica instrumentală, este mult mai complicată și mai greu de realizat decât în muzica vocală, mai ales la muzica pentru pian la patru mâini, unde țesătura muzicală este atât de complexă. În delimitarea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
școlii moldovenești am pornit însă de la un context mai general, cel al cadrului de funcționare a învățământului secundar interbelic. Nenumăratele provocări pe care acesta le-a întâmpinat subliniază încă o dată faptul că unirea provinciilor a reprezentat, într-adevăr, un moment definitoriu în istoria națională, dar a implicat apoi desfășurarea unui proces de unificare de o mare complexitate. Chiar dacă soluțiile și politicile propuse nu au avut întotdeauna efectul scontat, învățământul secundar și structura școlară au reușit să confere totuși temelia pentru formarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
judecată estetică, ce nu face obiectul acestui studiu transversal. „...elementele diferitelor styluri arhitectonice nu reprezintă decât o evoluție Înceată, prin adaptareala noile forme de viață, a metodelor de construcție din cele mai vechi timpuri.― (Sfințescu 1932: 333) Premisa Există elemente definitorii din punct de vedere al compoziției fațadelor pentru limbajul arhitecturii moderne interbelice, care se Împart În două categorii: (1) elemente preexistente, care au evoluat, au fost reinterpretate printr-o nouă estetică și (2) elemente importate direct în arhitectura mișcării moderne
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
ultimele etaje, fiind deseori legată de un balcon sau de o terasă. Dispozitive inovatoare Din această categorie fac parte: terasele, acoperișul-terasă, curteaalveolă. Toate aceste trei elemente (de direcție orizontală) au fost importate tot din lumea franceză, primele două ca elemente definitorii pentru limbajul modern și cel de-al treilea, din nou, ca răspuns la monotonia fațadei haussmanniene. Critica modelului: „Noi arhitecții, știm ce dificultăți Întâmpinăm cu clienții noștri, care vor casa la modă cu terassă, dar care se plânge că apele
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
Bernard Cache. Aceștia din urmă au avut un impact major În gândirea de arhitectură, În special asupra operei lui Peter Eisenman. Până Într-un anumit moment al secolului al XX - lea , pământul nu este văzut ca un element cu rol definitoriu În configurarea unei clădiri, ci doar ca suport al acesteia. „Emanciparea―3 pământului de la statutul de teren de fundare pentru arhitectură, la cel de obiect construit e realizată de Peter Eisenman În ―Cities of artificial excavation În 1978. Eisenman definește
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
noi, adesea intersectate și contradictorii, conturând astfel o zonă conflictuală și Între esența instituției muzeale și formula sa actuală, o zonă pe atât de plină de Întrebări pe cât de fertilă pentru proiectul de arhitectură. Lucrarea Își propune să prezinte trăsăturile definitorii ale muzeului de artă contemporană, urmărind să identifice aspectele sale paradoxale În raport cu rolul și misiunea tradițională a muzeului. În consecință, argumentarea va Începe prin reevaluarea structurii instituției muzeale, de la momentul genezei și urmărindu-i definirea și, totodată, devenirea În timp
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
video, piața artistică globală contemporană, mediile de comunicare au contribuit imens la creșterea producției artistice. Un factor catalizator În tot acest proces l-a constituit, fără Îndoială, procedeul readymade, cea mai rapidă tehnologie a secolului al XX-lea. O trăsătură definitorie pentru arta actuală devine, astfel, supraproducția, care diluează sau schimbă statutul „tradițional― al operei de artă. În acest sens, Boris Groys observă că degradarea accelerată a diferențelor vizibile dintre opera de artă și lucrurile profane are loc În paralel cu
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
sine și critica literaturii rele, a lăsat altuia marea cinste de a întemeia adevărata (subl. n.Ă, critică română" . Cu toate acestea, Maiorescu este acela care - exercitând o critică de orientare generală - a indicat drumul spre critica aplicată, sub semnul definitoriu al autonomiei esteticului. Cercetarea literaturii din perspective estetice riguroase reprezintă testamentul spiritual al mentorului junimist, unul din cele mai importante testamente ale culturii noastre, preluat și îmbogățit de generațiile postmaioresciene. În binecunoscutul studiu T. Maiorescu și posteritatea lui critică , E.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
o semnificativă și substanțială carieră de comentator al literaturii curente, în genul lui Pompiliu Constantinescu, aplicând perspectiva istoristă asupra clasicilor, reevaluându-i spectaculos, în maniera lui Șerban Cioculescu. Deși este foarte greu, dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale demersului critic al lui Vladimir Streinu: "vocea distinctă", ideatic și stilistic, "transparența" în filiație maioresciană, obiectivitatea, exercitată consecvent, pe deasupra conjuncturilor și servituților epocii interbelice, subtila dialectică a receptării și valorizării critice, fermitatea judecății, spiritul și stilul polemic. Ele sunt definitorii pentru întreaga creație a autorului Paginilor de critică literară. Recitind oricare din analizele critice aplicate, oricare din articolele și eseurile sale descoperim imediat trăsăturile caracterizante amintite, întemeiate pe criteriul axiologic al judecății, străbătute de sensul unui militantism estetic asumat și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aibă fiecare în parte un motiv unitar ca "descrierea Bărăganului" sau "basmul bisoceanului", când opera întreagă se întemeiază pe unitatea arborescentă și vie a conștiinței, însemnează a-l micșora și mai ales a-l denatura." Scriitorul este un clasicizant - atribut definitoriu pentru opera redactată la amurgul existenței: "Odobescu aspiră la antichitatea mai ales elenă în orice pagină pe care o scrie către sfârșitul vieții" . Intuiție exactă a spiritului odobescian, al iubitorului de clasicități, livresc, erudit, cizelat și calofil, de o seducătoare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Streinu, sub înfățișările ei multiple, fascinante, caleidoscopice. Literatul a cultivat el însuși poezia, cu o rară plăcere și cu statornicie, impunând un stil întemeiat pe o conștiință estetică. Exegetul neobosit a cultivat marea poezie universală și națională, fixându-i coordonatele definitorii, temele, motivele, tehnica, mijloacele, influențele și confluențele diverse. A creionat profiluri de mari creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]