4,964 matches
-
1917 (ed. Kröner), vol. I, p. 34. </ref> Crearea formei apare deci în lume ca principiu terapeutic, ca modalitate de compensare a unei stări de Urschmerz. Fabula ontologică se rezolvă astfel într-o pură tălmăcire romantică a psihologiei geniului: lumea devenirii, a aparenței, a formelor - lumea fenomenală deci - este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p. 193.</ref
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
este produsul unei crize pe care ființa originară o depășește sub forma unui act artistic primordial. „Proiectarea aparenței este procesul artistic originar“, spune Nietzsche<ref id=”1”>Ibid., vol. IX, p. 193.</ref>. Potolindu-și durerea, Voința devine artistă. Spectacolul devenirii și formelor nu este de aceea decât natura înțeleasă ca muzeu imens, iar omul, care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL . Raportul cu lucrul pe care nu eu (noi) l-am făcut. Numirea. Ocrotirea și distrugerea . Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi). Fabricație și creație . Momentul paideic . . . . . . 115 Devenirea în spațiul libertății. Iubirea . . . . . . . . . . . . . . . . 126 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA MULTORA (A TUTUROR) . . . . . . . 139 Legea, frica de destin și destinul colectiv . Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina . MITUL GENEZEI. SCULPTURA . . . 196 HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA . . . . . . . . . . . . . . 208 GABRIEL LIICEANU
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Și totuși, moartea ca limită supremă nu este tragică în sine; ea reprezintă doar șansa la tragic a celor dispuși să o conteste în mod paradoxal de pe însuși teritoriul condiției lor finite. Această carte a avut un rol important în devenirea filozofică a lui Gabriel Liiceanu, ea anunțând viitoarea „peratologie“, micul tratat Despre limită scris douăzeci de ani mai târziu. De asemenea, în contextul unei epoci dominate de ideologia marxistă, a scrie o fenomenologie care avea în centrul ei moartea, limita
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lume. Oaspeții sunt impresionați de valorile de patrimoniu, de cataloagele bibliotecii, de conservarea documentelor (depozite), de îmbinarea tradiționalului cu modernul, de serviciile oferite cititorului,de pasiunea bibliotecarilor. „Biblioteca va exista ca un adevărat sanctuar al experienței și inteligenței omului în devenirea sa fără sfârșit”(<footnote Michel, Jean; MARINESCU, Nicoleta; IANUȘ, Mariana: Formarea în societatea informației, societate în formare, Astel Design, Iași, 2000 p.7 sau la: http://biblioteca.euroweb.ro/bibltec/coperta.htm footnote>) Biblioteca Centrală Universitară este o bibliotecă europeană
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
SLUJITORI AI ȘCOLII DIN 1877 - 1878 ȘI 1916 - 1918 - LECȚII VII DE PATROTISM ANGAJAT ÎNTRU DEVENIREA NAȚIONALĂ Inst. Florin FÎnaru, Școala nr. 43 „Dimitrie Sturdza“, Iași Fără Îndoială, proclamarea independenței de stat a României datorată jertfei miilor de ostași români pe câmpul de luptă a reprezentat unul din cele mai importante momente din istoria țării noastre
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
roman ekphrastique roumain, oeuvre d'art În aceeași serie au apărut (selectiv): Analiza povestirii, Jean-Michel Adam, Françoise Revaz Avangardismul românesc, George Bădărău Cartea pentru cei mulți, Ovidiu Aniculăese Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Devenirea romanului, Constantin Dram Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan Eminescu tînăr sau "A doua mea ființă", Mihai Drăgan Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile Fantasticul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cele două războaie mondiale, la nivelul tematicii și al problematizării. De aceea, considerăm că prin includerea acestor aspecte aparent teologice, studiul istoriei intelectuale românești nu se poate decât îmbogăți, înțelegând mai bine, într-o perspectivă comparatistă, rolul elitei în procesul devenirii unei națiuni. Introducere După decembrie 1989, cultura română văduvită de izolaționismul regimului comunist și supusă unei sistematice ideologizări, s-a aflat, în primii săi ani de recâștigare a libertății, sub semnul unui nou patos recuperator. Era vorba de restituirea unor
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Țuțea, un alt reprezentant al elitei interbelice, preocupat de problematica ecleziologiei creștine. Potrivit gânditorului român, Biserica reprezintă spațiul sacru care definește profilul uman, practica liturgică fiind singura "scară către cer"1. Cu alte cuvinte, Ecclesia oferă identitate ontologică, substanță și devenire. Pendulând între calea Domnului (Bossuet) și cetatea lui Dumnezeu (Augustin), homo christianus aspiră neîncetat la sotiria sa, prin setea de Absolut. În centrul cunoașterii stă Dumnezeu, Creator al tuturor unităților, orice parte și orice întreg fiind cuprinse în El. În
