7,566 matches
-
că s-a născut tare demult, într-o lume plină numai de prinți și prințese. Lumea aceea există și acum dar ochii noștri n-o pot vedea cu ușurință. Fiecare prinț și fiecare prințesă din străvechime își are tărâmul său fantastic, un fel de țară care se întinde pe tot globul. Vă puteți închipui cum arată aceste tărâmuri? Nu sunt locuri obișnuite și nu seamănă unul cu altul, fiecare tărâm arată într-un fel anume, după ceea ce cultivă acolo prințul sau
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
faptul că nu-și amintea defel să fi mers la culcare cu o seară înainte în asemenea circumstanțe fizice. Dar, din moment ce nu se simțea în nici un fel amenințat, faptul că nu-și amintea nu-l deranja. Pentru că - era o paralelă fantastică. "Eu, gândi Gosseyn, mă aflu, de fapt, în beznă. Aproape imediat, a început percepția. Dar nu mi-a dezvăluit nimic care să arate vreo legătură directă cu universul - sau ca realitatea, oricare ar fi ea... Era o conștiință fluctuantă, tipic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
a creierului său): Vocea Patru era cineva în ierarhia care-i crea atâtea probleme. Dar, desigur, cea mai mare revelație i-o dădură cuvintele: "...În numele Divinei Majestăți" ...Acolo, în cele din urmă, se afla autoritatea supremă care comanda această situație fantastică în care se trezise cea de a treia ființă Gilbert Gosseyn. Și, din moment ce toată lumea era atât de precaută, era evident că "Majestatea Sa" opera în zonele de constrângere cu pedepse și reguli autocrate... Șirul gândurilor din mintea lui Gosseyn se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Acolo se opriră. Și stăteau pe gheață, frecându-și mâinile așa cum se procedează de obicei pentru a pune sângele în circulație. Peisajul era mereu la fel de minunat. Din nefericire, faptul că încă mai vedeau zăpadă și gheață în mii de forme fantastice. Încântătoare, atât în față cât și de jur împrejur. Însemna că mai aveau mult de mers. Gosseyn, nefericit, socoti că se aflau încă la patru sute de iarzi deasupra nivelului râului. Stând acolo, neștiind prea bine ce avea să urmeze, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
spuse: - Complexul acela nervos afectat pare să fie doar parțial deconectat și de aceea a primit un sprijin minim, de la sursa de energie de care, se înțelege, trebuia să fie ferm atașat, dar nu era. Rezultatul acestei conexiuni parțiale arată fantastic. - Ce vrei să spui? întrebă nedumerit Eldred Crang. O terminație nervoasă afectată, după cum o văd eu, nu este decât un capăt liber cenușiu, extrem de mic, pe care numai un expert l-ar putea identifica drept anormal; dar cuvântul acesta, "fantastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
fantastic. - Ce vrei să spui? întrebă nedumerit Eldred Crang. O terminație nervoasă afectată, după cum o văd eu, nu este decât un capăt liber cenușiu, extrem de mic, pe care numai un expert l-ar putea identifica drept anormal; dar cuvântul acesta, "fantastic" este prea dramatic. Urmă o tăcere lungă. Bărbatul înalt, într-un halat alb de medic atât de obișnuit în munca de laborator, se ridică în picioare. - Domnilor, spuse el, refuz să-mi cer scuze pentru reacția mea. Am crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
vîslei, îmi puteam simți antebrațul devenind treptat dur și țeapăn. Picioarele și brațele zvîcneau cu ultimele resurse de energie, iar spatele meu părea făcut din elastic întins pînă în punctul de rupere. Dar în vreme ce fiecare dintre noi gemea, împreună eram fantastici. Barca zbura înainte, fiecare vîslă părea trasă de un singur vîslaș posedat. Reușiserăm. N-am fi putut vîsli mai bine împreună. O amintire, mai mult o simțire, m-a străfulgerat și m-a dus înapoi, în acea după-amiază în care
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
dac a fost slavizat, fiind ambele așa de apropiate. Dacă însă aceste patru etimologii pierd la o cercetare mai de aproape orice putere doveditoare pentru slavismul Tracilor, ce să zicem despre o sumă de alte etimologii, care de care mai fantastice ? Astfel sunt, bunăoară: Crovizii popor din Tracia ce nu ar fi decât Croații slavoni; Carpații care ar veni de la crapii, tare; Cotensii trib al Dacilor de la slavicul cît, unghiu; Timeșul de la rădăcina tim, ud; Clepidava de la Clepati, a suna; Oroles
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
