73,127 matches
-
dau titluri pieselor, în calculator le dau nume ciudate, dar apoi, cu băieții (colegii de trupa - n.r.) revizuim titlurile. Piesele noi pe care le cântăm acum în concerte și care vor fi incluse pe noul album sunt „Ploaia care cade”, „Fata care-mi place”, „Cheamă un înger”, „Nu mă pot opri”, „Te voi iubi”, „Străzile pustii”, „În fiecare zi”, „Aproape de nori”. Pe lângă piesele noi, am remasterizat piese lansate în urma cu peste 20 de ani - „Singur în noapte”, „Trenul pierdut”, „Toamnă în
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
zi fără tine”, care este tot o remasterizare a unei piese pe care am lansat-o când eram împreună cu Leo Iorga în Schimbul 3. Pe lângă piesele compuse pentru trupă, am mai compus pentru Dida Drăgan, Magdalena Tara, un grup de patru fete, un girls-band - Hypnotic - și pentru o trupă din Petroșani. Eu am un studio și în Petroșani, sunt artiști care merg acolo, înregistrează, îmi trimit materialul și eu îl masterizez. Una peste alta, 2012 a fost un an bogat, dar m-
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
concentrarea mea va fi tot pentru trupă. Anul acesta este pentru noi un an de încercare, de așezare a gândurilor, de consolidare. Probabil că în 2014 vom ajunge la forma pe care ne-o dorim cu toții. Mai colaborez cu o fată din Anglia, eu îi trimit piesa, ea înregistrează vocea, îmi trimite materialul, eu îl masterizez, trimit înapoi forma finală. Computerul și internetul ajută mult acum. 3. Cum vezi anul 2012 în general din punct de vedere al evoluției genurilor muzicale
Ancheta jurnalistică by Adi Ordean () [Corola-journal/Journalistic/84021_a_85346]
-
fabuloasă, uimind și de această dată prin ținutele vestimentare tinerești, moderne, prin felul cum a dansat, cum a dialogat cu invitații. Și dacă ambele compoziții proprii (“O căsuță la marginea satului”, “Într-un colț de cafenea”), precum și piesa Ilenei Toader “Fată frumoasă” (pe versurile Ioanei Crăciunescu) erau binecunoscute, surpriza uriașă a fost o compoziție proprie în premieră din toate punctele de vedere, o romanță, pe care a interpretat-o alături de un violonist și un pianist, cu fervoare și tulburătoare pasiune. Cum
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
centenialului în underground. La îndemnul primarului și în situații de urgență locuitorii se organizează asemeni unei întregi orchestre de jazz din care nu lipsesc alămurile cele mai fantaste. Jo-Jo, unicul băiat al numeroasei familii a primarului (90 și ceva de fete!), deconspiră o mașinărie complicată ascunsă într-un fel de turn solitar, menită să suplinească o întreagă orchestră. Cumintea populație de Who își revelă brusc potențialul dionisiac. Foarte interesant este și un personaj precum Cangurița care țese întreaga cabală în jurul lui
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
și jumătate, cinci zile pe săptămână, pe vremea când Împăratul Roșu și Sfânta Duminică te întrebau fie despre vărul tău pe nume Newton, din altă, cu totul altă împărăție, fie despre tress-passingul cromozomilor, fără a-ți promite în schimb vreo fată de împărat sau vreun Făt-Frumos... pe vremea aceea s-a înfiripat prima și cea mai îndrăgită poveste din viețile noastre... Personajele distribuite acolo n-aveau nevoie de zestre sau cosițe ca aurul, dacă erau Sânziene, și nici de zmei de
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
vorbeai de rău pe Verdeș-Împărat (oricine-ar fi fost el). Ei bine... și atunci despre ce e vorba?!... A fost odată ca niciodată... ținutul „a-douăsprezecea-E”- ului din Împărăția CNER... Și trăiau acolo într-o armonie (adesea șchioapă și întotdeauna perfectibilă) fete cu cosițe mai lungi ori mai scurte și flăcăi care creșteau sau nu într-un an cât alții în doi... Și povestea lor e că, în fiecare an deveneau tot mai mult și mai vizibil... OAMENI. Aveau pentru trebușoara asta
E by ELENA TELESA () [Corola-journal/Journalistic/84105_a_85430]
-
în picioarele goale sau când au triumfat puștoaice foarte tinere, gen Gigliola Cinquetti sau Mary Hopkin. Acum, dacă nu vii cu niște monștri fioroși (aduceți-vă aminte de rockerii din Finlanda), cel puțin, trebuie să ai o melodie frumoasă, o fată drăguță și o susținere geo-politică, cum a fost cazul, în 2013, cu Emmelie de Forest (Danemarca), pe care am revăzut-o în finalul show- ului. Dar dacă spectacolul ar fi fost transmis doar la radio, mai mult ca sigur ați
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