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să definească noțiunea de cuvânt, de cuvânt al Domnului, plecând de la existența a priori a ceea ce numește "cultura Duhului"5. Dincolo de nivelul prim, cel de informație al cuvântului, el mai semnifică, în tradiția religioasă, și împărtășire, cuminecare. Cultura, ca o devenire a propriei cultivări - există o cultură a păcatului, "o cultură smintită", tot așa cum există o cultură a pământului - este în permanent acord cu vocea Tatălui ceresc, modelând existența umană. Această voce interioară se dezvoltă treptat prin trăirea cuvântului divin, contribuind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei. Mai mult chiar, aceste două domenii nu epuizează realitatea sau toate posibilitățile universului 4. Se știe că dincolo de realitatea concretă există o realitate transcendentă care este Dumnezeu. Dacă Dumnezeu intră și în domeniul existenței, atunci El nu poate
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de aceea, el nu va vorbi de contradicții date, ci de conținutul lor, văzând în această natură modalitatea constitutivă a gândirii și a realului. Gândirea caută mereu identitatea. Dimpotrivă, Lupașcu afirmă că gândirea trebuie să caute contradicția. Gândirea urmărește ființa, devenirea, legea contradicțiilor. Potrivit filosofului, gândirea trebuie să caute legea, ca antagonism al contradictoriilor. Totul, de la electron până la gândire, reprezintă energie. Este vorba de energii antagoniste care marchează un conflict creator. Principiul lupașcian fundamental nu este identic celui hegelian al contradicției
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unitatea specifică concret/abstract, destinată Kairos.-ului, de deschidere a transcendenței către sufletul ființei. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că fiecare secvență a acestui epistolar creștin - de altfel, foarte concis - reconfigurează toposul parenezei sau al trăitorului necunoscut care valorifică coordonatele devenirii sale. Opisul Arhimandritului Arsenie Papacioc poate fi socotit drept un substitut al îndemnului cu valoare patericală: "quiquid agis prudenter agas et respice finem" ("ai mereu în vedere sfârșitul"), o temă recurentă, nuanțată în legătură cu problematica destinatarului. Emitentul scrisorii investește destinatarul duhovnicesc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ziua onomastică, necazurile prilejuite de nerespectarea anumitor îndatoriri etc. Acest sentiment complex, nou, este numit de obicei dragostea de casa părintească. Observațiile de mai sus ne dau câteva repere importante privind formarea sentimentelor, fără a clarifica pe deplin mecanismul, perpetua devenire, complicare a afectivității. „Ceea ce convinge un interlocutor, ceea ce câștigă adeziunea este atât logica unor argumente, cât și atitudinea vorbitorului, propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton, postură și gesturi. Progresul afectiv se realizează în cursul experienței
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a trecut de la o știință a faptelor, a normelor, a structurilor la o știință a proceselor. Etniile, culturile și marile lor manifestări publice apar de acum înainte mai puțin ca niște entități închise, încheiate, decât ca niște producții istorice în devenire. În toate modurile în care arta folosește corpul uman, spunea Mauss, faptele de educație domină. Noțiunea de habitus (preluată de Mauss de la Aristotel și remodelată de Pierre Bourdieu) vizează să prezinte cunoștințele dobândite care se încarnează în corpuri și în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
anvergură. Drept consecință, o puzderie de etichete cu intenții definitorii; artă de instinct, artă a inimii curate, neoprimitivism, artă a inimii veșnic tinere, creație a unor maeștri populari ai realității, artă de duminică, artă „insitică” ș.a.m.d. a intersectat devenirea tot mai complexă, mai variată, mai nuanțată, a unui fenomen ce nu încetează să stârnească interesul specialiștilor și al iubitorilor de artă.” Constantin Prut în lucrarea sa „Dicționar de artă modernă”, apărut la Ed. Albatros, București, 1982, dedică o pagină
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
specializat, este, de fapt, atras într-o acțiune complexă, prin care forțele sale vor trebui multiplicate. Pentru aceasta însă, educația trebuie concepută ca acțiune corelată cu capacitatea subiectului actual, rezultată dintr-un exercițiu continuu de asimilare - acomodare. Această procesualitate a devenirii personalității copilului îl implică în măsură decisivă pe profesor/institutor/învățător, care prin specificul profesiei este obligat să-și demonstreze sieși potențialul său profesional convertit în stil pedagogic pozitiv și competență. El știe că nu poate finaliza acțiunea educațională, la
