6,312 matches
-
ceea ce repre-zintă "acceptabilul" și "inacceptabilul". În Express Yourself (1989), Vogue și Justify My Love (1990), apare în travesti și utilizează parodia pentru a submina polaritățile masculin / feminin, artă adevărată / artă pop, ficțiune / realitate, privat / public 143. Personalitatea ei schimbătoare și estetica seducției devin astfel "punctele de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
nu numai că au dislocat sintaxa culturală europeană, dar au modificat și semantica culturală a Europei. Ori de câte ori europenii râdeau de entuziasmul american față de ceea ce europenii considerau că este vulgar și de proastă calitate, reacția acestora izvora din ignoranță. Ei cântăreau estetica americană după standarde europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură și în America 259". Un exemplu grăitor în acest sens este Rosie the Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de care nu prea ești sigur și le lepezi după aia la montaj. E mai bine așa, decât să te gândești, ah, ce bine era dacă aveam și aia sau ailaltă. Acum, după ce mi-am mai rafinat oarecum stilul și estetica, acum nu aș mai folosi ce este simbolic sau, dacă aș face-o într-o primă machetă, aș scoate absolut tot la montaj. Pentru că simbolicul nu își are locul în film. Cel puțin nu cel de factura asta. Există și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu pot să văd reportaje, nici măcar la BBC sau pe ARTE, cu toți acei ziariști care trebuie să arate că au fost acolo. Nu mai este nici film, nu mai este nici informație. Ca să rezum: o structură solidă și o estetică definită, măcar în parte, înainte de a începe să filmezi. Și alt sfat ar fi să nu filmeze prea mult. Asta e o foarte mare greșeală și se face tot timpul. București, 2008 Thomas Ciulei (n. 1965, București) Regizor, scenarist, director
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
tot. Este un fel de treatment. Asta nu înseamnă că aici este cuprins întregul film, în detaliu, dar există ideea, prezentarea locului, un mic istoric, o prezentare a oamenilor, o prezentare a intențiilor mele și ceva despre ritmul filmului, despre estetica lui. Când cineva citește un asemenea proiect poate să-și facă o imagine despre film, ceea ce este important, chiar dacă imaginea care și-o face va fi într-o anumită măsură diferită de cum va arăta filmul în final. Cum se obțin
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
fel de producții trăiesc. Ați filmat pe 35 de mm, o tehnică destul de laborioasă comparativ cu tehnologia video de astăzi. Cum este influențată gândirea cinematografică de noile facilități apărute în ultimii ani? Asta este o discuție care ține de noua estetică a filmului și este o discuție fără sfârșit. Filmele documentare din acea vreme aveau o serie de limitări tehnice în alegerea subiectului: zgomotul aparatului de filmat obișnuit nu permitea înregistrarea sunetului pe viu, era nevoie de o carcasă specială, din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
așa-numitul blimp. Echipamentul de filmare cântărea vreo 80 de kilograme. Era nevoie de doi oameni ca să-l ridice pe trepied, astfel că mișcările de aparat erau sărăcăcioase. Pelicula de 35 de mm impunea și ea un anumit tip de estetică: filmarea într-o cheie joasă de lumină, pentru a reda atmosfera unui loc, era respinsă de laborator drept un rebut. Soluția era o expunere bogată, adică o baie de lumină, ceea ce făcea ca totul să pară festiv și fals. Trebuia
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
unde a realizat coloana sonoră a peste 700 de filme de scurt și mediu metraj. Cadru didactic la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, din 1993, iar din 2010 și la Universitatea Hyperion din București. Cărți publicate • Estetica sunetului în filmul de scurt-metraj românesc, Editura UNATC Press, București, 2008. Distincții primite • Medalia "Meritul pentru învățământ", clasa a III-a, în 2004. Omul de sunet trebuie să fie și artist Ați absolvit Conservatorul "Ciprian Porumbescu" din București în 1972
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
până acolo încât să renunți la comentariul vorbit al secvenței sau al filmului, uneori, bineînțeles, când genul de film nu presupune informație exactă, cum sunt documentarele istorice sau științifice. Procedeul este folosit îndeosebi în poemul sau eseul cinematografic. În lucrarea Estetica sunetului în filmul de scurt-metraj românesc, vorbiți de metaforă sonoră și de simbol sonor. Cum funcționează aceste elemente stilistice în relație cu imaginea? Metafora, indiferent de forma ei, acordă alte sensuri decât cele obișnuite. În raport cu imaginea, putem folosi sunete metaforice
