3,775 matches
-
terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și Transilvania; * ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice și depresiunile intramontane. Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicații semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru și fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative și agropedoameliorative. Aceste diferențieri se reflectă foarte clar în potențialul de producție al solurilor. Flora României include peste 3700 de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de stepă și la sud de codri. Principalele căi de comunicație se aflau pe lunca largă a Prutului și, spre vest, prin Șeaua Ruginoasa. Ceramica de Cucuteni se încadrează într-o arie mai largă de cultură ce se întindea din Depresiunea Brașovului până în sudul Ucrainei. Așezările umane se grupau în puncte de confluență pe locurile defrișate, în puncte dominante cu posibilități de apărare naturală. Oamenii din epoca neolitică preferau “cetățuile” naturale cum sânt: Dealul Cătălina, de lângă Cotnari, cetățuia de la Cucuteni Băiceni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
permis formarea a numeroase coturi și meandre ale albiei minore a Prutului care s-au izolat în timp de cursul principal, transformându-se în ape stătătoare (prutețe). O altă caracteristică a bazinului hidrografic Prut o constituie prezența zonelor mlăștinoase specifice depresiunii afluentului principal Jijia. În apele râului Prut și ale afluenților lui (Bahlui, Jijia, Miletin) au fost identificate 67 de specii de pești. În bazinul hidrografic Siret și în apele afluentului său râul Moldovaihtiofauna este reprezentată prin 65 de specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Jijia în această regiune. Clima este temperat-continentală cu ierni reci și uscate, respectiv veri calde și secetoase. Temperatura medie multianuală este de 9°C, iar cantitatea de precipitații anuale variază între 450-650 mm. Solurile sunt argiloase, supuse eroziunii, iar în depresiunea Jijiei se întâlnesc și suprafețe mari de terenuri sărăturate. Vegetația instalată treptat în jurul eleșteelor și iazurilor este de tip hidro-higrofil, fiind prezente și câteva pâlcuri de pădure de luncă (plantații de salcâm, plop, carpen, stejar). Acest biotop oferă resurse trofice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cnidion dubii * Pajiști aluviale nord-boreale * Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) * Fânețe montane * Fânețe împădurite 4. Habitate din turbării și mlaștini * Turbării active * Turbării degradate, capabile încă de o regenerare naturală * Turbării de acoperire (dacă turbăria este activă) * Depresiuni pe substraturi turboase * Mlaștini cu surse de ape bogate în săruri minerale * Mlaștini calcaroase, cu Cladium mariscus * Izvoare petrifiante, cu formare de travertin (Cratoneurion) * Mlaștini alcaline * Vegetație pionieră alpină, cu Caricion bicoloris-atrofuscae 5. Habitate de stâncării și peșteri * Grohotiș stâncos
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
O altă metodă de cuantificare a modificărilor aterosclerotice utilizează combinarea informațiilor oferite de geometria și densitometria determinate angiografic, calculul bazându-se pe reprezentarea grafică a ariei de secțiune în funcție de distanță de-a lungul vasului (placa va apărea aici ca o depresiune)10 - fig. 6.4. Algoritmul aplicat testează toate valorile q în intervalul (-10 mm, +10 mm). Pentru creșterea în aval notată g(x) . Fiecare dispersie a curbei corespunzătoare plăcii se extinde în direcția pozitivă (aval) pe o numită lungime q
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
totală, rămânând trei șeptimi pentru fața ocluzală externă. Diferența de gabarit a cuspizilor vestibulari și orali deplasează spre vestibular cu o șeptime fața ocluzală. Reliefurile coroanei dentare Coroana dentară are pe suprafața ei un relief format din proeminențe (pozitiv) și depresiuni (negativ) care, împreună cu convexitățile suprafețelor verticale, realizează o arhitectonică perfect adaptată la solicitările funcționale ale dinților (Fig. 32.) Proeminențele sunt reprezentate de: a) cuspizi, b) lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
incisiv central, incisiv lateral. Se dezvoltă din lama dentară secundară și ocupă perioada de erupție de la 7 la 9 ani. Coroana se dezvoltă din coalescență a doi lobi: un lob vestibular, la rândul său format din trei lobuli separați prin depresiuni, și un lob oral reprezentat de cingulum. Coroana incisivilor este aplatizată în sens vestibulo-oral. având patru fețe axiale și o margine incizală. Fețele vestibulare sunt convexe în treimea cervicală și aproape plane în treimea incizală (ansamblu planconvex). Prezintă trei lobuli
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Marginea distală este mai scurtă și mult mai convexă decât marginea mezială. Relieful feței vestibulare este plan convex. în sens cervico-incizal, convexitatea maximă este situată în - treimea cervicală, iar în sens mezio-distal în treimea mezială. în treimea incizală există două depresiuni verticale care o împart în trei lobuli: distal, mai mare ca mezial, mai mare ca central. Fața palatinală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse. Relieful este concav în două treimi incizale și convex în treimea de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
