5,276 matches
-
Comunicarea cu ajutorul tehnologiei i-a unit și mai mult pe oameni, nefiind nevoie de apropiere, de contact fizic. Marshal McLuhan a introdus noțiunea de global village 7, luând în considerare faptul că tehnologia ne permite să intrăm în contact, să experimentăm și alte culturi decât pe cea proprie. Lumea tehnicii a dus la multifrenie, o scindare a sinelui în multiple identități; parcă purtăm o mască, mereu alta, totul depinzând de situația de comunicare. Nu trebuie să uităm că la origine cuvântul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație strânsă între percepție și cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă deoarece cultura noastră ne oferă criteriile acestor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a fenomenelor. Doar odată cu considerarea datelor, alteritatea prinde într-adevăr substanță. Celălalt se erijează atunci în realitatea a ceea ce îl leagă de sine, realitatea similitudinilor și a diferențelor care permit în mod simultan apropierea și depărtarea de acesta. Pentru a experimenta mai bine frontierele între sine și Celălalt, e de preferat să fie adus la lumină procesul în care se înfruntă forțele contrare care conduc la asimilarea sau la excluderea Celuilalt. Pot fi astfel identificate sisteme de gândire, de teorii, care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
abilitatea de a accepta și găsi / folosi perspective diferite, alternative asupra unui lucru este abilitatea cea mai sănătoasă, cu rolul protector cel mai ridicat pentru funcționarea socială și emoțională a unei persoane. În ultimele decenii, mediul de afaceri european a experimentat o mai mare participare a femeilor, minorităților, migranților, persoanelor mai în vârstă și a diferitelor naționalități pe piața muncii. Treptat, devine aparentă schimbarea compoziției forței de muncă până la managementul de top. Apariția acestor grupuri ca și cumpărători și clienți prezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
legate de diferențele de gen; orientarea sexuală; diversitate culturală etc. Poate fi cerut sprijinul ONG-lor reprezentative în acest domeniu; * organizare de team-building-uri cu exerciții care au ca obiectiv sensibilizarea angajaților cu privire la diversitate; * exerciții / jocuri de rol în care participanții să experimenteze situația/ rolul angajatului din grupul minoritar; * pentru angajații din alt mediu cultural pot fi invitați, în etapa de integrare, să povestească despre specifiul culturii lor, într-o întrunire neoficială; tradiții etc. (ex: "Ziua noilor angajați"); * work-shopuri pentru manageri având ca
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Conferinței de la Genova și promovând o politică energică de refacere economică, Germania a încheiat cu URSS "Tratatul de la Rapallo" (16 aprilie 1922)602. Un articol secret prevedea trimiterea de tehnicieni germani în Uniunea Sovietică și folosirea teritoriului sovietic pentru a experimenta materiale de război interzise. Au fost reglementate relațiile diplomatice dintre cele două țări și problemele privind renunțarea reciprocă la despăgubirile de război. Jacques Bainville, analist al Tratatului de la Versailles, scria în 1920: "Tratatul de la Versailles a legat alianța între Germania
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care face să se învârtă lumea comerțului cu amănuntul. Ce le place cumpărătorilor? Câteva lucruri importante, cum ar fi: Atingerea. Trăim într-o societate care ne privează de atingere, iar shopping-ul ne oferă una din puținele șanse de a experimenta în mod direct lumea materială. Aproape toate cumpărăturile neplanificate se fac ca rezultat al atingerii, ascultării, mirosirii sau gustării, pe care a ceva chiar în magazin. De aceea contactul cu marfa poate fi mai eficient decât marketingul și tot din
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mirosul, gustul, auzul) ca puncte de plecare pentru decizia de a cumpăra sau de a respinge un anumit produs. Aspectul senzorial în contextul deciziei de cumpărare este cel mai uimitor și mai interesant, pentru că altfel cum am putea oare să experimentăm ceva? Dar în acest context este crucial, deoarece aproape toate cumpărăturile neplanificate - și unele planificate chiar - sunt rezultatul vederii, atingerii, gustării de către client a unor produse care promit plăcere, dacă nu chiar împlinire deplină. Vreau să repet acest lucru, pentru că
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mergeți într-un loc unde se vând produse care nu au legătură cu elemente ca mirosul, atingerea sau altă experiență senzorială - o librărie. Acolo vă veți delecta cu imaginea cumpărătorilor mângâind, trecându-și mâna peste foi, cântărind în mână sau experimentând în alt fel calitățile senzoriale ale unui produs în cazul căruia calitățile fizice (în afară, probabil, de dimensiunea scrisului) nu au nimic de-a face cu savoarea de a le folosi. Totuși simțim nevoia să atingem. Suntem ființe care ne
