14,680 matches
-
formele de organizare a activitĂȚii de instruire" Organizarea activității școlare fie În formă frontală ori colectivă (de muncă cu Întregul efectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie În echipe (microgrupuri) sau individuală, ori combinatorie, ca cea sugerată de experimentul team teaching (bazată, Între altele, pe o grupare flexibilă și mobilă a elevilor, cu treceri de la activități cu grupuri mari, la acțiuni În grupuri mici, omogene și apoi la activități individuale), reclamă, În mod inevitabil, o metodologie adecvată acestor forme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sarcini similare sau dacă va fi necesar să-i aducă unele Îmbunătățiri. O asemenea testare are menirea să verifice justețea ipotezei didactice formulate În legătură cu metodele folosite, să mențină profesorul Într-un neîntrerupt proces de cercetare, să-l invite la noi experimente ameliorative ale căror rezultate vor da noi temeiuri raționalizării activității sale. Teoria pedagogică nu a estimat Încă În suficientă măsură importanța decisivă a modului de apreciere a rezultatelor Învățării pentru sistemul metodologic, Îngeneral, deși modul de evaluare exercită o puternică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi și noi argumente care vin să confirme și să adâncească principii cunoscute sau, dimpotrivă, să sugereze reconsiderarea ori infirmarea unora dintre acestea, constituirea unor noi generalizări cu caracter orientativ. Lăsând la o parte conservatorismul, școala are datoria să Încurajeze experimentele cutezătoare și să pună În practică din ce În ce mai multe metode eficiente, chiar atunci când ele riscă să contrazică, uneori, principii și mentalități tradiționale. De fapt, o reconsiderare fundamentală a metodelor presupune implicit și o regândire din temelii a corpului de principii didactice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a ființei umane În dezvoltare, căci se subestima necesitatea pregătirii teoretice În favoarea unui pragmatism. Concomitent au existat și Încercări de promovare a unor metode de muncă și de educație În grup (R. Cousinet, P. Peterson, C. Freinet ș.a., cât și experimentele concentrate În jurul „comunităților școlare” sau al „comunităților de muncă” etc.), care și ele au inspirat practici Înnoitoare. În accepțiile promovate de acesteorientări, Învățarea școlară trebuia să fie susținută de metoda de autodisciplină, de autonomia acordată treptat școlilor. Desigur, nu putem
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
despre o pretinsă criză mondială a educației. C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologieitc "C. Redefinirea principalelor orientări și tendințe În dezvoltarea actuală a metodologiei" Acceptând ideea că Înnoirea metodologiei este un proces continuu, un neîntrerupt experiment care se petrece În marele laborator al activității școlare, nici un moment nu trebuie să credem că această mișcare ar cunoaște doar o singură și unică orientare, o orientare unidirecțională. Dimpotrivă, ea este favorabilă unei dezvoltări pluridirecționale cu suficiente deschideri spre
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ș.a.; sunt metode care antrenează elevii În efectuarea unor activități de studiu independent pe bază de text scris, de muncă cu cartea, cu manualul și de explorare a mediului Înconjurător, de Învățare prin cercetare și redescoperire, de realizare a unor experimente și lucruri practice, de reflecții personale și exerciții de creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de Însușiredocilă, pasivă, a noțiunilor.Chiar atunci când se făcea loc deprinderii cu procesualitatea cunoașterii, a redescoperirii adevărurilor, profesorii suprimau sau scurtau atât de mult fazele esențiale ale cercetării Încercate de elevi (ca, de exemplu, găsirea ipotezelor, alegerea și urmărirea experimentelor etc.) Încât, În acele momente, ei Își impuneau propria lor știință „scutindu-și elevii de a efectua operațiile cele mai dificile ale raționamentului” (Leroy, 1974, p. 93). Adeseori, contactul direct cu obiectivele și fenomenele lumii reale era atât de mult
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cercetare și care să se poată rezolva cu ajutorul cunoștințelor și capacităților existente În prealabil În mintea elevilor, contându-se pe un efort independent de gândire. În acest sens, euristica se sprijină pe exercițiul sever al reflecției personale și eventual pe experimentul mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sunt: observarea, clasificarea, notația numerică, măsurarea, stabilirea de raporturi spațio-temporale, comunicarea, predicția, deducția, definițiile operaționale, formularea ipotezelor, interpretarea datelor, identificarea și controlul variabilelor și experimentarea. Unele dintre aceste operații prefigurează o serie de metode specifice, așa cum sunt: metoda observației, metoda experimentului de laborator și de teren, studiul documentelor istorice, metoda anchetei de teren, studiul de caz, analiza de situație ș.a. Inițierea de timpuriu În școală a elevilor cu formele elementare ale cercetării, ar avea menirea să formeze tocmai o asemenea atitudine
