4,450 matches
-
luat ființă primul serviciu de chirurgie din Principatele Române, organizat de Ludovic Russ Senior (P. Anghel 1937). L. Russ-Senior este autorul unor premiere chirurgicale În Principatele Române: În anul 1847, efectuează prima intervenție chirurgicală În care pacientul este anesteziat cu eter, iar În anul 1852 realizează cu suces prima trepanație craniana pentru un hematom intracranian cu evoluție bună postoperatorie. În ciuda a numeroase dificultăți materiale și politice, la 1 decembrie 1879 a fost inaugurată Facultatea de Medicină a Universității Ieșene ce a
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sale (dr. lonel Bogdan, alternativ cu dr. Vsevolod Urbanovici, plus doi interni), se Îndrumau cazurile mai grave. Aici, pe cât posibil, anestezia era locală sau rahidiana, menajând astfel starea generală a pacienților la nevoie se recurgea și la narcoza (adormire) cu eter, mai rar cloroform. Hemostaza era perfectă, spre a reduce la minimum noi pierderi de sânge la organismele deja spoliate. La necesitate majoră, se administrau și transfuzii de sânge proaspăt, recoltat pe loc de la donatori universali. La trepanații craniene, pentru extragerea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
sânge. La ora 11 am intrat cu el În sală. Profesorul Moruzi, lonel Bogdan și internul Mihăiță Popescu au intrat În sală. Rânitul, dopat cu analgetice, gemea Înfundat și tușea intermitent, stropindu-ne cu sânge. Bolnavul a fost intubat cu eter pe sonda traheala. Mai Întâi i-au golit spațiul pleural de sângele revărsat și zdrențe din cămașă. Apoi s-a trecut la verificarea integrității pulmonului. Avea o schija În el. I-au extras-o, prinzând rană cu două fire de
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
confirmate de hrisovul domnitorului CehanRacoviță În anul 1757. În acest spital a luat naștere și s-a format Școală Medicală Ieșeana: Profesorul Ludovic Rus - senior (1816 1888) În 1847 În luna ianuarie realizează prima intervenție chirurgicală utilizând anestezia generală cu eter. În 1848 a Înființat prima secție de chirurgie În Principatele Române. În 1859 deschide Cursul de Anatomie Topografica Chirurgie Superioară și Operatorie, Pansamente și Instrumente. Profesorul Leon L. Scully (1853-1912) Este organizatorul primei clinici chirurgicale din Iași În anul 1881
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
creșteau din umeri se încordară și ele. Corl își răsuci dintr-o parte în alta enormul său cap de pisică, în timp ce filamentele păroase din care-i erau alcătuite urechile fremătau cu putere, iscodind fiecare adiere de vânt, fiecare vibrație a eterului. Nu primi nici un răspuns. Complicatul lui sistem nervos nu înregistra nici o mișcare. Nimic nu vădea prezența acelor ființe, care erau unica lui sursă de hrană pe această planetă pustie. Corl se ghemui la sol - o gigantică siluetă felină zugrăvită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
unui fost astru, după cum fosilă este și lumina din memoria orbilor, cea care dă splendoare doar de ei gustată chipurilor altfel comune ale unor femei cu biocîmpuri iscoditoare. Stranii se dovedesc Însă spațiile În care știe lumina să se fosilizeze: eterul interstelar și infinitul minții omului. Iată, prin urmare, măcar două dintre apele pe deasupra cărora alege să se poarte Duhul. Cu lumina acestei lumi m-am Întîlnit doar pe alocuri, dacă stau să socotesc bine, prin nu mai mult de nouă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
versurile citate nu sunt singurele. Răsfoind cartea, descoperim numeroase alte încercări ratate de a face poezie: „Un mofluz se prinde de-o cutie, / apoi de o pungă, două“; „Tu, / tipos titirit, / da’bine matosit, / garnisit cu scofală, / stârnind ecouri, / cu eterul te-ai contopit / nas în nas“; „Mă cred uneori nenăscut, / întruna în căutare de trup, / târcolind soartă după soartă“; „Harfele și lirele / mimetesc confuzul. / Cinelele pun capace. / Timpănesc timpanele“ etc. Cartea are și o prefață la fel de greu inteligibilă, semnată de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nervi și aceleași leșinuri ciudate. Erau însoțite, ca și atunci, de alternative de dragoste și de mânie pentru Doru, care era subiectul și obiectul principal al stărilor ei. Doru speriat chema mereu în ajutor pe Lina, care, în afară de valeriană și eter, nu putea lucru mare, deoarece predicele rămâneau fără de ecou. Un tratament de injecții neurotonice adusese totuși încetinirea acelor manifestări. Atunci Doru se reîntorsese la ocupațiile moșiei, care nu cunoscuseră niciodată atâta părăsire și se răzbunau. Avusese cu atât mai mult