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
simțim nevoia să atingem. Suntem ființe care ne tragem din animale, în ciuda puterii de a ne imagina și de a conceptualiza, de a avea procese cerebrale mai complexe, de a vizualiza și de a încadra în context; suntem ființe care experimentăm lumea doar cu ajutorul celor cinci simțuri (și poate, dacă avem înclinații - cu supra-simțul, care percepe ceea ce nu se poate simți altfel). Lumea și tot ce se află în ea ajunge la noi și ne impresionează prin simțurile noastre, iar noi
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un anumit lucru? Tehnic, desigur, se întâmplă atunci când este schimbat pentru bani - la casă. Dar casa este cel mai puțin plăcut loc din magazin; nimeni nu se bucură de posesia obiectului cumpărat în acele momente. De fapt, tot ce se experimentează este pierderea (de bani) și neplăcerea (de a sta la coadă, de a aștepta validarea cardului, de a aștepta ca vânzătorul să pună obiectul în sacoșă ca să poți pleca). Este clar, a poseda este un proces emoțional și spiritual, nu
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
se permită să-l guste. Dacă are miros, cumpărătorilor ar trebui să li se permită să-l miroase, deoarece sunt momente în care utilizarea primară a unui produs nu are nimic de-a face cu felul în care va fi experimentat el în magazin. De exemplu, ce promit aparatele de aer condiționat că pot face? Pot răci aerul din camere. Poți să îți întrebi prietenii sau poți citi Consumer Reports, ori te poți baza pe părerea unui vânzător. Nu îți poți
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
privire dacă este lucrul de care avem nevoie. Putem citi instrucțiunile ca să știm ce funcții suplimentare are. Dar esențial este că îl auzim în acțiune. Iată un alt mod în care magazinele nu se pliază pe dorința noastră de a experimenta anumite produse. Judecând după modul cum sunt ambalate așternuturile, ai zice că cel mai important lucru este ceva ce se numește „număratul firelor”. Ce este numărul de fire? Bag mâna în foc că majoritatea oamenilor nu știu, dar este scris
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
singure, și de fapt acesta era și scopul. Alte firme, precum The Sharper Image, Brookstone sau Sephora, magazinul francez de cosmetice, care și-a deschis mai multe magazine în New York și Chicago, înțeleg ideea de a expune marfa ca să fie experimentată de clienți și lasă deoparte teama de prejudicii. Dacă Sharper Image expune un scaun cu vibrații, care după câteva luni este zdrențuit de cât a fost folosit de clienți, nu e nici o problemă - cu siguranță au vândut destule ca să acopere
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
trebuie și să miroase a ploaie proaspătă de pădure într-o zi frumoasă, iar acest lucru poate fi testat într-un magazin, dacă producătorul permite. Din păcate ambalajele sigilate din ziua de azi zădărnicesc toate planurile de a încerca să experimentezi produsul. Gillette a făcut senzație cu deodorantele-gel pentru bărbați - sunt o întreagă varietate, fiecare cu un nume evocator (și totuși bărbătesc). Cineva de la Gillette s-a gândit bine când a decis să lărgească posibilitățile de alegere ale bărbaților, de la două
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un proces la îndemâna oricui, n-am putea spune altfel, dar era curat și eficient. Lumea cosmeticelor a fost liberalizată în mare parte de Cover Girl, primul producător care a folosit pe scară largă suportul de perete care permitea cumpărătoarelor să experimenteze machiajul, fără a da de un intermediar care să le stea în cale. Acest fenomen a transformat cosmeticele într-o viitoare categorie de bunuri la autoservire. Dar a dezavantajat perspectivele de expunere a produselor cosmetice în, raionul de tip bazar
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
casă, nu într-un showroom. Iar faptul că ai avut ocazia să începi prin a remarca niște bile cromate, pentru ca apoi să examinezi o piesă de mobilier îți satisfăcea nevoia de a descoperi - îți menținea curiozitatea și dorința de a experimenta ceva nou. Oricine poate vinde mobilă celor care caută mobilă; însă pentru a reuși să vinzi celor care în momentul respectiv nu sunt interesați de aceste produse în mod deosebit este nevoie de puțină ingeniozitate. Pun pariu că au fost
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