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o asemenea atitudine euristică, de căutare activă a adevărului, să cultive spiritul descoperirii și al invenției, să ofere „bucuria descoperirii”. Cum știința nu poate fi privită separat de implicațiile ei tehnice, o inserție mai pronunțată a efectuării unor experiențe și experimente (de laborator, de atelier sau de teren) cu caracter de cercetare, realizate direct de către elevi, poate fi apreciată ca o cale de acces la Înțelegerea tehnicii și a tehnologiei, tot așa după cum Însăși introducerea studiului tehnologiei În Învățământ reprezintă o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și superficială, formală. După același autor, metodele noi sunt cele care pornesc de la principiulpotrivit căruia „școala este făcută pentru copil și nu copilul pentru școală”. Acestea sunt grupate În: - metode libertine, anarhiste: inspirate din ideile lui J.J. Rousseau, L. Tolstoi, experimentul de la Hamburg etc., soldate cu eșec și sortite abandonării, și - metode active: inspirate din sistemele pedagogice care s-au bazat pe progresele cunoașterii copilului. Acestea se interesează, În primul rând, nu de acumularea de cunoștințe, ci de transformarea personalității, suscitând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.), În expozitive și interogative; - metode bazate pe observarea directă (concret-senzorială) a obiectelor și fenomenelor realității, sau a substitutelor acestora, denumite În alți termeni metode obiective sau intuitive, ori demonstrative; - metode bazate pe acțiune (activitatea practică), ceea ce vizează, În modexpres, experimentele sau lucrările practice de laborator, de teren, de atelier, activități cu caracter productiv etc. Alături de acestea figurează instruirea programată și cea realizată prin radio și televiziune, căi mai deosebite și mai complexe, care cu greu și-au putut găsi un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unele metode (tehnici) de muncă intelectuală fondate pe ceea ce se cheamă limbajul intern, ceea ce ne determină să le grupăm și pe acestea În: 4. Metode de comunicare interioară (bazate pe limbajul intern), dintre care amintim cu precădere: reflecția personală și experimentul mintal (cu mențiunea că reflecția se leagă nu numai de achizițiile culturale transmise, ci și de cele obținute În mod direct prin contactul cu realitatea și activitatea practică; suportul său ne face să nu o desprindem de restul metodelor de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și anume În: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de Învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică independentă (ori dirijată sau semidirijată), experimentul sau observarea În condiții de experimentare (efectuarea de experiențe și de experimente), cercetarea documentelor și relicvelor istorice, studiul de caz, efectuarea anchetei de teren, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vieții cotidiene etc. și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de Învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică independentă (ori dirijată sau semidirijată), experimentul sau observarea În condiții de experimentare (efectuarea de experiențe și de experimente), cercetarea documentelor și relicvelor istorice, studiul de caz, efectuarea anchetei de teren, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vieții cotidiene etc. și 2. Metode de explorare indirectă a realității (bazate pe explorarea substitutelor obiectelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
După caracterul acțiunii, acestea se grupează În: 1. Metode de acțiune efectivă, reală sau autentică, de o gamă foarte largă și ele, Începând cu cele de exersare (tehnica exercițiului, group-training-ului etc.) și continuând cu diferitele tipuri de lucrări practice (inclusiv experimentele), lucrări de atelier, activități de fabricație, activități creative, studiu de caz, elaborare de proiecte ș.a., până ajung la instruirea prin muncă, la metode de participare personală, la diferitele forme ale muncii productive și activității socioculturale, adică la metode participative care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
maximă, fiind riguros previzibil. Aici, găsirea răspunsului nu cere decât un efort de reactualizare a unor scheme Însușite anterior, de aplicare a lor. Firește, aceasta nu Înseamnă că matematica nu oferă elevilor și foarte multe situații problematice, dimpotrivă,multe dintre experimentele problematizării s-au efectuat tocmai pe terenul matematicii. Alteori, problema se identifică cu o anumită dificultate sau obstacol care se ivește În actul Învățării, iar rezolvarea problemei cu simpla Învingere a acestei dificultăți este, evident, o interpretare simplistă. În cel
