3,858 matches
-
Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL, ) este o enciclopedie biografică germană ce acoperă persoane în legătură cu istoria Bisericii, fondată în 1975 de Friedrich Wilhelm Bautz. Cumprinde circa 20,000 articole, multe din ele disponibile online. Lexiconul cuprinde un număr de peste 20 000 de articole, la unele din aceste articole au
Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc () [Corola-website/Science/320487_a_321816]
-
cu dirijarea Corului Seminarului Central și-l îndeamnă să se înscrie la Conservatorul Din București. Între anii 1932 - 1936 urmează cursurile Conservatorului din București , având profesori renumiți ca Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) ,Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale ) ,George Breazul (enciclopedia și istoria muzicii) , Faust Nicolescu ( teorie solfegiu n) , Mihail Jora ( armonie, contrapunct , fugă ) , Ștefan Popescu ( dirijat cor și compoziție corală bisericească ), desăvârșindu-și studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă din București între anii 1936 - 1938 , având profesori pe : Preotul
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
familie este transcris Klozner -יוסף גדליה קלוזנר, 20 august 1874 - 27 octombrie 1958) a fost un istoric, publicist și critic literar israelian, originar din Lituania. A fost profesor de literatură ebraica la Universitatea ebraica din Ierusalim și redactor șef al Enciclopediei Ebraice. A fost din tinerețe militant al cauzei sioniste, devenind un adept al curentului sionist revizionist. În 1949, la primele alegeri din Knesset pentru funcția de președinte al Israelului, a candidat din partea opoziției naționaliste, pierzând în fața lui Hâim Weizmann. s-
Yosef Ghedalya Klausner () [Corola-website/Science/323404_a_324733]
-
mișcări populare și autonomia centrelor urbane în Asia musulmană medievală. Cahen a fost solicitat să scrie capitolele despre lumea islamică și câteva din capitolele despre cruciade din „Istoria generală a civilizațiilor” (PUF, Paris). De asemenea, a scris diferite articole în „Enciclopedia Islamului” în editura Brill, capitolul „Economie, societate, instituții” din Enciclopedia Cambridge a Islamului și în revista „Arabica”. În contrast cu modestia care îl caracteriza, Cahen a fost denumit de unii din colegii de breaslă „decanul istoriei sociale musulmane” și „unul din istoricii
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
Cahen a fost solicitat să scrie capitolele despre lumea islamică și câteva din capitolele despre cruciade din „Istoria generală a civilizațiilor” (PUF, Paris). De asemenea, a scris diferite articole în „Enciclopedia Islamului” în editura Brill, capitolul „Economie, societate, instituții” din Enciclopedia Cambridge a Islamului și în revista „Arabica”. În contrast cu modestia care îl caracteriza, Cahen a fost denumit de unii din colegii de breaslă „decanul istoriei sociale musulmane” și „unul din istoricii islamului de cel mai mare răsunet din secolul al XX
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
lucrurile mele favorite - sânge, iubire, foc, ura și unul sau două idealuri înalte. Mi-aș dori să-l fi scris eu.". Românul a generat opinii diverse. Dacă David Gentle scrie pe CyberpunkReview.com că "" este deasupra creațiilor cyberpunk obișnuite, în "Enciclopedia Science Fiction", John Clute și Peter Nicholls caracterizează românul ca fiind "derivat". Cartea a fost inclusă în bibliografia de bază a cursurilor despre literatura cyberpunk din universitățile americane. Românul are la bază două nuvele anterioare ale lui Williams, Panzerboy și
Supercablat () [Corola-website/Science/323950_a_325279]
-
și a artei românești. Programul revistei sa va cristaliza pe parcurs. Acesta pare a fi inspirat chiar din revista "Familia", a lui Iosif Vulcan, patronul revistei, al cărui portret apare pe coperta fiecărui număr. Revista își propune să fie o enciclopedie culturală, de literatură, folclor și istorie. Poezia este genul literar cel mai des întâlnit, datorită faptului că redactorul-șef însuși este poet, prezent cu versuri în aproape fiecare număr. Sunt reproduse poezii din clasicii literaturii române: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri
Revista quot;Iosif Vulcanquot; (Australia) () [Corola-website/Science/318912_a_320241]
-
Din 1962 a fost profesor de filologie hispanică și lingvistică în străinătate. A fondat revista "Romanica" (1968-1973). A colaborat și la revistele românești din străinătate ("Suflet românesc", "Cuget românesc", "Buletin informativ" etc.). A colaborat cu articole de cultură medievală la Enciclopedia Catolică și cu articole cu subiecte literare și de cultură română la "Enciclopedia El Ateneo". Din 1990, "Liga Culturală a românilor de pretutindeni" a editat publicația periodică „Cuget românesc”, cu subtitlul "Revistă de fraternitate românească prin spirit și cultură".