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
înghită nodul din gât. Să ai mare grijă de tine, Dinule! Și de noi! Din depărtare se auzea vacarmul mulțimii și scandarea Jos tirania!, Libertate pentru țară!, Noi suntem poporul! Măgăoaia din vârful unui stâlp de la colțul străzii răspândea în eter o nouă știre cu privire la marile izbânzi pe drumul construcției unei vieți tot mai fericite. În marea lui grabă, Dinu a distrus-o cu o piatră cubică bine țintită. Doi poterași de la gineală i-au interzis ceva mai încolo accesul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prin variații de strălucire aidoma păsării violet din vitraliu. Așa cum marea artă, dincolo de orice îmbogățire pe care o aduce omului, presupune ceva inefabil care te violentează și-ți subjugă admirația, nici căldura unui chip de om nu suportă adjectivul. Din eterul său se naște dragoste sau ură. Cu atît mai mult cu cît aceasta vine acoperită cu un amestec de maternitate și de ingenuă fragilitate. Ce naivitate: să crezi că acel „ceva“ ce face frumusețea unui chip e sufletul frumos ce
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cele din urmă soneria tace și o voce caldă și înregistrată anunță că ar fi bine ca ea să încerce mai târziu. Dar nebuna nu vrea să vorbească cu niște voci de plastic. Nebuna știe că la capătul undei din eter e un om făcut din carne. Așa că sună iar și iar și iar. Și iar. Și iar. Azi și acum, e hotărâtă să fie rea cu omul adorat. Necruțătoare. Ca o amazoană. Ca-n filmele cu amazoane rele și necruțătoare
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
care întrezărește „o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“, este singular. Dacă nu mi-ar fi teamă de cuvinte, aș spune că este aproape revelatoriu. Cred că ar putea da seama de efortul acelui om, ca un semn din eter. Ceea ce a așteptat ani de-a rândul, întreaga viață, pare să se arate în ultima clipă. Sau, probabil, doar un semn, sesizat de vederea sa tot mai slabă. Imediat însă povestitorul lasă în urmă vagul acestei apariții: „Numai că nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
aruncat, În iazul străveziu și adânc, de la rădăcina impunătoarei clădiri. Câteva ore mai târziu, de la azilul despre care povestim, pleca, spre orașul colinelor, telegrama care Îi invita, pe fecior și pe noră, să vină și să-și ridice morții. În eter, Însă, telegrama s-a intersectat cu o alta, la fel de tristă: venea, de la forurile abilitate ale aviației civile, și-i condoleanța, pe bătrânii azilanți, Întrucât, avionul cu Însurățeii lor la bord, a fost lovit de un trăsnet și trimiși Într-o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai legați și de femei, clătină din cap gazda. - Trist, dar adevărat, oftă Extraterestrul, degustând din scrumbioară și umplându-și păhărelul gol. Noi disprețuim, În general, lumea brută În care trăiți voi. Dar câteodată tânjim după ea. Materia, ca și eterul, Îți oferă multe bucurii. Și În lumea voastră sunt multe lucruri minunate, aflate, ce-i drept, Într-o stare de imperfecțiune. Poate că ar fi trebui să ajungem la un compromis. - Am văzut eu la ce fel de compromis se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
tuturor oamenilor există și este în funcțiune: televizorul. Trebuie înlocuite programele actuale cu programe utile oamenilor. Fiecare om trebuie să știe cum se desfășoară viața pe pământ și să nu distrugă elementele determinante, care întrețin viața pe pământ: „Prana, Manas, Eterul, Focul, Aerul, Apa, Pământul”( Powell A.E. „Dublu eteric”, 1938, Editura Aninoasa Gorj, citat de Florin Gheorghiță, 1997, (7)). Primele trei elemente sunt invizibile și asigură „o hrană cosmică” invizibilă oamenilor. Pentru a beneficia de „hrana cosmică”, oamenii trebuie să
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
societății, pentru a-i convinge pe toți, să gândească numai pozitiv, pentru binele individual și al întregului Univers. 3. ELEMENTELE DETERMINANTE ALE VIEȚII După Powell A. E.(citat de Florin Gheorghiță, 1997, (7)), elementele determinante ale vieții sunt: Prana, Manas, Eterul, Focul, Aerul, Apa și Pământul. 3.1.ELEMENTELE DETERMINANTE INVIZIBILE Elementele determinante invizibile: Prana, Manas, Eterul, acționează asupra ființelor vii ca o forță benefică divină, pe care oamenii o numesc puterea lui Dumnezeu. Această forță benefică divină acționează automat si
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