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anumită reacție ca desfășurându-se după o anumită formulă și totuși, aplicând formula respectivă, să nu se poată obține ceea ce au presupus, deoarece a apărut o condiție specifică, un element de temperatură ori de presiune, de exemplu, care modifică datele experimentului, punându-i, astfel, În Încurcătură. Sau ei știu că proporțional cu creșterea vitezei unui automobil, crește și consumul de benzină. Totuși vitezele mici presupun un consum foarte mare. Care este explicația? Sau, din ce motiv motorul cu ardere internă nu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se ajungă. Sesizarea contradicției, conștientizarea ei, trezește la elevi o necesitate interioară de noi cunoștințe „...și nu de cunoștințe În sine, ci de cunoștințe ca mijloc de rezolvare a unei probleme” (N. Volkov). Învățarea prin rezolvare de probleme este „un experiment gândit”, o analiză profundă a cunoștințelor inițiale În scopul ajungerii la soluționarea contradicțiilor ivite, a „descoperirii” lacunei logice din sistemul de argumentație și În legătură cu aceasta - revizuirea conținutului Însușit al reprezentărilor precedente. Nu orice Întrebare care pretinde doar o explicație, este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
poate folosi și observarea dirijată din afară, printr-un sistem de indicații sau instrucțiuni determinate, prevăzute eventual În fișe de observații, grile de observații, Într-un program propus de profesor etc., dar care urmează să lase treptat loc autodirijării. 2. Experimentul - metodă fundamentală În Învățământul științelor naturiitc "2. Experimentul - metodă fundamentală În ÎnvĂȚĂmântul științelor naturii" a) Importanța activităților inductiv-experimentaletc "a) Importanța activitĂȚilor inductiv‑experimentale" De mai multă vreme s-a constatat că Între spiritul științei și predarea științelor În școală s-
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un sistem de indicații sau instrucțiuni determinate, prevăzute eventual În fișe de observații, grile de observații, Într-un program propus de profesor etc., dar care urmează să lase treptat loc autodirijării. 2. Experimentul - metodă fundamentală În Învățământul științelor naturiitc "2. Experimentul - metodă fundamentală În ÎnvĂȚĂmântul științelor naturii" a) Importanța activităților inductiv-experimentaletc "a) Importanța activitĂȚilor inductiv‑experimentale" De mai multă vreme s-a constatat că Între spiritul științei și predarea științelor În școală s-a acumulat o anumită discordanță; că Într-o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bazează În foarte mare măsură pe științele experimentale, majoritatea metodelor de Învățământ neglijează În mod condamnabil cultivarea spiritului experimental la școlari (Lariccia, Gherardini, 1977, p. 49; Gagné, 1975). Or, dacă știința contemporană, „știință a transformării”, nu poate fi concepută În afara experimentului promovat pe scară largă și intensiv, ca instrument de bază al propriei sale făuriri și al tehnicii moderne, În mod cu totul firesc apare nejustificată aplicarea atât de redusă a metodelor experimentale În studierea științelor naturii. Obiectivele educaționale, inspirate din
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cercetării experimentale. Pe scurt, să Întrețină un dialog cu natura. De aceea, cu cât predarea fizicii, a chimiei, a biologiei, a științelor tehnice șiagricole ocupă o pondere mai mare În ansamblul Învățământului, cu atât mai mult efectuarea experiențelor și a experimentelor va căpăta mai multă greutate În sistemul metodelor didactice; cu cât activitățile aplicative concrete și de muncă efectivă, productivă, vor ocupa un loc mai mare În cuprinsul practicii școlare și vor pune, prin Însuși specificul lor, probleme care pot fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
probleme care pot fi realizate pe calea investigației experimentale, cu atât mai mult laboratorul, atelierul și terenul agricol vor dobândi o importanță hotărâtoare În educația „experimentală” a tineretului școlar. În ultimă analiză, observă H. Aebli, introducerea progresivă și constantă a experimentului În activitatea practică a elevilor, Încă din ciclul primar, se transformă treptat, de-a lungul anilor, În cunoaștere științifică (1973, p. 39). În timp ce vechiul Învățământ a subapreciat multă vreme valoarea practicii experimentale, școala modernă face din lucrările experimentale desfășurate fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-lea de adepții „școlii active”. Combinând experiența cu acțiunea, metodele experimentale accentuează caracterul aplicativ al predării, favorizează realizarea unei mai strânse legături a teoriei cu practica, contribuie la apropierea Învățământului științelor naturii de problemele tehnico-științifice, deoarece, participând la experiențe și experimente, la rezolvarea unor probleme științifico-tehnice, elevii au posibilitatea să cunoască producția modernă, metodele tehnologice și aparatura ei În mod nemijlocit. b) Rațiuni de ordin psihologictc " b) Rațiuni de ordin psihologic" Organizarea instruirii experimentale, ca bază esențială pentru dobândirea cunoștințelor științifice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]