3,870 matches
-
morții și tradiția. Am inteles încă o dată, după cum aveam să-mi dau seama și din trecerea mea meteorica prin Consulatul de la Montreal, ca România există în afara granițelor țării, că ea este vie și neasemuit de frumoasă în sufletele românilor din diaspora. Departe de mine intenția de a intra într-o polemică cu autorul acestei cărți. Mi-am amintit numai câteva întâmplări, coincidențe semnificative, pe care vreau să le aduc sub ochii celor interesați de adevăr pentru a se trage concluziile ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
într-un cadru intim și ca atare sunt mai puțin importante de cat cele care afectează o întreagă națiune. În cele ce urmeaza voi încerca să redau modul în care apare moralitatea românilor celor de peste hotare, subliniind aspecte de care diaspora se izbește din păcate prea des. Infracțiunile. Încă de mulți ani au devenit celebrii mâncătorii de lebede de la Viena sau avansații spărgătorii de bănci din Germania. La aceștia s-au adăugat anul acesta cei ce au reușit să determine înlocuirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Timișoara a fost făcut uitată, iar în cadrul structurii puterii s-au făcut doar schimbări cosmetice. Preoții care au colaborat cu securitatea, unii fiind trimiși în străinătate pentru studii, își continuă nestânjeniți și astăzi activitatea atât în țară cât și în diaspora. Diplomații din timpurile vechi au devenit acum de carieră: La vremuri noi, tot noi. Unii din cei condamnați politic de Ceaușescu au rămas și astăzi condamnați, iar cei care au îndrăznit să se atingă de vilele celor puternici au fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Varujan Vosganian, Madeleine Karacașian și Vartan Arachelian. Participanții la Conferință au dezbătut teme precum „Drumul cărții armene, probleme de bază și provocări geopolitice”, „Cartea armeană în capitalele lumii” etc. În cadrul primei ședințe plenare a Conferinței, o serie de scriitori din Diaspora, printre care și Madeleine Karacașian, au primit titlul și carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor din Armenia. În seara zilei de 21 aprilie, la ultramodernul Centru al Artelor „Gerald L.Cafesjian”, găzduit de complexul Cascada din inima capitalei armene, a
Erevan, capitala mondială a cărții by Ma () [Corola-journal/Journalistic/4655_a_5980]
-
călcat pe aceleași coridoare ale liceului Carol I din Craiova cu acest mare poet român) a fost condamnat la moarte pentru poezia Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Actualii epigoni ai comunismului au reușit să țină izolate forțele scriitoricești din diaspora. De ce oare? Abia acum, din presa internațională (nu cea românească) am aflat de mai multe despre minunații poeți și scriitori Herta Müller și Richard Wagner . Marea veste despre succesul Hertei Müller mi-a parvenit În premieră din Hong Kong, de la prietenul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu uimire la ICR NY un raționament care s-a degradat În ultimul deceniu prin contaminarea cu fundalul toxic din țară. Eminescu a ajuns să fie asimilat cu sentimentalismul desuet, colorat de nostalgie și lipsit de discernământ al românilor din Diaspora (chiar toți?). Disprețul față de cei ce frecventau Centrele Culturale ca să-și ogoiască dorul de casă (prezentați pe nedrept, În bloc, drept „ca să mănânce mici și să bea bere') a generat ideea că Centrele (acum Institute) nu sunt menite să fie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
citite de un cunoscut actor american) a fost propus rând pe rând MAE-ului și Fundației Culturale Romane (2003); Ministerului Culturii și Președintelui Iliescu (2004); Institutului Cultural Roman (2005); din nou MAE-ului/ DRRP / Direcția pentru Relațiile cu Romanii din Diaspora (2006). „Pachetul” avea desigur formatul ideal pentru popularizare, iar CDul, rezultatul câtorva ani de lucru, era (și este) o ofertă unică pentru lumea anglofonă. Munca era făcută, traducerile primiseră deja validări internaționale, era nevoie doar de sprijin pentru producția și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Hoțul” lui Bernstein, fiind ulterior interogat de poliție. „Dar pe lângă această Timișoară a nobilimii și a proletarilor, mai exista o alta, căreia, pe atunci, familia îi aparținea trup și suflet. Timișoara sârbească, rămășițele rămășițelor, orașul vechi, muribund, religios până la fanatism. Diaspora semănând cu Timișoara evreilor. Orașul din inimă Tot despre Timișoara, unde și-a și plasat acțiunea Cărții a II-a din romanul „Migrațiile”, își va aminti pe larg în „Lirica Itacăi și comentarii”. „În inima orașului se aflau multe clădiri
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