părul i s-a rărit, așa că tot i se pare că-i vede țeasta printre șuvițe. Aceste mici avansări ale vârstei au efect imperceptibil, încât s-ar putea ca mâine să dispară cu totul și ea să fie din nou fata lui. Încearcă s-o tachineze perfid: - De ce ți-e frică? Da' cine te temeai că o să-ți intre pe ușa aia? Errol Flynn? Nu-i răspunde. El își despăturește cu grijă haina, se duce la debara și ia un umeraș
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
ei sfătuitor și prieten: Ion Luca Caragiale. Suita emoționantă de scrisori de la maestră la elevă (Krimhilda Cristescu) din perioada concursurilor intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
intenaționale (Varșovia - Chopin și București - Enescu), pornește de la un fapt real: „Acum mulți, mulți ani, cineva a scris despre o fată tânără. A povestit c-a îmblânzit un cal năzdrăvan și c-a uimit o lume întreagă. Scriitorul era Caragiale, fata se numea Cella Delavrancea, iar calul năzdrăvan era pianul. Acum e rândul meu să scriu despre o copilă minunată care a îmblânzit un cal năzdrăvan și a parcurs cu el un drum greu, care o va duce la glorie... Muzica
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
românești“, lansat pe canalul YouTube, a înregistrat sute de mii de vizualizări doar în primele zile. Un videoclip cu o idee simplă și un stil neobișnuit pentru showbizul autohton. Protagoniste - timișorencele Marta Cotuna, Ana Huțu și Beck Corlan. Până acum fetele au refuzat ofertele televiziunilor și ale presei scrise. Goana după publicitate, succes și bani nu sunt principiile după care aceste fete își conduc viața. După cum scrie ”Adevărul”, ele frecventează biserica nondenomina- țională evanghelică neoprotestantă „Casa Închinării“ din Timișoara - „Biserica tinerilor
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
simplă și un stil neobișnuit pentru showbizul autohton. Protagoniste - timișorencele Marta Cotuna, Ana Huțu și Beck Corlan. Până acum fetele au refuzat ofertele televiziunilor și ale presei scrise. Goana după publicitate, succes și bani nu sunt principiile după care aceste fete își conduc viața. După cum scrie ”Adevărul”, ele frecventează biserica nondenomina- țională evanghelică neoprotestantă „Casa Închinării“ din Timișoara - „Biserica tinerilor“ sau „Biserica pentru o nouă generație“, apărută în anul 2004. Modul de manifestare a credincioșilor este aparte: tinerii se exprimă prin
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
ai Facultății de Arte sau ai Liceului de Arte. Clipul intitulat puțin cam pretențios „Evoluția muzicii ușoare românești“ anunță lansarea albumului „Jar sub mine“ al Martei Cotuna și este de fapt un potpuriu dens. În nouă minute și 18 secunde, fetele au rezumat 67 de refrene, de la „Zaraza“ lui Cristian Vasile, din 1931, până la „Ecou“, interpretat de Elena și Glance, din 2013. „A fost o ușurare să aleg muzica. Dar e totuși greu să o alegi în România. Nu pot să
Un trio timișorean by Dan Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/84221_a_85546]
-
stau fixată pe spate, legată la picioare în timp de 9 zile. Hrana se mărgineala câteva înghițituri de lapte, apă aproape deloc. În fine, după îngrijirile devotate ale doctorului, mă văd pornită spre covalescență. Slăbisem enorm. Aveam o siluetă de fată de 13 ani! După cinci săptămâni, în timp ce mi s-au trimis adevărate grădini de flori, iată-mă în stare să mă cobor din pat și să încerc după câteva zile o plimbare cu trăsura la aer liber. Bucuria alor mei
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
același entuziasm, fiind primită de publicul numeros din sală. Toți ceilalți elevi absolvenți care se manifestă atunci sunt cu totul puși în umbră de acest mare talent pianistic. Pentru prima oară decern premiul meu în valoare de 10.000 acestei fete tinere. Acest premiu care poartă numele meu l-am constituit din fondul de 350.000 lei creat din diverse concerte date de mine și cu un adaos din partea soțului meu Horia. Despre această miraculoasă fetiță de 16 ani neîmpliniți, voi
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ai mei îți păstraseră calmul. Ca prin minune casa noastră scăpă teafără; la spatele nostru ardea o altă casă mare, iar pe aceeași stradă se aprinsese alta. După 2-3 ceasuri, bombardamentul încetează, dar ce dezastru peste tot! Sora mea cu fetele era din fericire la Predeal, plecând în ziua de 1 aprilie, rămânând soțul ei care sosi la noi cu vestea că și casa lor a fost grav avariată, iar cele din jur nimicite și câteva persoane ucise. Spre seară mai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
