13,637 matches
-
ei. Astfel, revoluția proletară la fel ca revoluțiile care au precedat-o ar fi realizarea unei minorități ce ar fi înlăturat-o pe alta. Așadar, există mai multe scheme de interpretare, toate ținând de o viziune conflictuală a istoriei. Înfruntarea elitelor guvernamentale poate fi considerată ca un substitut al noțiunii de luptă de clasă: o modalitate de a nega importanța opoziției capital/muncă sau, în orice caz, de a o reduce drastic. Dar putem vedea în ea și o generalizare a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
considerată ca un substitut al noțiunii de luptă de clasă: o modalitate de a nega importanța opoziției capital/muncă sau, în orice caz, de a o reduce drastic. Dar putem vedea în ea și o generalizare a acestei teorii, pentru că elitele guvernamentale aflate în concurență sunt întotdeauna dovada existenței unor grupuri în conflict, chiar dacă ele tind să se autonomizeze față de grupul lor de origine. De asemenea toată înnoirea elitelor o mai putem vedea ca pe un element complementar al luptei de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dar putem vedea în ea și o generalizare a acestei teorii, pentru că elitele guvernamentale aflate în concurență sunt întotdeauna dovada existenței unor grupuri în conflict, chiar dacă ele tind să se autonomizeze față de grupul lor de origine. De asemenea toată înnoirea elitelor o mai putem vedea ca pe un element complementar al luptei de clasă, permițându-i să se exprime în termeni de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în conflict, chiar dacă ele tind să se autonomizeze față de grupul lor de origine. De asemenea toată înnoirea elitelor o mai putem vedea ca pe un element complementar al luptei de clasă, permițându-i să se exprime în termeni de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
chiar dacă ele tind să se autonomizeze față de grupul lor de origine. De asemenea toată înnoirea elitelor o mai putem vedea ca pe un element complementar al luptei de clasă, permițându-i să se exprime în termeni de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
exprime în termeni de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența unei minorități, despre motivele acestei preeminențe și despre modul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de guvernare. Elită sau elite: diversitate a punctelor de vedere Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența unei minorități, despre motivele acestei preeminențe și despre modul ei de manifestare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Lectura paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența unei minorități, despre motivele acestei preeminențe și despre modul ei de manifestare. Un punct de vedere clar normativ, dar care n-ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
paragrafelor precedente a fost, fără îndoială, edificatoare: un element normativ interferează frecvent cu elementele pur cognitive sau empirice, în diferitele puncte de vedere emise în legătură cu problema elitei sau a elitelor. Redus la esență, obiectul prezentat analizei sociologice la rubrica „elită/elite” este unul situat departe de sensibilitatea egalitaristă dominantă în epoca noastră. Într-adevăr, este vorba despre preeminența unei minorități, despre motivele acestei preeminențe și despre modul ei de manifestare. Un punct de vedere clar normativ, dar care n-ar putea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
față de toți cei care țin de „masă”. Totuși, merită să fie luat în considerație - chiar dacă, până la urmă, va fi contestat în numele scării opuse a valorilor - atunci când este fondat pe efectele perverse ce pot rezulta din refuzul de a selecta niște elite, prin risipa de energie, motivându-se deficitul de competențe și ineficacitatea în acțiune. Alături de astfel de luări de poziție cu caracter normativ, găsim și analize care se străduie, fără să reușească întotdeauna, să rămână pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
caracter normativ, găsim și analize care se străduie, fără să reușească întotdeauna, să rămână pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte de vedere teoretice pot fi grosso modo împărțite în două categorii. Mai întâi, orientarea ce privilegiază caracteristicile personale ale membrilor elitei sau ale candidaților la accederea la elită. Este cazul ideii conform căreia o elită conducătoare este în mod necesar compusă din indivizi ce prezintă calități ce îi recomandă ca fiind apți pentru funcții de leadership, aceste calități putând, bineînțeles, să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
străduie, fără să reușească întotdeauna, să rămână pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte de vedere teoretice pot fi grosso modo împărțite în două categorii. Mai întâi, orientarea ce privilegiază caracteristicile personale ale membrilor elitei sau ale candidaților la accederea la elită. Este cazul ideii conform căreia o elită conducătoare este în mod necesar compusă din indivizi ce prezintă calități ce îi recomandă ca fiind apți pentru funcții de leadership, aceste calități putând, bineînțeles, să varieze mult în funcție de contexte și de epoci
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe terenul neutralității axiologice. Aceste puncte de vedere teoretice pot fi grosso modo împărțite în două categorii. Mai întâi, orientarea ce privilegiază caracteristicile personale ale membrilor elitei sau ale candidaților la accederea la elită. Este cazul ideii conform căreia o elită conducătoare este în mod necesar compusă din indivizi ce prezintă calități ce îi recomandă ca fiind apți pentru funcții de leadership, aceste calități putând, bineînțeles, să varieze mult în funcție de contexte și de epoci. O societate de tip războinic nu necesită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