Comunitatea evreiască din Oltenița (1860 - 1965)4 Constituirea comunității evreiști din Oltenița, a fost determinată în principal de întemeierea orașului Oltenița (1853) și nevoile economice ale dezvoltării sale, iar în particular de evoluția diasporei evreiești din România și din lume. Începuturile acesteia din urmă datează încă din epoca stăpânirii asiriene și babiloniene (sec VII - VI î. Hr). În epoca elenistică, (sec. IV- I î.Hr), mulți evrei locuiau în Egipt, Siria, Asia Mică și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93398]
-
economie severă, pridență și ordine, sobrietate..” peste tot, prezenta evreilor a reprezentat un factor de dezvoltare făcând să înflorească în special orașele, devenite importante centre de producție meșteșugărească, comerciale și culturale, sau contribuind la întemeierea altora noi. Cât privește evoluția diasporei evreiești în teritoriile românești, caracterizată prin migrarea unui număr considerabil de evrei așkenazi la sfârșitul secolului al - XVIII-lea și începutul secolului al- XIXleaveniți în special din Galiția și Rusia, așezați în târgurile moldovene, mânând comunitățile evreiești de aici, existente
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93398]
-
continent. Au fost de față șefii celor 27 de misiuni diplomatice ale U.E., membri ai administrației federale americane, reprezentanți ai președinției, de la Casa Albă, reprezentanți ai Departamentului de Stat, ai Pentagonului, membri ai corpului diplomatic acredități la Washington, personalități ale diasporei române și bulgare din Statele Unite. în mod firesc, semnificația momentului a fost relevată în emoționante cuvinte rostite de doamna Daniela Gîtman, însărcinat cu afaceri a.i. al țării noastre în capitala americană, de ambasadoarea Bulgariei. Cu nedisimulat umor, gazda acestei selecte
Muzică și diplomație by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9924_a_11249]
-
întrebări și multor altora și-a propus Mircea Anghelescu să le găsească răspunsuri pe măsură, într-un volum de eseuri publicat recent Cămașa lui Nessus, București, Editura Cartea Românească, 2000. Aducând un binemeritat elogiu personalităților marcante ale culturii românești din diaspora, ale căror opere, cunoscute și apreciate în lumea întreagă, au avut un destin mult mai puțin fericit în propria țară, Mircea Anghelescu alege, în chip fericit, un foarte sugestiv simbol pentru condiția intelectualului exilat - cămașa lui Nessus: "Așa cum Heracles sfârșește
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
remarcabilă, precum Nabokov, Beckett sau Cioran. Dar ceilalți, majoritatea, continuă să scrie în limba pe care nu o mai aud, dar de care nu se pot despărți. Cine încearcă să înțeleagă, să interpreteze în mod adecvat literatura scriitorilor români din diaspora trebuie să aibă în vedere, dincolo de trăsăturile specifice ale fiecărei individualități, și anumite "asemănări de familie", generate de afirmarea identității amenințate, probleme legate de imagologie, de confruntarea cu alte mentalități etc. În fapt, toți acești scriitori - afirmă cu îndreptățire autorul
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
literatura propriu-zisă, în speță aceea a unor scriitori precum Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o propensiune aparte către vocabula rară, parfumată, către vorba de duh, către anecdotă. Cărțile lui Paul Miron ne sunt acum la îndemână, ca
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
României, lipsa de elite amenință să fie tragedia de mâine a ei" - Mircea Anghelescu remarcă, din perspectiva prezentului, caracterul de profeție sumbră al acestor cuvinte. După o amănunțită trecere în revistă a celor mai însemnate realizări ale intelectualilor români din diaspora, autorul constată, cu amară luciditate, o anumită lipsă de coeziune a acestor împliniri, un anumit eșec la nivelul ansamblului: "Nevrând sau neputând să iasă din spațiul circumscris al specialității, în care au dat contribuții de prim rang și au jucat
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
numărul românilor cu drept de vot la alegerile europarlamentare din 25 mai. Rezultatele Recensământului din 2011, publicate anul trecut de Institutul Național de Statistică, prezintă însă alte date cu privire la numărul cetățenilor români cu drept de vot, din țară și din Diaspora. 18.303.915 de români vor avea drept de vot la alegerile europarlamentare din 25 mai, a stabilit AEP, însă cifrele INS prezintă o altă realitate. Un milion de români diferență între AEP și INS Potrivit rezultatelor finale de la Recensământul
După recensământ, un milion de alegători au apărut în plus pe liste by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30892_a_32217]
-
385.729 de indivizi, adică un total de 1.113.269 de români care erau peste hotare, aici fiind incluși și minorii. Dacă ne bazăm pe datele INS și adunăm românii cu drept de vot din țară cu cei din Diaspora, ajungem la un total de 17.383.108 de cetățeni români cu drept de vot, din care trebuie scăzuți minorii de peste hotare. Observăm astfel o diferență de circa un milion de cetățeni români cu drept de vot între datele oferite