întregului Univers. 3. ELEMENTELE DETERMINANTE ALE VIEȚII După Powell A. E.(citat de Florin Gheorghiță, 1997, (7)), elementele determinante ale vieții sunt: Prana, Manas, Eterul, Focul, Aerul, Apa și Pământul. 3.1.ELEMENTELE DETERMINANTE INVIZIBILE Elementele determinante invizibile: Prana, Manas, Eterul, acționează asupra ființelor vii ca o forță benefică divină, pe care oamenii o numesc puterea lui Dumnezeu. Această forță benefică divină acționează automat si produce: a. Acționează după programul prestabilit și produce, din fiecare sămânță, un nou exemplar de organism
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
că, cu cât afla mai multe lucruri - acum - cu atât mai în siguranță avea să fie atunci când s-ar fi ivit momentul de criză... Poate să-l contacteze pe Gosseyn Doi? Fu o pornire trecătoare. De fapt, observase deja că eterul era tăcut. Nu simțea absolut de loc prezența alter-ego-ului său. Erau din nou, complet izolați. Poate că trebuia să analizeze ce aveau de gând ființele Troog în legătură cu prizonierii? Pentru asta trebuia să părăsească încăperea, cu intenția de a-i căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
de paie ajunsese, totuși, prin sacrificiul de sine, renunțând la o parte din materie, care, la drept vorbind, nu-i era de nici un folos, să atingă starea de grație și să acceadă la adevărul ultim, aflat dincolo de flăcările iadului, În eterul pur. Dedesubtul lui Oliver, În salonul rezervat sexului opus, se afla Olivia, femeia-salcie, care avea obiceiul să-și reverse la miezul nopții pletele pe geam. Masterandul Oliver se străduise să-i intre În grații, vorbindu-i despre vreme, În timp ce pașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se va apuca să-i dea foc, masterandul Își va freca mâinile de bucurie și va scoate arzând În vâlvătăi un ultim strigăt de triumf. În sfârșit, materia lui cenușie, prin intermediul focului, se va contopi cu adevărul ultim aflat În eter... „Atunci”, zise profesorul, ridicându-se de pe scăunelul lui, „eu zic să-l lăsăm În pace. Oliver știe și singur ce are de făcut...” Pe moment, masterandul se arăta a fi satisfăcut de tactica adoptată. De data aceasta, nici profesorul, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
a adevărului suprem... Lărgirea cunoașterii are loc printr-o metamorfoză repetată. Prin trecerea eului din regnul animal În regnul vegetal. Și apoi mai jos sau, poate, mai sus, din regnul vegetal În regnul mineral și după care urmează rispirea În eter... Încheind acest ciclu, eul se Întoarce Îndărăt, purificat de tot ce Înseamnă orgoliu sau alt rău, parcurgând toate etapele În sens invers. Metoda nu e simplă”, adăugă Bikinski, „e suficientă o clipă de neatenție și ai lunecat În hău pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
e Însă atunci când, sărind etapele În grabă, te Împotmolești la jumătatea drumului ce leagă un regn de altul, intrând Într-o stare intermediară, când nu ești nici om, nici animal, nici plantă, ci doar o mică părticică din propriul tău eter...” Starețul râse. Nimeni nu putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
facă pentru ca să moară. Într-o zi, cineva s-a apucat să moară din prostie. Și de atunci moartea s-a Întins ca o pecingine În lume. Sfârșitul nu vine dinlăuntru, ci vine dinafară. Când granița dintre regnuri va dispărea și eterul va deveni atotstăpânitor, atunci și moartea va dispărea... Acum Înțelegeți de ce masterandul Oliver consideră munca un blestem și-o nebunie, nu?” Întrebă Bikinski. Și tot el răspunse: „Pentru că munca Îl Împiedică pe om să-și risipească sufletul În eter. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și eterul va deveni atotstăpânitor, atunci și moartea va dispărea... Acum Înțelegeți de ce masterandul Oliver consideră munca un blestem și-o nebunie, nu?” Întrebă Bikinski. Și tot el răspunse: „Pentru că munca Îl Împiedică pe om să-și risipească sufletul În eter. Ea Îl leagă de materie, de glie. Muncind, omul uită de adevărul suprem ce sălășluiește-n el. Iisus a spus: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strîng nimic În grânare și totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mișcări elipsoidale, rotindu-se unele În sensul acelor de ceasornic, altele În sens invers, Încât, privindu-le, aveai senzația că ai În fața ochilor un perpetuum mobile ce funcționează pe baza unei energii misterioase, venită de undeva dinăuntrul sau din afara unui eter nedefinit. „Totul nu-i decât o iluzie”, murmura Bikinski, stând la masă țeapăn, transpus, cu fața albă și gândurile duse cine știe unde. Satanovski râse, mișcându-și de data aceasta o ureche, pe care o coborî mai Întâi până la colțul gurii, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]