specific comercial. Acest fapt arată clar că trăsăturile caracteristice respective nu sunt câtuși de puțin niște caracteristici psihologice, contrar celor sugerate, printre alții, de David Beetham și Julian Petrie (1983, p. 109). Societatea feudală reclamă o aristocrație de războinici. Polarizarea elită/mase se traduce în acest context prin opoziția războinici/țărani. Modul de viață și normele de comportament proprii aristocrației favorizează din acel moment formarea în sânul ei a unui habitus care stimulează afirmarea personalității prin forța armelor. Întrucât evoluția istorică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
astfel încât această dispoziție comportamentală să fie tot mai puțin utilă gestionării afacerilor interne ale țării, se va impune progresiv un profil de gestionar administrativ, devenind acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor exigențe relaționale și generate de acestea. O altă orientare pune accentul pe modurile de organizare ce favorizează emergența unei elite. Orice elită dispune de forme de organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
administrativ, devenind acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor exigențe relaționale și generate de acestea. O altă orientare pune accentul pe modurile de organizare ce favorizează emergența unei elite. Orice elită dispune de forme de organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună în fața majorității neorganizate. Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acum caracteristica cea mai adecvată. Și într-un caz, și în celălalt, caracteristicile cerute de la elite sunt subordonate unor exigențe relaționale și generate de acestea. O altă orientare pune accentul pe modurile de organizare ce favorizează emergența unei elite. Orice elită dispune de forme de organizare sau de talente organizaționale care-i permit să se impună în fața majorității neorganizate. Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin forță diferă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care asigură succesul în tranzacții comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea a compatibilității dintre existența elitelor specializate și principiile guvernării democratice. În general, diversitatea elitelor este factorul considerat drept garanția acestei compatibilități. Niște elite în competiție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea a compatibilității dintre existența elitelor specializate și principiile guvernării democratice. În general, diversitatea elitelor este factorul considerat drept garanția acestei compatibilități. Niște elite în competiție oferă populației rolul de arbitru, cu condiția ca aceasta să se simtă suficient de interesată pentru a-l pune în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea a compatibilității dintre existența elitelor specializate și principiile guvernării democratice. În general, diversitatea elitelor este factorul considerat drept garanția acestei compatibilități. Niște elite în competiție oferă populației rolul de arbitru, cu condiția ca aceasta să se simtă suficient de interesată pentru a-l pune în practică. Totuși, birocratizarea constituie ea însăși sursa unei opacități
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar, problema care se impune este cea a compatibilității dintre existența elitelor specializate și principiile guvernării democratice. În general, diversitatea elitelor este factorul considerat drept garanția acestei compatibilități. Niște elite în competiție oferă populației rolul de arbitru, cu condiția ca aceasta să se simtă suficient de interesată pentru a-l pune în practică. Totuși, birocratizarea constituie ea însăși sursa unei opacități de natură să descurajeze implicarea celor mulți în gestionarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
practică. Totuși, birocratizarea constituie ea însăși sursa unei opacități de natură să descurajeze implicarea celor mulți în gestionarea problemelor publice. În ciuda legăturii care se poate stabili între cei doi termeni ai concepției paretiene, ezitările între folosirea singularului sau a pluralului (elită sau elite) tind să se traducă printr-o explozie a obiectului. În această privință, John Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
birocratizarea constituie ea însăși sursa unei opacități de natură să descurajeze implicarea celor mulți în gestionarea problemelor publice. În ciuda legăturii care se poate stabili între cei doi termeni ai concepției paretiene, ezitările între folosirea singularului sau a pluralului (elită sau elite) tind să se traducă printr-o explozie a obiectului. În această privință, John Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să se traducă printr-o explozie a obiectului. În această privință, John Scott face distincție între teoreticienii așa-ziși „elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei singure elite conducătoare (guvernamentale sau nu), și teoreticienii care pot fi calificați drept „pluraliști”, care, dimpotrivă, se ocupă de diversitatea elitelor, în toate contextele și la toate nivelurile (Scott, 1990, pp. XI-XIII). Acest fapt nu corespunde distincției paretiene dintre excelență și preeminență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elitiști” (noi îi vom numi unitariști, pentru a evita confuzia cu normativiștii), a căror atenție este centrată pe existența unei singure elite conducătoare (guvernamentale sau nu), și teoreticienii care pot fi calificați drept „pluraliști”, care, dimpotrivă, se ocupă de diversitatea elitelor, în toate contextele și la toate nivelurile (Scott, 1990, pp. XI-XIII). Acest fapt nu corespunde distincției paretiene dintre excelență și preeminență. Și unii, și alții se pot mulțumi cu constatarea unei poziții de superioritate socială de facto. Totuși, pentru primii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]