3,990 matches
-
de ecosisteme terestre. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
de 15 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trăscău" și reprezintă un peisaj pitoresc, înscris în calcare, care conserva totodată o serie de plante rare. Floră rezervației are în componență arbori și arbuști cu specii de fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), măceș ("Roșa canina") sau mur ("Rubus fruticosus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște
Cheile Mănăstirii () [Corola-website/Science/313861_a_315190]
-
ul este fructul fagului. Este o achenă, având formă de cupă ghimpoasă, care conține două sau trei semințe. ul a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți). Principalii constituenți cunoscuți (ai
Jir () [Corola-website/Science/314988_a_316317]
-
de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
la nivel de ecosisteme terestre. Rezervația naturală se suprapune sitului "Natura 2000 - „Bucegi”" și dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
Gimnastica pentru tineri" în anul 1793. Cel mai mare spalier a fost prezentat la expoziția FIBO din Essen și a avut o înălțime de 5 m. Spalierul pentru gimnastică este un aparat multifuncțional, realizat din elemente lamelare și cherestea de fag. Se poate realiza la diferite dimensiuni, începând de la cele pentru recuperare, pentru copii și până la cele duble, care pot avea dimensiunea de 2,50x1,70 m. Barele paralele sunt realizate din cherestea de fag sau paltin și pot fi în
Spalier pentru gimnastică () [Corola-website/Science/319005_a_320334]
-
din elemente lamelare și cherestea de fag. Se poate realiza la diferite dimensiuni, începând de la cele pentru recuperare, pentru copii și până la cele duble, care pot avea dimensiunea de 2,50x1,70 m. Barele paralele sunt realizate din cherestea de fag sau paltin și pot fi în număr de 7, 14 sau 16 bucăți la un spalier. Bara superioară a spalierului de gimnastică se montează întotdeauna puțin în afară, pentru a facilita efectuarea exercițiilor. Barele spalierului au grosimea de 40 mm
Spalier pentru gimnastică () [Corola-website/Science/319005_a_320334]
-
naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 12 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 12 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"); Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion"; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin; Fânețe
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de ziduri ("Podarcis muralis"), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), gândacul de apă ("Rhysodes sulcatus"), apolonul negru (un fluture din specia "Parnassius mnemosyne"), precum și un ortopter endemic pentru această zonă, cunoscut sub denumirea de cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
cu capac │ 4 1.4.17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă
ORDIN nr. M.57 din 22 aprilie 2016 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.87/2009 pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271494_a_272823]
-
cu capac │ 4 1.4.17.│Bidoane din aluminiu cu cană │ 4 1.4.22.│Bunuri materiale specifice hrănirii, din categoria obiectelor de inventar și a │ 10 │ │ │materialelor, aflate asupra structurilor militare, în depozitare 1.4.23.│Butoaie din stejar, fag sau material plastic pentru borș │ 2 1.4.24.│Butoaie din tablă zincată a 200 litri pentru ulei │ 5 1.4.25.│Butuci din lemn pentru tăiat carne │ 2 1.4.26.│Butuci pentru tranșat carne, cu blat din polietilenă
ORDIN nr. M.87 din 14 august 2009 (*actualizat*) pentru stabilirea duratelor de folosinţă a materialelor de natura obiectelor de inventar şi a altor materiale din dotarea Ministerului Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271525_a_272854]
-
clasa 4 (impermeabil). │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabelul 3.8.2 - Clase de impregnabilitate a principalelor esențe de importanță tehnică în România D Paltin - Acer pseudoplatanus L. Castan - Castanea sativa Mill. Anin negru - Alnus glutinosa L. O Mesteacăn - Betula pubescens Carpen - Carpinus betulus L. Fag - Fagus sylvatica L. Nuc - Juglans refia L. O Cer - Quercus cerris L. Stejar - Quercus robur L., Salcâm - Robinia pseudoacacia L. D - duramen ■ - nivel de impregnabilitate V - această specie prezintă un nivel excepțional de ridicat de variație a impregnabilității O - nici un