este îndestulător pentru a dovedi originea celtică a popoarelor de la Dunăre. Cel mult s-ar putea induce o înrâurire celtică asupra lor. Cât despre apropierile limbistice făcute între limba Românilor și acele celtice, ele sunt dacă se poate încă mai fantastice decât acele ale teoriei slave. Așa se invocă bunăoară următoarele analogii: Deva cu Devonshire din Anglia, Timișul cu Tamisa, Griurgiul cu Gergovia lui Caesar (de bello gallico), Bucecii cu mons Vocetius din Tacitus (Germania), Galații orașul de la Dunăre și poporul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de slăbiciune, un flux vital mai mic. Un talmeș-balmeș de alte gânduri. Nu, nu gânduri. Sentimente. Exprimate de organe, controlate odată de un spirit diferit. Spiritul pirpiriu se retrăgea, dezorientat, și încă o dată, pe un plan nonverbal, apăru această informație fantastică: "Sunt Ashargin." Nu Gosseyn? Mintea i se clătina, fiindcă își amintea că scrisese Discipolul pe hartă. "Sunteți acum... prins în capcana cea mai complexă... imaginată vreodată..." Senzația de dezastru care izbucni nu aducea cu nimic din ceea ce simțise până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
stare să-i controlez. Voi reveni. Începu să se estompeze. Acum nu mai era în acest înfiorător local de ciment în care o femeie și doi bărbați se aflau întemnițați în celule separate una de cealaltă printr-o subțire și fantastică plasă de metal. * Gosseyn-Ashargin constată că intrase într-o sală imensă. La prima vedere, părea plină cu mașini; pentru Ashargin, a cărui educație se oprise la paisprezece ani, nu era decât confuzie. Gosseyn recunoscu mapamonduri mecanice și videoplăci pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
gura aveau ceva familiar; poate că nu era doar o iluzie. Enro cel Roșu, la înfrângerea căruia Gosseyn contribuise, în sistemul solar, cel care pornise cea mai vastă campanie galactică. Neavând prilejul de a-l asasina, ar fi o reușită fantastică să descopere chiar aici, în inima și creierul Celui Mai Mare Imperiu, un mijloc de a-l înfrânge. Enro împinse înapoi scaunul. Era un semnal. Secoh încetă - numaidecât să mănânce, deși mai avea mâncare în farfurie. Gosseyn lăsă cuțitul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
de a se menține necesita toată forța brațelor și degetelor sale. Suprafața de care trebuia să se agațe nu era mai mare de trei centimetri grosime și se îndoia incomod peste el. Dar se prinsese bine sub ghimpi, sub această fantastică încâlceală de ghimpi, și n-avea decât să țină bine. Se ținu bine. Când ajunse în dreptul ferestrei, văzu exteriorul. O curte în prim plan, un grilaj înalt destul de apropiat, făcut din sulițe ascuțite de oțel, și dincolo, pomi. Gosseyn abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
cozii aparatului în zona memorizată lângă grilaj. Urmă un bubuit și solul se cutremură. Urletul metalic al avionului, a cărui viteză nu era schimbată de similarizare, îi zgâria timpanele pe când se năpustea paralel cu grilajul, zgâriindu-l cu un zgomot fantastic. Se împotmoli la o depărtare de două sute de metri, o masă informă. Gosseyn alerga. Ajunse la adăpostul pădurii, dar nu se mai mulțumea cu o simplă evadare. Dacă exista un instrument de agresiune, trebuie să mai fie și altele. Memoriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
vremea lui. Astfel atenția îi fusese distrasă. Realiză subit că sala imensă din spatele lui constituia postul de comandă al unui supercrucișător de război. Ba chiar mai mult, era postul de comandă al unei nave angajate chiar în aceste clipe în fantastica bătălie al celui de al șaselea decant. Acest gând îi aprinse spiritul, exaltându-l. Prezentările încetară la un moment dat, îndemnându-l să se întoarcă pentru a privi, de data asta în cunoștință de cauză. Cupola se înălța la aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
întreagă a Templului era organizată pentru a menține funcționarea organismului. Lumina care-l orbi pe Gosseyn în acea clipă îl răni pentru că în același fel erau îngrijite și corpurile lui succesive. Preț de câteva secunde, ideea i se păru prea fantastică. Un corp al lui Gosseyn, aici, în ceea ce era acum cartierul general al Celui Mai Mare Imperiu. Aici, protejat de toate mijloacele de care dispune o puternică religie păgână. Crang rupse tăcerea. - Ora prânzului, zise. E valabil pentru toți, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