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
definită ca "formă de bază", "formă dominantă", "formă principală" datorită caracterului său suplu, răspunde la comenzile organizatorului său. Lecția concentrează în structura sa, imense resurse formatoare și de potențare adaptivă. Pentru învățământul primar lecția reprezintă laboratorul în care se prepară devenirea fiecărei personalități. Includerea copilului în grupul școlar înseamnă plecarea într-o ambianță socială propice dezvoltării sale. El își adaptează creator personalitatea la grup, simțindu-se necesar celor din jur, după cum și el simte nevoia prezenței celorlalți. Personalitatea învățătorului îi favorizează
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
este absolut necesar să se ia în considerare rezultatul global al factorilor biofiziologici, psihologici și sociali asupra copilului. Pregătirea pentru școală este o problemă complexă care vizează de fapt studiul multidisciplinar și interdisciplinar al factorilor implicați în structura personalității în devenire. Adaptarea școlară va ridica anumite probleme școlarilor ,,nu avem dreptul să ascundem tineretului nostru primejdiile care îl așteaptă. El pătrunde într-o lume unde nu are un loc rezervat și unde destinul lui va fi mereu pus în discuție. În
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
7 ani și în final, o etapă de interese speciale și obiective definitivate între 7 și 12 ani. Transformările ce au loc în perioada copilăriei nu sunt lineare, uniforme, ci și cu oscilații, dar fară să afecteze caracterul continuu al devenirii umane. După cum afirma E. Planchard "copilul cu toate că apare ca o ființă suigeneris, nu poate rămâne cu totul străin de adult, lucru exprimat foarte bine de un adult în devenire. Este, deci, necesar să-1 studiem nu din punct de vedere static
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ci și cu oscilații, dar fară să afecteze caracterul continuu al devenirii umane. După cum afirma E. Planchard "copilul cu toate că apare ca o ființă suigeneris, nu poate rămâne cu totul străin de adult, lucru exprimat foarte bine de un adult în devenire. Este, deci, necesar să-1 studiem nu din punct de vedere static, ci în lenta sa ascensiune spre maturitate. Chiar de la începutul acestei ascensiuni se observă, în comportamentul psihic infantil, un caracter uman care-1 deosebește de orice altul, și care explică
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
timp o mai mare sesizare a diversității lumii și vieții, o mai densă și complexă antrenare a deciziilor, curiozității, trăirilor interne, la situații numeroase și inedite. II.2.4. MATURITATEA ȘCOLARĂ Maturitatea socială Personalitatea reprezintă o sinteză, o "istorie" a devenirii, "drumul" propriu pe care 1-a urmat individul pentru a ajunge "aici și acum". A cunoaște acest drum înseamnă a încerca să înțelegi "cum" și "de ce" s-a ajuns într-un anumit stadiu de dezvoltare, ce etape s-au succedat
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
trebuie să se acționeze în vederea pregătirii copilului pentru școală ca scop imediat, și pentru viață, ca finalitate mai amplă. Este cunoscut faptul că, în perioada 3-6-(7) ani din viața copilului, lasă cele mai profunde urme asupra personalității în devenire, deoarece aceasta este perioada receptivității, sensibilității și a finalității psihice dintre cele mai pronunțate. După unii psihologi, actualizarea potențialului intelectual și dezvoltarea generală a aptitudinilor intelectuale, se realizează de la naștere și până la această perioadă în proporție de 50%. Aceasta este
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
valoroase. După ce l-a cumpărat, l-a Înregistrat, fiind primul câine ciobănesc german Înscris În evidențe. Acest câine nu numai că a făcut senzații prin valoarea sa excepțională dar, pentru noul său stăpân, a Însemnat simbolul unei noi rase În devenire. Stephanitz Îl caracteriza astfel: avea o talie mare pentru acea perioadă, cu o construcție puternică, linii frumoase și cap nobil, energic, vivace permanent, fața de atac. Era nespus de ascultător, fidel stăpânului, supus oamenilor inofensivi și avea o sete de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
capitale care s-a dezvoltat organic, Mogoșoaia și-a trăit istoria nu fără drame, nu fără Întreruperi, dar totuși pe linia unei perfecăionari. Mogoșoaia nu este numai Înfățișarea unui trecut, dar tot atât și expresia unui prezent viu, mărturia unei deveniri. Iată de ce Mogoșoaia are un loc aparte printre monumentele istorice ale Romaniei”. Principala clădire a complexului de la Mogoșoaia este Palatul construit de Constantin Brâncoveanu, având apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge direct din curte pe o scară
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]