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de 15 proprietari, datorită următoarei chestiuni: „Sunteți rugat să binevoiți a vă prezenta la cabinetul subsemnatului azi, 8 aprilie 1940, ora 18,30 când urmează a lua la cunoștință cu privire la construcția gardurilor dela proprietățile Dvs. spre a se da o estetică stradelei pe care o construim”. După document, era vorba de str. Gheorghe Racoviță (astăzi dispărută prin sistematizare) dar și de strada Mihail Kogălniceanu, străzi care atunci fuseseră proaspăt pavate cu bolovani de râu. Printre convocați se numărau următorii: David Steinberg
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Proiectul și lucrările de execuție au fost realizate de arhitectul Filip Xenopol. Construcția, ce îmbină stilul Renaissance cu cel neoclasic, este dezvoltată pe un plan simetric cu regim de înălțime pe demisol, parter și etaj. Prin întreaga sa volumetrie și estetică, clădirea Palatului Administrativ este cea mai pregnantă prezență de arhitectură clasică din textura imagistică a Bacăului. Deși a rămas până în zilele noastre cel mai important reper arhitectonic al orașului, impozanta construcție înregistrează un bilanț al descrierilor literare extrem de sărăcăcios. Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de excitație. Ca o consecință, mișcările elevilor, la aceasta vârstă, sunt rigide și o precizie scăzută. Nivelul intelectual mai ridicat îl face pe elev mai receptiv la noi forme de transmitere a cunoștințelor, la perfecționarea gestuală, la realizare a unei estetici corporale și motrice. În această perioadă au loc modificări importante și progrese în dezvoltarea psihică, din cauză că procesul învățării se conștientizează ca atare. Activitatea școlară va solicita intens activitatea intelectuală. Elevul este supus unor strategii de însușire gradată a cunoștințelor cuprinse
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se vedea programul revistei "Dacia li-terară", Iași, 1840), tânărul transilvan cu înalte studii europene inaugurează un ciclu de conferințe pe teme de educație, estetică și psihologie. Din 1864, i se adaugă prietenii prelectori Vasile Pogor și Petre P. Carp. Unele conferințe vor fi tipărite în revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
București, 1998, vol.I, p.p.24-25) 3 Numai din simpla trecere în revistă a celor zece prelecțiuni care urmează este edificatoare pentru dimensiunea ezoterică a prelecțiunilor. Așadar: "Familia în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie"; "Temperamentele"; Viața de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în stat și societate, educațiunea în familie", "Educațiunea fundată pe principii științifice; estetica și psihologia ca părți ale filosofiei", "Principii estetice. Frumosul, sublimul și plăcutul. Aplicări la muzică (opera clasică și opera italiană) și la literatură (clasică și romantică); " Importanța esteticii pentru educațiune. Principii psihologice. Idealismul și materialismul în psihologie"; "Temperamentele"; Viața de zi și viața de noapte a sufletului, vis, viziuni, stahii"; "Memoria și fantezia"; "Voința și caracterul", "Voința și inteligența, talentul și geniul"; "Recapitulare. Mijlocul justifică scopul". 4 George
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
trecuse neputința..." Mateiu aduce din veacul romantic acea "atracție specială pentru excepțiile morale. Pe el îl interesează tocmai acea umanitate care iese din clarificații, și arta lui e a artificialității somptuoase" (Ov. S. Crohmălniceanu) orientări ce se recunosc și în estetica simboliștilor și decadenților, atît de opusă principiilor clasicismului cărora le-a fost credincios Ion Luca Caragiale: "...oricît ar părea de oribil, verva bătrînului Caragiale, ostentativa-i comportare plebeiană, verdeața limbajului său, era dispus să le convertească în trivialitatea volubilă a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unui eu monolitic și pentru a aplica în chip coerent conceptul la procesul creației artistice (fenomen care implică trăsături epistemice și estetice), ar trebui să facem distincție între două tipuri de eu. Distincția în cauză este crucială din perspectiva unei estetici a productivității ceea ce, în taxonomia germană, se numește Produktionsästethik și, în cea franceză, poïétique. Ambele discipline de investigație estetică sunt centrate asupra facerii operei de artă în general și includ atât o teorie generală a creativității, cât și analiza aspectelor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