în pas de defilare prin fața celor trei personaje, ofițeri superiori și sergent. Iar noi femeile, ascunse pe după perdele, urmăream această comedie de operetă abia stăpânindu-ne râsul. Nu trecuse nici o jumătate de ceas și năvăliră la noi prin spatele curții fetele satului care fugeau prin grădini, ca să nu dea cu ochii de cazaci. Veniră sărmanele la noi cu legături de haine, tot ce era mai bun și putură să strângă la repezeală. Le-am primit să se adăpostească la noi în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Rock în Satu Mare, iar revoluția a prins-o cântând cu mai cunoscuții Kappa din Cluj. Însă celebritatea i-a adus-o grupul rock feminin Secret, cu care a scos două discuri, între care unul aici și unul în Italia, unde fetele au cântat ani de zile mai mult decât în România. La dizolvarea trupei din 1999, după un scurt popas la AB4, a continuat cariera în peninsulă, cu rezultate peste acelea din România. A înființat grupul propriu Stasi, a organizat concerte
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
Constantin Țoiu Un Înalt funcționar (întâmplarea are loc în anii șaptezeci) este divorțat și are o fată de 18 ani care toată ziua stă în pat, sub plapomă, cu ochii în tavan. (Asta povestește frau Sorge, guvernanta casei). Soția acestui înalt slujbaș era foarte gospodină și în blocul vechi în care locuiau, totdeauna era văzută cum cobora
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
înaltul funcționar dă divorț. Atât. El nu o ia la bătaie, cum se întâmplă la mahala, - văzuse atâtea cazuri... Oamenii se mai împacă... nu însă în clase de sus - zicea ofițerul. Aici se umblă totuși cu un fel de delicatețe... Fata, de 18 ani, a crescut mare între timp. Dar frau Sorge, angajată după aceea, a aflat de prin vecini întâmplarea. Ea este o femeie severă, care a fost luată în tinerețe de ruși să muncească la minele din Orientul siberian
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
la minele din Orientul siberian... Susține că rușii din popor sunt oameni de treabă și că iubitul ei, pe acea vreme, era un rus alb... Purtarea soției trădătoare, - care avea de toate -, o condamnase cu asprime. O condamna și în fața fetei... Care părea indiferentă. - Știți din ce cauză a pierdut comunismul? mă întrebase ea o dată. - Din care? am făcut curios. - Din cauză că te sileau rău de tot să muncești. - Eiii, am făcut, d-aia?... - Dacă muncești cum am muncit eu este cu
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
Cert e că au urmat faptele... Povestește nemțoaica. într-o zi, tatăl fiind plecat în străinătate, a văzut venind la ea un bărbat bine, cam în vârstă. Ea îl recomandase... campion de scrimă. Se cunoscuseră la clubul, cică, unde și fata luase câteva lecții. Având cheile casei, într-o dimineață, intrase pe neprevăzute, și îi surprinsese tăvălin-du-se în pat, goi, patul în care ea dormea înainte cu capul vârtât sub plapumă. După, îi spusese fetii, să-i spună tatălui ei plecat
Frau Sorge by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8425_a_9750]
-
Pavel - Culegătorii de stele de F. Comișel, Badea Cângu - Plutașul de pe Bistrița, Ana Lugojana, de F. Barbu, Lichtenberg - Lăsați-mă să cânt de G. Dendrino Colomba, de Elly Roman, Liliacul de Strauss, Vânt de libertate de Dunaevski, Agafon - Zarvă între fete de Miliutin, Căsătoria secretă de Cimarosa, Elixirul dragostei de Donizetti, Oklahoma de Rodgers, My Fair Lady de Loewe, Kubilai Han - Secretul lui Marco Polo, o creație unică și de neuitat. După ce părăsește scena operetei, un timp a fost profesor la
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
Muzică Religioasă din București (1931), iar mama - profesoară de activități practice. Viitorul etnomuzicolog a început studiile muzicale la vârsta de 7 ani (vioară), împreună cu tatăl său. După absolvirea școlii primare și a celei secundare din orașul natal (Liceul de fete ,,Despina Doamna”), între anii 1933-1937, Emilia Comișel își continuă pregătirea de specialitate la Academia Regală de Muzică și Artă dramatică din București, beneficiind de îndrumarea marilor maeștri ai muzicii românești din acea vreme: Ioan D. Chirescu (teorie, solfegiu); Alfonso Castaldi
CENTENAR EMILIA COMI?EL (n. 28 februarie 1913, Ploie?ti ? m. 18 aprilie 2010, Bucure?ti by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84262_a_85587]