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
fondat revista "Romanica" (1968-1973). A colaborat și la revistele românești din străinătate ("Suflet românesc", "Cuget românesc", "Buletin informativ" etc.). A colaborat cu articole de cultură medievală la Enciclopedia Catolică și cu articole cu subiecte literare și de cultură română la "Enciclopedia El Ateneo". Din 1990, "Liga Culturală a românilor de pretutindeni" a editat publicația periodică „Cuget românesc”, cu subtitlul "Revistă de fraternitate românească prin spirit și cultură".
Cuget românesc () [Corola-website/Science/318916_a_320245]
-
pentru profesori ● Softuri (tipuri și titluri) ● Soft documentar ● Modalități de consultare a bazei de date de către public 2.2. Fondul documentar ● Beletristică: Nr. de volume: Nr. de titluri: ●Lucrări documentare: din care: - documente cu caracter științific: - materiale de referință (dicționare, enciclopedii, atlase): - lucrări metodico-științifice pentru cadrele didactice: - manuale școlare: din care nr. total pe suport digital: ● Număr de periodice (ziare, reviste, anuare...): ; număr de titluri număr de abonamente pentru anul în curs , din care pe suport digital ● Număr de achiziții în
METODOLOGIA**) din 7 octombrie 2011 (*actualizată*) pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265722_a_267051]
-
pliante tipărite 22110000-4 Cărți tipărite 22111000-1 Cărți școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 22210000-5 Ziare 22211000-2 Reviste specializate 22212000-9 Periodice 22212100-0 Publicații periodice 22213000-6 Reviste 22300000-3 Cărți poștale, felicitări și alte imprimate 22310000-6
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
11 Cărți 22110000-4 Cărți tipărite 22111000-1 Cărți școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22.12 Ziare, reviste specializate și periodice care apar de cel puțin patru ori pe lună 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 22210000-5 Ziare 22211000-2 Reviste
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
4905 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 4901.91 22114100-3 Dicționare 4905.91 22114200-4 Atlase 4905[.1+.99] 22114300-5 Hărți 4905.99 22114310-8 Hărți de cadastru 4905.99 22114311-5 Copii heliografice 4904 22114400-6 Partituri 4901.91 22114500-7 Enciclopedii 4901+4903 22120000-7 Publicații 4901+4903 22121000-4 Publicații tehnice 4901.99 22130000-0 Anuare 4901[.10+.99] 22140000-3 Pliante 4901[.10+.99] 22150000-6 Broșuri 4901[.10+.99] 22160000-9 Fascicole 4902 22200000-2 Ziare, reviste specializate, periodice și reviste 4902.1 22210000-5 Ziare
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
iulie. Nivelul mediu de precipitații este de 1.000 milimetri la țărm, până la 3.500 milimetri în Alpi, 800 milimetri în sud-est și 1.400 milimetri în zona centrală. La 1 iulie 2014 în Slovenia erau 6035 de localități. Potrivit Enciclopediei Sloveniei, regiunile istorice urmează liniile diviziunilor prevăzute pentru Slovenia în cadrul Imperiului Habsburgic (Carniola, Carintia, Stiria și Litoralul). Subdiviziunie acestora sunt: Ultimele două alcătuiesc Regiunea Litoral ("Primorska"). Carniola Albă ("Bela krajina"), parte a Carniolei Inferioare, este considerată de cele mai multe ori ca
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
în anul 2016 o populație estimată de peste 26 de mii de locuitori. Data primei atestări documentare a orașului este foarte controversată. Astfel, unii consideră că orașul a apărut în 1789, alții - în a doua jumătate a sec. XVIII, inclusiv în Enciclopedia Sovietică Moldovenească se scrie că orașul a apărut la răscrucea secolelor XVIII-XIX. Însă cercetătorul istoriei localităților basarabene Vladimir Nicu a găsit un document, care atestă ul la 27 mai 1443. Oricum, la începutul sec. XIX Comratul era un sătuc micuț
Comrat () [Corola-website/Science/297396_a_298725]
-
mișcare a făcut că reformele să fie dezirabile și necesare: Iluminismul. "Les philosophes", ca Voltaire, Montesquieu și Rousseau au scris despre problemele Franței și au atacat prejudecățile și superstițiile din mediul lor. Au contribuit la cea mai mare opera iluministă: Enciclopedia, al cărui prim volum a apărut în 1752, ultimul din cele 35 apărând în 1780. Scopul lor era aplicarea analizei raționale în toate domeniile, nefiind dispuși să accepte tradiția sau revelația ca rațiunea suficientă pentru a întreprinde ceva, pledând pentru
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
relelor în societate ca fiind proprietatea privată, de aceea ea trebuia limitată. De asemenea, milita pentru participarea tuturor cetățenilor la viață politică, statul trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