Pronumele "on" ne permite să urmărim traseul identificărilor sale, constituind un fel de schimbare între non-persoana personajelor evocate și eul visătoarei. Suntem în plin bovarism, în imposibilitatea de a disocia eul de identificările sale: Emma nu este "ea însăși" decât experimentând identități imaginare. Scoaterea în evidență a cuplului el/ea ("Ea era la Tostes. Iar el, el era acuma acolo, la Paris"), prin recurgerea la formele accentuate ale pronumelor care ocupă poziția de subiect contrastează cu fluiditatea lui "on": non-persoana, opozițiile
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1965, când a avut loc liberalizarea ideologică și renunțarea la modelul proletcultist și până în 1990, când a căzut comunismul, de la versificarea propagandistică ridicolă, fără nici o valoare estetică, la experimentul postmodernist și biografismul perfect aliniate la tonul poeziei occidentale. Proza a experimentat și ea, cultivând când parabolicul, ca metodă de eschivă, când psihologiile oblice, dificil de adus în contemporaneitatea politică. În orice caz, această literatură, valabilă estetic, a dat naștere unui tip special de receptare, care, deși se revendica de la criteriul estetic
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
adevărat cultivat, dar reținând destul de mult din discursurile despre cultură, atent pregătite sau verificate de D. Popescu sau Paul- Niculescu Mizil, Ceaușescu înțelesese că pericolul la adresa socialismului vine nu doar din partea "dușmanilor" săi, dar și dinspre intelectualitatea trezită la viață. Experimentat în politică, înțelegea foarte bine că înlăturarea tabuurilor, la care ar fi putut duce continuarea liberalizării, imprimă societății o dinamică in crescendo. După susținerea entuziastă a liderului care pășea pe acest drum, venea apoi un moment de reflecție frenetică, în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a celulelor beta-pancreatice, apariția diabetului să fie condiționată de o insuficientă creștere compensatorie a masei beta-celulare (71). Ar putea hiperglicemia cronică să inducă modificări în funcționalitatea celulelor beta-pancreatice prin „epuizarea efortului adaptativ” al acestora? Pentru a afla răspunsul s-a experimentat efectul hiperglicemiei de durată asupra unei mase beta-celulare reduse; de asemenea, s-a studiat efectul hiperglicemiei cronice și asupra unei mase beta-celulare normale. În ambele modele experimentale, după intervenția inițială, a urmat un proces de regenerare realizând în final o
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
viața pacientului. Toate cele de mai sus pun în evidență rolul pe care dotarea materială îl are în asigurarea unor condiții cât mai propice pentru desfășurarea actului medical. La aceasta se adaugă desigur personalul medical de specialitate bine antrenat și experimentat în rezolvarea nu numai a cazurilor comune, dar și a celor de urgență. De mult timp, o atenție deosebită s-a acordat relației dintre numărul revascularizărilor chirurgicale efectuate într-o instituție și rezultatele precoce și la distanță. Inițial s-a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
îndeplini angajamentele de dezarmare ale statelor posesoare de arme nucleare asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară și în cadrul Conferinței din 1995 privind Revizuirea și Extinderea Termenului Tratatului, că va conduce la încetarea unui regim discriminatoriu în care statele nucleare pot experimenta, în timp ce altele nu și că va sprijini neproliferarea prin prevenirea dezvoltării de către statele neposesoare de arme nucleare a unor arme nucleare cu tehnologie avansată. Există și opinii potrivit cărora CTBT standardizează avantajele Statelor Unite în domeniul armamentului nuclear, iar, conform programului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de către statele neposesoare de arme nucleare a unor arme nucleare cu tehnologie avansată. Există și opinii potrivit cărora CTBT standardizează avantajele Statelor Unite în domeniul armamentului nuclear, iar, conform programului de gestionare a stocului, SUA poate păstra arme fără a le experimenta. De asemenea, tratatul va preveni dezvoltarea de arme nucleare cu tehnologie avansată de către P5, reducând amenințările la adresa SUA și împiedicând capacitatea Indiei de a dezvolta o armă termonucleară și va împiedica China să utilizeze orice date obținute din spionaj pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
încrederea în capacitatea de prevenire a SUA, încurajând statele să obțină pe cont propriu arme nucleare. Țările care doresc să dezvolte arme nucleare nu vor semna, probabil, CTBT și, în orice moment, ele pot dezvolta arme sofisticate fără a le experimenta (această verificare va fi foarte greu de efectuat). Statele Unite ar putea genera noi arme pentru a face față noilor amenințări. Dacă alte state devin puteri nucleare sau dacă unele generează noi arme, soluția potrivită, din acest punct de vedere, ar
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]