11,414 matches
-
Iată că balul evreiesc nu a fost făcut degeaba, odată ce am găsit în acest document și suma rezultată din încasări: „...42.000 de lei neto, care a fost afectată fondului electoral”. Potrivit aceluiași document, vorbitorii de pe la diferite mitinguri și manifestații evreiești nu uitau nicicum să le reamintească co-minoritarilor ceva mai uituci, de „marile realizări ale Guvernului Dr. Petru Groza”, precum și despre importanța proclamării Republicii Populare Române pe care, cei mai mulți dintre ei, aveau a o saluta din mersul vaporului de pasageri „Transilvania
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
centru că participarea evreilor la vot a fost de „...99%”! Începuse era grandioaselor minciuni... u. Martie 1953. Sfârșitul unei mari minciuni La fel cum a procedat și cu alte organizații - fantomă, partidul comunist s-a lepădat și de comitetele democratice evreiești, cam în același timp cu Frontul Plugarilor, adică în luna martie a anului 1953. Deveniseră aceste organizații incomode pentru comuniști? Probabil, nu, de vreme ce fuseseră îmblânzite cu bombonele, gogoșele și momele la timpul potrivit. Credem că numai ambiția nemăsurată de a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
numărul total al evreilor trăitori pe actualul teritoriu al județului Vaslui era de...33! Din fericire, la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale (SJAN) Vaslui s-au păstrat câteva dosare din fondul „Comunitatea Israelită din Huși”, precum și din fondul „Comitetul Democratic Evreiesc Huși”. Prețioase informații referitoare la evrei am mai găsit, după o minuțioasă cercetare, și în fondul „Prefectura Județului Fălciu”. Pe baza documentelor descoperite în aceste trei fonduri, vom încerca reconstituirea unui fragment de istorie a evreilor pripășiți pe aceste locuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Comunitatea israelită din Huși avea și o „administrație”, specifică tuturor societăților de întrajutorare. Președintele acestui for conducător, A. Glückman, semna toate ordinele de plată aprobate de consiliul de administrație, dar și statele de salarii pentru angajații școlii primare israelite, cimitirului evreiesc, clerului, precum și al lui personal sau al casierului Hirsch Marcu. Diversele ajutoare bănești se acordau numai după ce erau aprobate în ședințele ce se organizau în acest scop. Astfel, la întrunirea din 4 august 1929, fusese aprobată plata sumei de 1
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
român, reiese din „ordonanța de plată” nr.236/10 august 1930, în care am găsit scrise următoarele la rubrica „felul cheltuelei”: „... subvenție (subl.ns.) cu ocazia alegerilor din 20 mai 1930, făcută Primăriei Huși”. După cum spuneam, pe spatele Epitropiei Comunității evreiești din Huși mai trăia și o sumă de instituții proprii, bașca Azilul de bătrâni a cărui funcționare normală era subvenționată din plin și probabil în totalitate. Din statele de salarii ale personalului pe luna august 1929, am reținut că președintele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se adăugase și „indemnizația de scumpete” în cuantum de 3.000 de lei. După scăderea cotizației la comunitate de 4,40% în valoare de 121 de lei, președintele secretar semnase pentru primirea sumei de 3.379 de lei. Funcționarii cimitirului evreiesc au primit, în ordinea din tabel, următoarele salarii: „D. Schwartz (intendent) - 1.000 de lei (500 salariu și 500 indemnizația de scumpete), scăzut cotizația de 4,40% = 956 de lei; B. Rozen (cioclu) - 1.000 de lei (100 salariu plus
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
990 de lei. Bine-nțeles că banii fuseseră aprobați de consiliul de administrație la ședința din 3 a acestei luni, dându-se, astfel, curs cererii nr.69. Această sumă fusese ordonanțată pe numele lui Haim Segall ce era administratorul așezământului evreiesc de caritate pro-mozaică. Dar, iată cum a folosit Segall acești bani: „Costul a 131 ½ pâini albe și 10 pâini negre - 1395 de lei; 20,750 kg. carne a 36 lei/kg - 747 de lei; Fălticineanu băcănie - 252 de lei; Melichsohn
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de bani dar atât furniturile cât și o foarte mare parte din manoperă au avut ca numitor comun comerciantul evreu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel, am constatat pentru prima și ultima dată că acest important articol necesar băii nu a putut fi găsit în vreuna din prăvăliile evreiești, ea fiind cumpărată de la „Cofetăria Centrală M. Bottez” din Huși, cu suma de 2.400 de lei, dacă nu cumva și acest „Bottez” să fi fost tot semit trecut la cultul creștin ortodox prin botezarea sa, practică întâlnită destul de des