proprietatea privată, de aceea ea trebuia limitată. De asemenea, milita pentru participarea tuturor cetățenilor la viață politică, statul trebuia organizat pentru a asigura suveranitatea poporului. Denis Diderot și Jean le Rond d'Alembert au publicat ,Enciclopedia” în 35 de volume, "Enciclopedia" conține ideile revoluționare ale iluminismului: lupta pentru progres, libertate și toleranță, egalitatea între oameni și între popoare. Forma ideologică a iluminismului, prin critica la adresa Vechiului Regim, a pregătit, pe plan ideologic, marile răsturnări cauzate de . Abia după izbucnirea revoluției și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
militare germane, care refuză să-i acorde viza de tranzit. După armistițiul din august 1944 este câteva luni director al revistei "Universul literar" (1944 - 1945). Sprijinit de aproximativ 300 de colaboratori și de ziarul Universul, întreprinde lucrări pregătitoare pentru editarea "Enciclopediei Universul" (1942 - 1945). Fișele întocmite pentru realizarea acestei lucrări, care trebuia să apară în 24 de volume și din care nu s-a publicat decât sumarul articolului de la litera A, s-au pierdut. Revenit la Paris în calitate de consilier cultural al
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
În ziua de astăzi ea adăpostește o sală mare de concerte (cu scenă relativ mică) plus câteva săli mai mici, în timp ce spectacolele de operă propriu-zise au loc într-o altă clădire din Frankfurt - opera actuală. = Frankfurt pe Main = De la Wikipedia, enciclopedia liberă Pagina „Frankfurt” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Frankfurt (dezambiguizare). Frankfurt pe Main (în germană "Frankfurt am Main" [ˈfraŋkfʊrt]) este cel mai mare oraș din landul federal german Hessa și al cincilea oraș ca mărime din Germania. Este situat
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
aproape șase decenii lucrarea lui fundamentală și-a croit drum în întreaga lume, constituie prima străpungere românească în gândirea economică universală și a intrat definitiv în istoria doctrinelor economice moderne, fiind citată în studii de specialitate, cursuri universitare, tratate și enciclopedii, dar nu a văzut pînă în 1987 lumina tiparului în limba română, ceea ce Manoilescu însuși, și nu numai el, considera ca «o situație paradoxală»" . Mihail Manoilescu și-a expus teoriile privind rolul major al burgheziei, necesitatea industrializării României, necesitatea dezvoltării
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
lumina noilor manuscrise. Mențiuni de istoriografie literară și folclor", ESPLA, 1957, pp.134-148. PERPESSICIUS 1967: Perpessicius, Ștefan Petică: Cavalerul negru, în „Opere”, II, București, Ed. pentru Literatură, 1967, pp. 78-80. PETCU 2012: Marian Petcu, "Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică", Editura Polirom, Iași, 2012 PETROVICI: I., Petrovici, "Fulgurații filosofice și literare", Editura Biblioteca pentru toți, nr. 1543-1546, Ateliere grafice, Socec & Co., pp. 309-310. PILLAT 1999: Cornelia Pillat, "Voluptatea lecturii, "în „România literară”, nr. 35, 1999 PIRU 1981: Alexandru Piru
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
George Tutoveanu, "Ștefan Petică" (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5. TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, "Amintiri literare. Ștefan Petică", în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, "Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în „Viața Nouă”, 15 iunie 1971, Galați, pp.10-11. URSU 1936: G. Ursu, Istoria
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
în slujba expresiei. Dacă în „Ofranda muzicală” și „Arta fugii” virtuozitatea de scriitură polifonică este un scop, în Missă contrapunctul, canonul și fuga, în cele mai ingenioase împletiri, sunt valoroase mijloace de exprimare muzicală, lucrarea fiind considerată de către Hubov o “enciclopedie a artei contrapunctice”. Numeroase corale de mici dimensiuni, de mare simplitate și cu structură armonică, participă la desfășurarea dramei și subliniază expresia prin mijloace diversificate. Cele trei oratorii ale sale sunt cantate mai dezvoltate, în care autorul înlănțuie piese din
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
și sabie" (1884), "Potopul" (1886) și "Pan Wołodyjowski" (1888). În 1918, după refacerea statului polonez, limba poloneză devine unica sa limbă oficială, folosită în administrație, școli, tribunale etc., și se dezvoltă datorită acestui statut. În perioada interbelică este redactată prima enciclopedie modernă în limba poloneză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ocupanții germani și ruși interzic folosirea publică a limbii poloneze, care devine din nou un factor de unire a tuturor polonezilor. După război, poloneza este declarată limbă oficială în
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]