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de risc 2. ... 4.3.6. Pentru clasa de utilizare 4, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete, inclusiv Coriolus versicolor pe fag și/sau pin silvestru; ... b) - putregai moale. ... 4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
b) - putregai moale. ... 4.3.7. Pentru clasa de utilizare 5, produsele de protecție a lemnului, care pot fi aplicate numai prin procedee de tratament prin impregnare, trebuie să prezinte eficacitate pentru: a) - ciuperci lignicole bazidiomicete inclusiv Coriolus versicolor pe fag și/sau pin silvestru; ... b) - putregai moale; ... c) - dăunători marini după o perioadă minimă de 5 ani. ... 4.3.8. Criteriile și nivelurile de performanță pentru eficacitatea protecției, în clasa de utilizare, cât și metodele de determinare a performanțelor produselor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
și raportul lungime-secțiune; în cazul speciilor de rășinoase fără alburn, absorbția este de cca. 20% pe secțiunea transversală; în alburn, se realizează o pătrundere de cca. 85% din secțiune. ... b) la foioasele ușor impregnabile, cu vase deschise ca de exemplu, fagul, se poate realiza și o impregnare totală în cazul lungimilor de max. 50 cm. ... c) absorbția medie a substanțelor solubile în apă este de cca. 16 kg/mc, iar a produselor uleioase de cca. 32 kg/mc. ... 6.2.4
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
la sterilizare, în cazul atacurilor incipiente de suprafață, caz în care nu este afectată rezistența lemnului; se poate proceda la sterilizarea lemnului care prezintă mase sporifere sau atac în zona de alburn (sau a lemnului cu vase deschise, de ex. fagul) și prin gazare, în spații închise (în încăperi etanșate), camere de gazare sau în exterior în saci de polietilenă, de către personal autorizat, cu produse introduse pe piață conform legislației în vigoare. d) se dezinfectează zidăria afectată prin curățirea miceliului și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
comun│ obiecte aflate în muzee, biserici. 1.2. Caracteristicile atacului: 1.3. Criterii de depistare a unui atac activ: a) Găuri de zbor cu rumeguș fin și proaspăt în │ │ │ │ jurul lor sau rumeguș căzut sub mobilă; Cu precădere foioase (stejar, fag) însă și │ │ │ De Geer │ rășinoase atacate de ciuperci (molid, brad) - lemn 2.2. Caracteristicile atacului: c) Adulții depun ouă fie în același lemn atacat, │ │ │ │ fie zboară la alt lemn atacat sau neatacat; 2.3. Criterii de depistare a unui atac
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
de casă este principala ciupercă xilofagă care determină mari pagube prin distrugerea caselor din lemn, a obiectivelor din aer liber, precum și a elementelor din lemn din interiorul construcțiilor; atacul se manifestă în special la lemnul de rășinoase (molid, brad), la fag și alte specii de foioase puțin durabile, la nivelul zonelor de alburn a speciilor cu duramen, și într-o măsură mai mică la stejar. Atacul ciupercii se manifestă la nivelul pereților celulari ai lemnului, sub formă de putregai prismatic. Atacul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
calitativă în 4 clase de calitate A, B, C, D (când se cunoaște destinația de utilizare); ● când nu se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D); ● la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
se cunoaște destinația de utilizare trebuie inclusă o listă de caracteristici menționată în standard. e) Lemn rotund - Clasificare calitativă foioase - stejar și fag, în conformitate cu art.4 din SR EN 1316-1: Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1. Stejar și fag. ... ● clase de calitate pentru care nu se cunoaște destinația de utilizare (Q-A, Q-B, Q-C, Q-D, F-A, F-B, F-C, F-D); ● la clasa D, la ambele specii trebuie ca volumul de lemn utilizabil să fie 40%; ● clasificarea se aplică la
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
noduri pe 2 fețe - clasele G2; - noduri pe 2 fețe și 2 canturi- clasele G4. h) Cherestea - Clasificare calitativă, în conformitate cu SR EN 975-1, SR EN 975-1:2009/AC Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 1: Stejar și fag ... ● clasificare după aspectul fețelor și canturilor și a defectelor de debitare; se aplică la bulzi, cherestea tivită și netivită, grinzi ecarisate. i) Cherestea - Clasificare calitativă în conformitate cu SR 975-2: Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de foioase. Partea 2: Plop. ... ● clasificare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]