implică două sensuri: pe de o parte, "capacitatea de a experimenta "imagini mentale"" (Cooper, 1996, p. 212) și, pe de altă parte, "capacitatea subiectului de a se angaja în procesul de gandire creatoare" (Cooper, 1996, p. 212). Cu toate că, în domeniul esteticii generale, se poate vorbi despre "imaginație creatoare", sintagma dobândește un înțeles specific atunci când se aplică poeticii vizionare. Dacă avem în vedere doar primul caz, al sensului larg estetic, trebuie să precizez că, de fiecare dată când o persoană își imaginează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
responsabilă de perfecțiunea formei rezultate din activitatea intelectuală a poetului, natura nejucând niciun rol în generarea acesteia. Aici se poate identifica un principiu activ al unui tipar de conștiință antinaturalistă, care refuză orice implicare a acestei natură naturata în câmpul esteticii și care plasează activitatea umană mai presus de orice altă formă de activitate conceptibila. Intelectul uman poate fi elogiat astfel, întrucât el poate proiecta lumi perfecte (cu toate că acestea rezultă, concomitent și parțial, dintr-o experiență de tip afflatus)66, nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
doua este didactica, iar a treia, o simplă imitație 82. Desigur, poezia lui Blake ar putea fi plasată sub auspiciile primului tipar. Oricum, pretinzând ca Dumnezeu este la originea cărților sale profetice, Blake preia, involuntar, o aserțiune fundamentală din câmpul esteticii, pe care o enunța Schelling în Philosophie der Kunst, anume că ființă supremă este "[c]auză imediată a întregii arte (subl. în text, n.m.)" (1989, p. 32), fiindcă ea reprezintă "sursă ideilor" (1989, p. 32), matricea primordială a oricărui scenariu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dintr-o perspectivă estetică, vizând opera de artă rezultată. Cele două dimensiuni sunt, adesea, interconectate, cu toate că această condiție nu este imperativa. Viziunile înregistrate 99 diferă în mod radical de cele experimentate. Pentru a putea aglutina un discurs credibil centrat asupra esteticii blakeene, trebuie să descoperim mai întâi ce anume înțelege Blake prin "viziune". Motivul principal este că acela că procesul de creație artistică blakeană nu poate fi separat de dezvoltarea și exercitarea capacității vizionare 100. Frye crede că, reunind principiile de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
you see with not thro the Eye" (E: 520). Artă vizionara blakeană este compozita, constituind o mixtura de "cuvinte" și de "imagini", bine identificate, de pildă, de Jean H. Hagstrum (1978, p. 13). Pentru că lectorul să înțeleagă mai bine această estetică particulară, voi face uz, în continuare, de terminologia lui Goodman referitoare la limbajele artistice 116. Tehnic, pictură și gravura sunt autografice ele nu pot fi reproduse, din moment ce alfabetul lor de semnificații este redus la un cod inclus, unic fiecărei opere
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
produs estetic parțial autografic, partial alografic 118. Orice ediție critică a operelor lui Blake (inclusiv lăudată ediție Erdman, din care am extras citatele pe parcursul studiului meu) face concesii serioase dimensiunii lor alografice și subminează, în chip inevitabil, componența lor autografica. Estetică vizuală și estetică textuala nu trebuie interpretate, în cazul lui Blake, drept manifestări separate, ci drept epifenomene complementare ale eului creator 119. În această secțiune, m-am axat și voi continua să mă axez asupra artei verbale a lui Blake
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
din viziunea divină, care, în ierarhia propusă de poet poartă numele, precum vom vedea în continuare, de viziune cvadrupla. 5. Unitate absolută. A treia și a patra dintre caracteristicile enumerate proiectează opera de artă blakeană dincolo de sfera comun acceptată a esteticii, într-un domeniu al conștiinței pure. Artă lui Blake este centrată asupra căutării unității absolute, în pofida neregularităților și asperităților formale. Din această perspectivă, Blake poate fi pus în relație cu Schelling 128, cel care, în Philosophie der Kunst, preia ideea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
perspectivă, Blake poate fi pus în relație cu Schelling 128, cel care, în Philosophie der Kunst, preia ideea lui Hegel privitoare la dispariția formei în arta și pretinde că doar o operă "interioară" sau "ideală" ar putea efectua uniunea dintre estetică și metafizica. Operele în sens tradițional ar deveni obsolete, iar atingerea acestui ideal ar avea consecințe onto-sociale surprinzătoare, ducând la o uniune spirituală a tuturor oamenilor 129. 6. Sinteză artistico-religioasă. Contemplarea frumuseții estetice reprezintă idealul vieții creștine, model oferit de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]