9,239 matches
-
este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon din LEC vor fi acelea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lumii naturale, dată prinsimțurile noastre; 3. aflându-se dincolo de domeniul conștiinței uma ne - concept opus: imanent. În matematică, transcendental înseamnă, după Leibniz, tot ceea ce trece peste domeniul algebrei, precum șiun număr transcendent, număr nealgebric, respectiv un număr ce nusatisface nici o ecuație matematică, ai cărei coeficienți sunt numereraționale, de exemplu, raportul dintre perimetrul cercului și dia metru. Kant numea transcendentă „extinderea principiilor experienței posibile asupra posibilității lucrurilor în genere” și „afirmarea realității obiective a unor astfel de concepte, care nu și-ar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
lume încare se vorbește și se constată tot mai acut efectele secularizării, aleruperii și îndepărtării omului de Dumnezeu, ale slăbirii credinței șiale diminuării religiozității, ale răcirii progresive a dragostei celeiadevărate dintre oameni, într-un cuvânt - ale eliminării lui Dumnezeu din ecuația tot mai complexă și cu tot mai multe necunoscute, afericirii umane, oamenii se vor lepăda de credință, făcându-și falșidumnezei din plăcerile și poftele lor.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care poate fi exprimată prin venitul național (Y), se face de regulă, cu ajutorul funcției de producție. În această situație funcția macroeconomică de producție este: Y = f (L,K,T) Creșterea volumului factorilor utilizați și avantajele tehnologice contribuie la creșterea producției. Ecuația următoare reflectă dependența ratei de creștere a producției de ratele de creștere și de structura În care se combină aceștia la un moment dat: <formula> unde: ∆Y/Y - ritmul de creștere a producției, ∆L/L - ritmul de creștere a volumului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și trace (Arcidava, Argidava), o bază traco-frigiană *Argesis (în care sis ar fi sinonim cu dava, „cetate“) din care, prin evoluția firească limbii romîne (si > și, i final dispărut), s-ar fi ajuns la forma actuală. Au fost introduse în ecuație, (cam hazardat din punct de vedere lingvistic, limba armeană nefiind înrudită cu traca), toponimele armene Argaens (în prezent Argish-dagh), Arsesa, Arzes, Arjish. Între Ordessos și formele traco-dacice avute în vedere rămîn diferențe fonetice greu de explicat (deși alternanța o/a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în maghiară, la inițială, a secvenței cra, și evoluția su > ș (iar identificarea cu Feketeviz, „apa neagră“, s-a dovedit greșită); un hipocoristic Cras + sufixul diminutival -ș, -aș (neatestat, din păcate). Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mureș pe cel al cîmpiei, cele două nume formînd prin compunere Mara-Mureș > Maramureș. Maghiarul Maros ar putea proveni, cu devierile fonetice obișnuite, fie din sl. *Moreș, fie din sl. Mareș, fie din rom. Mureș. N-a fost încă implicată în ecuația etimologică supranumele Marmatia, „Maramureș“, atestat încă din secolul al XIV-lea, care este o latinizare a numelui abreviat, probabil pe cale administrativă sau pornind de la o formă populară paralelă a numelui întreg. Marea Neagră Este numele romînesc al mării care străjuiește Romînia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
limbii romîne, Purata ar fi trebuit să evolueze la Prată (cu u neaccentuat sincopat și cu a final trecut la ă). Vasile Pîrvan sugerează o intermediere traco-maghiară și bizantină și/sau sarmato-slavo-pecenegă, complicată și cu multe anacronisme. Probabil că în ecuație trebuie introdusă, pentru intervalul permis de gramatica istorică, limba romînă în curs de formare (pentru care nu se cunosc foarte bine tendințele fonetice și gramaticale) și din perioada imediat următoare, care, în contact cu slavii și cu alte popoare, a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu slavii și cu alte popoare, a putut trece prin filtre succesive (inclusiv de genul contaminărilor, etimologiilor populare, adaptărilor) variantele apărute, pînă la forma actuală. Etimonul slav neatestat și cu sens neclar *pŭrŭtŭ (după alții, părătă) ar putea intra în ecuație ca formă împletită (contaminată) cu numele străvechi, cu atît mai mult cu cît unele popoare slave (rușii și polonezii) au împrumutat și folosesc și astăzi forma romînească Prut, care s-ar putea să fi trecut și printr-o filieră fonetică
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și derivate. Evident că toponimul este uzual și la nordul Dunării, nefiind nevoie să-l aducem din sud. Să ne gîndim la Vrîncioaia, Vrînceanu, Vrăncilă, Vrancu, Vrîncuț, Vrîncilă etc. N. Iorga și Simion Mehedinți au crezut că poate intra în ecuația etimologică apelativul slav și romînesc vrană, „gaură de butoi“, care ar descrie fidel forma concavă a uriașei depresiuni. Din nou se opune sufixul -cea, care e la bază diminutival, deci ar fi vorba de o „găurică“, lucru incongruent în cazul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
26.3.1. Reglarea renală a sodiului 220 26.3.2. Reglarea renală a potasiului 223 26.3.3. Reglarea renală a calciului 224 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului 228 26.4. Homeostazia acido-bazică 229 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach 230 26.4.2. Sistemele tampon plasmatice 231 26.4.3. Participarea renală la echilibrul acido-bazic 232 26.4.4. Forme majore de alterare a echilibrului acido-bazic 234 27. Fiziologia căilor urinare 235 28. Producția de eritropoetină 239 29