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
uși în două canaturi și un canat dat de două ori pe ambele părți cu oloi calit. I-a; 5) Reparația cuptorului; 6) Construirea din nou a unei uși cu geamuri”. Într-o ultimă sforțare de golire a contului Comunității evreiești, comerciantul B. Frischoff, patron al de-acum știutului magazin „Metalurgia română”, ridicase la data de 21 iulie 1930 de la casierul I. Istric suma de 6.086 de lei, ce reprezenta contravaloarea a 170 de metri de țevi de 2’’, socotite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
esențe de lemn achiziționase comunitatea de la „Depositul de lemne Mendel Țipris” din Huși, strada Cuza Vodă, nr.80: „Dulapi de stejar și de tei și țăruși de stejar”. Leiba Alaman, probabil maistru la de toate, inclusiv la lemne, revendica epitropiei evreiești pe data de 14 martie 19230, suma de 700 de lei pentru: „...repararea mașinei de azimă și 4 colțare prin fixarea postamentului mașinei”. În aceeași zi, hahamul I. Cuperman încasa de la casieria instituției suma de 462 de lei, ce reprezenta
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Melichsohn 176; cheltueli dup caet - 1336; la Eute Schwartz (servitoare) - 550 lei”. e. Tablă pentru masa de spălat morții, repararea cimitirului nou, bani de înmormântare și medicamente gratuite pentru evreii săraci La data de 30 martie 1930, amenajarea noului cimitir evreiesc din urbea dintre vii a început cu o cheltuială minoră: doar 45 de lei! Acești bani au fost revendicați de David Schwartz pentru „..plata varului și kalacanului de la cimitirul nou”. Servitorul cimitirului evreiesc, Anton Pascal, deconta la data de 25
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de 30 martie 1930, amenajarea noului cimitir evreiesc din urbea dintre vii a început cu o cheltuială minoră: doar 45 de lei! Acești bani au fost revendicați de David Schwartz pentru „..plata varului și kalacanului de la cimitirul nou”. Servitorul cimitirului evreiesc, Anton Pascal, deconta la data de 25 martie 1930 suma de 134 de lei, bani cu care justificase următoarele: „2 mături - 20 de lei; o zi de lucru - 40 de lei (deci, contravaloarea a 4 mături!, n.a.); un mâner - 40
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
am permis scurta expresie „în general”, deoarece (după cum se va vedea în aceste scrieri cu caracter strict documentar!) deportarea unor minoritari semiți de prin părțile noastre în Transnistria a fost cerută, în cele mai dese cazuri, chiar de către conducătorii comunităților evreiești, datorită spiritului lor recalcitrant. Aproape nu mai contează dacă, uneori, tot aceștia au făcut diligențele necesare pentru a-i salva pe încăpățânați de la o posibilă moarte în lagărele instituite de către Ion Antonescu. În acest episod vom vorbi despre situația evreilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Bârlad care a fost doctorul A. Tudic. Evreii supuși „muncii în folos obștesc” țineau de Cercurile teritoriale de recrutare județene care aveau un serviciu special condus, de regulă, de un ofițer inferior. Acest serviciu primea cererile de forță de muncă evreiască venite din partea instituțiilor statului după care făcea și repartizarea nominală a celor supuși legislației. În sprijinul acestei afirmații, am găsit adresa nr.1716/ 5 august 1941, trimisă de Cercul de recrutare Fălciu, Serviciul de drumuri al aceluiași județ. Comandantul Cercului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
timpuri triste se luase măsura extremă a strămutării forțate a evreilor și nu numaidecât în Transnistria ci și în alte județe adică, ceva în genul măsurilor de deportare în inospitalierul Bărăgan, luate mai târziu de către comuniști. Spre exemplu, în lagărul evreiesc de la Bârlad am găsit oameni aduși din județele Putna, Tecuci, Covurlui sau Dorohoi, așa că la fel se va fi întâmplat și la Huși. Potrivit documentelor cercetate, transportul se făcea pe calea ferată dar în cazul prizonierilor se făcea, uneori, și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
spunea că urma a fi asigurată de către lagăr, iar „...în cazul efectivelor mai mari ce vor fi folosite la munci, comandanții vor fi ofițeri sau subofițeri”. e. Ce s-a mai întâmplat cu evreimea hușeană? Cererea de forță de muncă evreiască era foarte mare în acele vremuri în care bărbații români luptau pe front dându-și viața pentru țară, erau luați prizonieri (cu șanse mici de salvare) sau rămâneau mutilați pentru restul zilelor așa că evreii urmau a suplini lipsa celor plecați
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