descoperire îl neliniști și, rapid, constată multe alte rupturi. Cum putea un instrument atât de bine construit și protejat să fie stricat, părea greu de înțeles, dar rezultatul final nu era greu de ghicit. Va fi nevoie de o îndemânare fantastică pentru a repara mașina și a-l trezi pe Zeul Adormit. Fără îndoială, treaba aceasta revenea altora. El lucra în prima linie, nu în serviciul tehnic. Era timpul să se întoarcă în nava de luptă. Se similariză și se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
putut. N-am vrut să... — Ia-mi țigări. Lanark privea stînjenit tăblia mesei. Cînd Gay se duse la tejghea, spuse: — Cu ce te ocupi? — Adică? — Ești om de afaceri? Sau artist? — O, nu mă ocup cu nimic, am un talent fantastic pentru așa ceva. Lanark îl privi atent pe Sludden, căutînd o urmă de zîmbet. — Ocupațiile, spuse Sludden, sînt un mod de a te impune în fața altora. Eu mă pot impune fără să fac nimic. Nu mă laud deloc. Din întîmăplare, acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
putut duce? Cu toate acestea, în afară de cinci misiuni periculoase în spatele frontului inamic și în ciuda faptului că am lansat programul Q39, am început să cresc pînă am ajuns la doi metri șaptezeci și fragil ca sticla. Puteam să exercit o presiune fantastică pe verticală, în sus și în jos, dar cea mai mică lovitură în părți m-ar fi crăpat. Știi, în armată crăpăm. Indignarea care-i cuprinsese vocea îl sleise. Se culcă la loc și respiră profund o vreme, apoi buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu un mic surîs grav, ciugulindu-și vîrful unei bucle aurii-argintii. Numai tu m-ai putut ajuta, Lanark? întrebă ea. Nimeni mai deosebit? Nimeni formidabil? — Ai cunoscut mulți bărbați deosebiți? — Nici unul care să nu fie prefăcut. Dar aveam niște visuri fantastice. — Eu nu-mi pot imagina pe nimeni mai deosebit ca tine. — Ai grijă, asta îmi dă puteri mai mari. Poate n-o să găsesc niciodată un bărbat mai bun, dar o să mi-l pot imagina. Dar asta îmi dă mie puteri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un monitor, MacGregor Ross, care copia o pagină de caractere romane. Thaw aduse un dosar dintr-un dulap și întinse desenele unul cîte unul în fața ei. — IIisus certîndu-se cu învățații din templu, zise el. Gura Iadului. Acesta e un peisaj fantastic. Flori nebune. Acestea sînt ilustrațiile pe care le-am făcut pentru conferințele cercului de dezbateri... Ea întîmpină fiecare dintre desene cu mici icnete de admirație și surpriză. îi arătă și Cartea lui Iona, neterminată încă. — E minunat, Duncan, dar de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
parbrizului, iar mașina, cu un gîlgîit de apă, pluti ca un iaht pe un lac circular, înconjurat de dealuri ale căror pante, care urcau de la marginea apei, erau acoperite, de la bază în vîrf, cu un veșmînt țesut din cele mai fantastice flori, printre care nu se zărea aproape nici o frunză, în acest ocean de culori schimbătoare și miros îmbătător. Lacul era atît de adînc și de transparent, că fundul lui, care părea un covor de pietricele mici, rotunde și perlate, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
frustrată din Glasgow. într-un capitol, înainte ca Thaw să înnebunească, participă la o beție și întîlnește un tip în vîrstă care îi seamănă, dar e cu treizeci sau patruzeci de ani mai mare, și care îi spune o poveste fantastică, pe care o gustă ca atare. Doar cînd cititorii ajung la sfîrșitul lui Thaw, își vor da seama că narațiunea interioară era o continuare a ei. Proiectul cărții îmi stătea în cap ca o schelărie construită pentru ridicarea unui castel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
gândirea, oricine ar fi fost el, ar fi dorit ca el să ignore faptul că semi-legendarul Lavoisseur este încă în viață. După încă o clipă de ezitare, reluă discuția de unde rămăsese. ― Ei, și cortexul și talamusul dispun de niște posibilități fantastice. Ambele trebuie antrenate la maximum, dar mai ales, trebuie astfel organizate încât să acționeze în mod coordonat. De fiecare dată când această coordonare, sau "integrare" nu se realizează, avem de-a face cu o personalitate confuză: victimă a hiperemotivității și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
vacarm clocotitor, dar înfundat, de fond. Și, deodată totul deveni interesant. Gosseyn, invadat de o veselie fără margini, se simți mai mult ca oricând liber. Chiar și plecarea fetei dovedea că ea nu reprezenta a doua mișcare din vreun plan fantastic, început prin atacul împotriva memoriei sale. Era ușurat că n-o mai are pe cap. O figură falimentară se detașă dintre chipurile care îi defilau prin față. Teresa Clark, purtând două pungi de hârtie maronie, îl striga. ― Am cumpărat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]