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un izolator electric. Ecuația Goldman stabilește cu precizie modul în care potențialul transmembranar, într-o arie membranară și la un moment dat, este strict determinat de valorile în acel moment pentru concentrațiile ionice locale intra și extracelular și pentru permeabilitatea zonei membranare respective pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele capilarului), la care se adaugă dinamica unor procese metabolice (de exemplu consumul de O sau producția de CO2. Astfel, ecuația Fick aplicată pentru difuzia prin peretele capilar (în absența unui flux net de solvent transparietal) are forma PAs/t, unde P = coeficientul de permeabilitate, A = suprafața de schimb, s = diferența de concentratie, t = grosimea membranei. Factorii majori de care depinde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
proteinelor din lichidul interstițial (). Mărimea acestei forțe depinde de coeficientul de reflexie (δ) care indică eficacitatea peretelui capilar în prevenirea trecerii proteinelor prin el. Astfel, ieșirea netă de lichid este K [], unde K = coeficient de filtrare. Utilizarea practică a acestei ecuații este limitată datorită ignoranței noastre asupra multor valori. Presiunea coloid osmotică din interiorul capilarului este de 28 mm Hg. Presiunea hidrostatică capilară este aproape de media dintre presiunea arterială și venoasă, dar este mult mai mare la baza plămânului în comparație cu cea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde presiunea hidrostatică este și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos al O2 depinde de viteza de transport a O2 din sânge spre țesuturi și de inensitatea proceselor de utilizare a acestuia. Gradientul mare de presiune capilar - interstițiu (55 - 60 mm Hg) determina difuziunea rapidă a O2. Schimburile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar se opune filtrării. Reducerea concentrației proteinelor plasmatice scade presiunea coloidosmotică și crește filtrarea. Rata filtrării glomerulare (GFR) depinde de variațiile diverșilor termeni din ecuația anterioară. Coeficientul de Ultrafiltrare Glomerulară(CUG) depinde de conductivitatea hidraulică (permeabilitatea pentru fluide) și suprafața membranei filtrante. Raportul dintre GFR și fluxul plasmatic renal (RPF), numit și fracția de filtrare, este în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
NaHCO3 și KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
KHCO3 . Alte surse pot fi ingestia în mari cantități de săruri alcaline precum NaHCO3 , dar cea mai frecventă cauză de alcaloză este pierderea prin vomismente a unor cantități mari de suc gastric bogat în HCl. 26.4.1. Ecuația Henderson-Hasselbach Ecuația generală pentru un sistem tampon este , unde Areprezintă anionul, iar HA acidul nedisociat. Dacă la soluție se adaugă un acid mai tare decât HA, echilibrul va fi deviat către stânga, „capturând” astfel protonii în formarea unei cantități crescute de HA
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bază tare ar fi adăugată sistemului, atunci H și OH ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ar reacționa pentru a forma H2O, reducând scăderea pH-ului. Prin legea conservării masei, produsul concentrației produșilor de reacție împărțit la produsul concentrației reactanților la echilibru este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este o constantă: . Dacă ecuația este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este rezolvată pentru H+ și făcută conversia la pH, ecuația rezultată este cea obținută de Henderson și Hasselbalch pentru a descrie modificările de pH ce apar la adăugarea de H+ sau OHla oricare sistem tampon (ecuația Henderson-Hasselbach): Se observă din ecuațiile de mai sus că posibilitățile de tamponare ale unui sistem sunt maxime atunci când cantitatea de anion liber este egală cu cantitatea de acid nedisociat, în așa fel încât . De aceea, cele mai eficiente sisteme tampon din LEC vor fi acelea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
i-a fost contemporan, ca și Erasmus de Roterdam. Spiritului reformator paracelsian i se asociază cel al medicului filosof și matematician, Cardanus (Girolamo Cardano, 1501 - 1576). El este considerat unul din marii savanți ai Renașterii căruia i se datorează rezolvarea ecuațiilor de gradul 3. în 1560, aprofundând studiul urechii, detectează percepția osoasă a sunetului și susține posibilitatea educării surdo-muților. Preocupat de natura și cauzalitatea criminalității, Cardanus conturează o concepție psihiatrică asupra acesteia, delimitând nevrozele în psihopatologia generală. În 1536, distinge erupția
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în element decorativ, cu efect de somnifer". Personajele urmuziene "mimează viața prin mișcările repetitive ale ciclului mecanic prestabilit", "Verigi în lanțul genealogic al literaturii române a absurdului, Caragiale, Urmuz și Eugen Ionescu se definesc unii pe ceilalți ca într-o ecuație reversibilă, presupusă de "jocul cu mărgelele de sticlă" al intertextualității" etc. În structura de profunzime, studiul Un veac de caragialism argumentează perenitatea creației lui Caragiale și infirmă, adiacent, opinia negativă, exprimată de E. Lovinescu în eseul Caragiale "considerabil prin lungime
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]