După recensământ, un milion de alegători au apărut în plus pe liste by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/30892_a_32217]
-
ca traducător în Rusia, apoi în China. Odată revenită în țară, și-a redirecționat activitatea spre producția de televiziune. A câștigat câteva premii la concursuri de poezie și proză. Publică articole și texte literare în diverse reviste românești și din diaspora și pe diverse portaluri de literatură. Lui Maie, cea care mi-a dat libertatea să fiu ceea ce sunt SPADASINELE ȘI MISTERIOASA TANTI VETUȚA Tanti Vetuța era în bloc de cum puseseră muncitorii pușcăriași ultimul strat de smoală pe acoperiș. De-aia
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
am lucrat cu studenții de la Conservator; m-am informat. Am condus două proiecte cu muziceni din București... ca să-mi formez o opinie... să cunosc situația în detaliu. Atunci am decis să fac această Fundație pentru Excelență în Muzică. Românii din diaspora, cei din generația mea, dar și cei de după mine, muzicieni cu care am vorbit... i-am întrebat dacă ar veni să ajute la această reluare a tradiției, această restabilire a criteriilor valorice de educație și de performanță. Toți mi-au
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
de respirație, de frazare. Este o experiență de care eu am beneficiat. Am adus-o în activitatea Fundației. În primul proeict pe care l-am avut, în concertele de la Atheneu, spre exemplu, am avut nouă sau zece oaspeți români din diaspora, de asemenea muzicieni englezi... alături de tineri români selectați și care fac parte actualmente din echipa Fundației. Dorința acestora, potențialul lor s-au întâlnit cu experiența maeștrilor, cu deschiderea acestora de a colabora...; iar întâlnirea s-a realizat în cadrul însuși al
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
rusă a reprezentat continuitatea liniei spiritualist-religioase, pe care cîrmuirea bolșevică s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești. Responsabilitatea față de cultura patriei sale l-a făcut pe Merejkovski să adreseze tinerilor literați din diaspora, adunați în jurul revistei Novîi Dom un patetic apel: "Noi, Diaspora rusă, sîntem critica personificată a Rusiei, ideea și conștiința parcă îndepărtată de Ea, judecata asupra Ei, cea de astăzi și profeția despre Ea, cea viitoare". Următoarea propoziție oglindește concepția despre
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
s-a silit a o jugula. Adică a liniei celei mai substanțiale a culturii rusești. Responsabilitatea față de cultura patriei sale l-a făcut pe Merejkovski să adreseze tinerilor literați din diaspora, adunați în jurul revistei Novîi Dom un patetic apel: "Noi, Diaspora rusă, sîntem critica personificată a Rusiei, ideea și conștiința parcă îndepărtată de Ea, judecata asupra Ei, cea de astăzi și profeția despre Ea, cea viitoare". Următoarea propoziție oglindește concepția despre critică a emitentului său, care delimitează critica creatoare de cea
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
optimismul” și reforma (în special a educației). În 2009, susținea că a trecut criza și promitea consolidarea clasei de mijloc. În 2010, spunea că România are șansa prosperității. În acest an, afirmă că șansa României este resursa umană și salută diaspora. Explicabil, ținând cont de momentul electoral ce se apropie și de promisiunea ministrului de Externe de a aduce PDL un milion de buletine din diaspora. Iată, cele mai importante mesaje de Anul Nou, postate pe site-ul președinției în al
Mesajul de Anul Nou al lui Traian Băsescu: cuvintele cheie în ultimii trei ani () [Corola-journal/Journalistic/46496_a_47821]
-
are șansa prosperității. În acest an, afirmă că șansa României este resursa umană și salută diaspora. Explicabil, ținând cont de momentul electoral ce se apropie și de promisiunea ministrului de Externe de a aduce PDL un milion de buletine din diaspora. Iată, cele mai importante mesaje de Anul Nou, postate pe site-ul președinției în al doilea mandat al lui Traian Băsescu: 31 dec 2009 ” Va fi un an în care vom scăpa de criză, va fi un an în care
Mesajul de Anul Nou al lui Traian Băsescu: cuvintele cheie în ultimii trei ani () [Corola-journal/Journalistic/46496_a_47821]
-
mult ca oricând, să știe și să creadă că prin propriile forțe pot crea o Românie modernă și performantă, așa cum și-o doresc. Fie ca Noul An să reînnoiască în inimile tuturor românilor, care sunt în țară sau în comunitățile diasporei, bucuria, speranța și curajul de a ne asuma și împlini destinul unui popor menit să prospere și să reușească prin muncă în tot ceea ce își propune”. Citește și:
Mesajul de Anul Nou al lui Traian Băsescu: cuvintele cheie în ultimii trei ani () [Corola-journal/Journalistic/46496_a_47821]