reduse. Relieful este asemănător cu cel al fețelor palatinale ale incisivilor superiori, dar cu toate elementele morfologice mai pronunțate. Cingulum este foarte proeminent, fiind un rudiment de cuspid de la care pleacă două creste marginale și o creastă medie ce separă depresiunea feței palatinale în două compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
compartimente: mezial și distal. Fața mezială are contur triunghiular, cu baza spre colet, iar vârful corespunde unghiului incizo-proximal. Există o diferență foarte redusă între înălțime și lățime. Relieful este convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există o ușoară depresiune. Fața distală are dimensiuni mai reduse, linia coletului are forma liniei “C” mai deschis decât la fața mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și cu depresiunea din zona coletului mai accentuată. Rădăcina este robustă, cu cele mai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
convex în dublu sens, iar în treimea cervicală există o ușoară depresiune. Fața distală are dimensiuni mai reduse, linia coletului are forma liniei “C” mai deschis decât la fața mezială. Relieful este mai accentuat, cu convexități mai exprimate și cu depresiunea din zona coletului mai accentuată. Rădăcina este robustă, cu cele mai mari dimensiuni în toate sensurile. Pe secțiune transversală, are formă de triunghi isoscel, cu unghiuri foarte mult rotunjite. Vârful rădăcinii este orientat spre distal. Caracteristici pentru identificare: - coroana este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de o linie de smalț ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime totală = 25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în treimea mijlocie. Este mai scurtă decât marginea vestibulară. Relieful feței meziale este convex în treimea ocluzală, cu convexitatea mai accentuată vestibular, unde este situat punctul de contact cu vecinul, iar în treimea de colet este plană, cu o ușoară depresiune care în zona de colet se adâncește continuându-se cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu șanțul interradicular. Fața distală are contur asemănător cu al feței meziale și un relief mai convex. Fața ocluzală se înscrie într-un dreptunghi mult rotunjit. Diametrul maxim este orientat vestibulo-palatinal, iar cel minim mezio-distal. Marginea vestibulară este convexă, cu depresiuni ce corespund șanțurilor ce separă cei trei lobuli de creștere. Marginea palatinală are formă de semicerc, mai mică decât cea vestibulară. Marginea mezială este o linie foarte ușor curbată. Marginea distală este mai scurtă și mai convexă decât cea mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
linie dreaptă, cu orientare mezio-distală, situat mai aproape de marginea palatină. Șanțul intercuspidian se termină proximal în două fose, mezială și distală, delimitate la exterior de crestele marginale proximale, care se unesc cu crestele sagitale ocluzale ale celor doi cuspizi, delimitând depresiunile feței ocluzale. Fosele au formă triunghiulară, cea mezială fiind mai mare ca cea distală. Rădăcina - în 65% din cazuri, premolarul 1 maxilar are două rădăcini, situate vestibular și palatinal. Rădăcina vestibulară este mai mare (mai lungă și mai groasă) decât
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
atinge niciodată planul de ocluzie. Fața mezială este cea mai lată dintre toate fețele laterale. Relieful este plan în sens vertical și convex în sens vestibulo-palatinal, cu convexitatea maximă în apropierea marginii ocluzale. în zona cervicală, central, există o ușoară depresiune. Fața distală are un contur asemănător celei meziale, dar cu dimensiuni mult mai reduse. Relieful este convex în toate sensurile. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un paralelogram cu diametrul maxim situat între cuspidul mezio-vestibular și disto-palatinal. Unghiurile mezio-palatinal și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală are forma unei linii curbe cu convexitatea spre ocluzal. Marginea linguală, este ușor convexă, cu convexitatea maximă la jumătatea înălțimii, înclinată spre lingual. Relieful este plan convex, cu convexitatea maximă în treimea ocluzală. La nivelul coletului, prezintă o ușoară depresiune. Fața distală este asemănătoare celei meziale dar are dimensiuni mai reduse. Relieful are o convexitate mai accentuată vestibulo-oral și cervico-ocluzal. Conturul feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței ocluzale se înscrie într-un trapez cu baza mare vestibular, delimitat de următoarele margini: -marginea vestibulară este alcătuită din crestele sagitale ale celor trei cuspizi vestibulari; -marginea linguală alcătuită din crestele sagitale ale celor doi cuspizi linguali, întrerupte de depresiunea șanțului de descărcare intercuspidian; -marginile proximale sunt ușor curbe și convergente spre lingual, cea distală fiind mai scurtă și mai convexă ca cea mezială. Relieful feței ocluzale este deosebit de complex, fiind reprezentat de cinci cuspizi: trei vestibulari și doi orali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]