înăbușire în fașă sau de pedepsire exemplară a oricărei acțiuni din spatele frontului executată de către partizanii rămași în urma armatelor sovietice, special pentru a sabota efortul de război al nemților dar și al românilor. Iată ce răspuns dădea Antonescu președintelui Federației Comunităților Evreiești din România (FCER), Wilhelm (Willy) Filderman, care îi reproșa conducătorului statului condițiile pretins mizerabile asigurate evreilor deportați în Transnistria: „Domnule Filderman, în două petiții succesive îmi scrieți de <<tragedia zguduitoare>> și mă <<implorați>> în cuvinte impresionante, reamintind de <<conștiință>> și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în care îl dezincrimina pe Antonescu pentru toate cele întâmplate în timpul războiului ce tocmai se sfârșise cu doar zece ani în urmă. Iată acest document: „Subsemnatul Wilhelm Filderman, Doctor în Drept la Facultatea din Paris, fost Președinte al Uniunii Comunităților Evreiești din România și Președinte al Uniunii Evreilor Români, domiciliat actualmente în New York, USA, Hotel Alameda, Broadway at 71 St, declar următoarele: În timpul perioadei de dominație hitleristă în Europa, eu am fost în legatură susținută cu Mareșalul Antonescu. Acesta a făcut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se aflau la Huși? Probabil, pentru a le veni autorităților mai ușor să i găsească atunci când aveau nevoie de ei, evreilor le-au fost puse la dispoziție anumite clădiri care, până la decretul-lege 853/ 27 martie 1941 (confiscarea și redistribuirea clădirilor evreiești), fuseseră stăpânite tot de către aceștia. Pe 21 august 1941, Cercul de Recrutare Fălciu trimitea Serviciului Tehnic al aceluiași județ adresa nr.18174 ce conținea, de fapt, o informare cu caracter de ordin: „1) Toți evreii bărbați cu vârste cuprinse între
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fi cazați la Școala evreească depe strada Tăbăcari, precum și în casele comunității din Piața Mârza”. Pentru a fi mai sigur, CR Fălciu hotărâse asigurarea pazei acestor obiective cu militarii proprii. Faptul că în împrejurimile Hușului existau la acea dată lagăre evreiești cu oameni aduși din alte părți ale Moldovei, cel puțin, mai este atestat și de invitația la o consfătuire comună trimisă de către CR Fălciu Serviciului Tehnic al județului: „Am onoarea a vă ruga să binevoiți a vă prezenta la acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ordonă ca pentru prizonierii ce ni se dau pentru munci, urmează a se plăti în plus peste sumele inițiale fixate (subl.ns.), câte 25 de lei pe zi pentru fiecare prizonier pentru uzarea și complectarea echipamentului”. i. Legea exproprierii caselor evreiești și dilemele tehnice ale aplicării acesteia Desigur, mai nimeni nu se așteptase în România anilor ’40 ca evreii să fie expropriați și de aici, numeroasele probleme tehnice de aplicare a normativului, în lipsa unor instrucțiuni ajutătoare. Decretul lege care a stat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Prutului. Subprefectul Ioan Harnagea, șeful Biroului Armistițiului, cerea lămuriri suplimentare asupra acestor categorii de cetățeni „sovietici”. Potrivit unor importante documente descoperite și cercetate într-un dosar al refugiaților, am aflat că la Huși fusese detașat din Transnistria și un orfelinat evreiesc. După cum vom vedea și în materialele următoare, același lucru s-a întâmplat și la Bârlad. Dintr-un tabel-stat de plată întocmit de către Prefectura Fălciu, am aflat că rușii hotărâseră că și acești copii și adolescenți sunt cetățeni sovietici fiind, prin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Parvan din com.Luclia (Luchia??), jud. Tiraspol, căsătorită în Stănileștii Fălciului, a refuzat „generoasa” ofertă rusească, la fel ca și Tcaciuc Simion (Sărata Galbenă, Lăpușna). În cele scrise mai sus, aminteam faptul (real!) că la Huși fusese mutat un orfelinat evreiesc din Transnistria, încă de la începutul anului 1944. După cum se știe, strămutarea acestor copii și adolescenți în Vechiul regat se realizase la ordinul mareșalului Ion Antonescu dar la sugestia și rugămințile reginei Elena, mama suveranului în exercițiu, Mihai I. Iată ce
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comparată de Le Pen însuși cu invazia unor grauri dornici de cireșele în pîrg ale Franței. Antisemiții lituanieni șoptesc povești vechi despre evreii care cîndva au sacrificat copii creștini și au folosit sîngele lor pentru a face pîine de Paștele evreiesc și-și amintesc aceleași povești defăimătoare despre negustorii și morarii evrei care puneau sticlă sfărîmată în făină pentru ca femeile creștine să se rănească și să sîngereze, cînd frămîntau aluatul. Naționaliștii croați îi acuză pe sîrbi că ar fi măcelari bolșevici
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]