63,117 matches
-
aceștia la rândul lor aduc alŃi trei și așa mai departe. Metodă se aseamănă cu cea a schemelor piramidale de câștig prin care participanŃii sunt 78 supuși la intrare unei taxe pe care o recuperează de la următorii atrași în circuit. Fenomenul Caritas este destul de cunoscut în România iar el exemplifică cel mai bine astfel de vânzări piramidale. Prin fenomenul cunoscut sub numele de ”bulgare de zăpadă” se înŃelege o practică comercială care presupune oferirea consumatorului a unui preŃ inferior celui practicat
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
piramidale de câștig prin care participanŃii sunt 78 supuși la intrare unei taxe pe care o recuperează de la următorii atrași în circuit. Fenomenul Caritas este destul de cunoscut în România iar el exemplifică cel mai bine astfel de vânzări piramidale. Prin fenomenul cunoscut sub numele de ”bulgare de zăpadă” se înŃelege o practică comercială care presupune oferirea consumatorului a unui preŃ inferior celui practicat în mod curent în schimbul obligaŃiei de a aduce comerciantului alŃi clienŃi. Vânzarea condiŃionată este acea vânzare prin care
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
Avito, își propune să fie masculul dominator care împlinește știința și pune materia la punct. Îmi faceți mare onoare, don Avito... Dumneavoastră? Don? Vorbește-mi cu tu, Marina! Cum nu am obiceiul.... Obiceiurile se formează; obișnuința începe prin adaptare; un fenomen repetitiv.... Vai, pentru Dumnezeu! Ce se întâmplă? Despre fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
știința și pune materia la punct. Îmi faceți mare onoare, don Avito... Dumneavoastră? Don? Vorbește-mi cu tu, Marina! Cum nu am obiceiul.... Obiceiurile se formează; obișnuința începe prin adaptare; un fenomen repetitiv.... Vai, pentru Dumnezeu! Ce se întâmplă? Despre fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Îmi faceți mare onoare, don Avito... Dumneavoastră? Don? Vorbește-mi cu tu, Marina! Cum nu am obiceiul.... Obiceiurile se formează; obișnuința începe prin adaptare; un fenomen repetitiv.... Vai, pentru Dumnezeu! Ce se întâmplă? Despre fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Dumneavoastră? Don? Vorbește-mi cu tu, Marina! Cum nu am obiceiul.... Obiceiurile se formează; obișnuința începe prin adaptare; un fenomen repetitiv.... Vai, pentru Dumnezeu! Ce se întâmplă? Despre fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Dumnezeu! Ce se întâmplă? Despre fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce ochi, Marina, ce ochi! și în sinea sa adaugă: "Taci!" vocii care îi spune: "Ce stai Avito?... Ce stai?... îți moare știința..." Dar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fenomen! Dar ce? Nu vorbiți de fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce ochi, Marina, ce ochi! și în sinea sa adaugă: "Taci!" vocii care îi spune: "Ce stai Avito?... Ce stai?... îți moare știința..." Dar nu râdeți dacă zic ceva
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fenomene, pentru că am avut un frățior fenomen și parcă îi văd venind, acei ochi care doreau să iasă din orbite, și acel cap, ce cap! Doamne! Nu vorbiți de fenomene... O, ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce ochi, Marina, ce ochi! și în sinea sa adaugă: "Taci!" vocii care îi spune: "Ce stai Avito?... Ce stai?... îți moare știința..." Dar nu râdeți dacă zic ceva... Eu nu râd când e vorba
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
maestre și te impregnezi cu ele; acolo îți voi explica rolul social, spun sociologic al artei. Dar dacă... Ce nu înțelegi? N-are importanță. N-are importanță nimic... nu intenționez să te instruiesc, ci să-ți sugerez... Sugestia este un fenomen... Pentru Dumnezeu, Avito! Pentru Dumnezeu! Fenomen, nu..., nu..., nu... Ai dreptate, să-mi fie rușine, ai dreptate... această ignoranță.... La noapte mergem la Operă, să te armonizezi... Dar dacă se termină târziu... și nu am chef.... Trebuie să ai. Vezi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
acolo îți voi explica rolul social, spun sociologic al artei. Dar dacă... Ce nu înțelegi? N-are importanță. N-are importanță nimic... nu intenționez să te instruiesc, ci să-ți sugerez... Sugestia este un fenomen... Pentru Dumnezeu, Avito! Pentru Dumnezeu! Fenomen, nu..., nu..., nu... Ai dreptate, să-mi fie rușine, ai dreptate... această ignoranță.... La noapte mergem la Operă, să te armonizezi... Dar dacă se termină târziu... și nu am chef.... Trebuie să ai. Vezi că deja nu îți mai aparții
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fi această moarte, până când tatăl său îl asigură că nu e nici mai mult, nici mai puțin, decât încetarea vieții, lucrul cel mai liniștit care este. Dar don Avito nu are problema morții. Aceasta este un contrasimț; moartea este un fenomen vital. Această puzderie de idei, ideotas, ideitas, idezuelas, pseudo-idei și ideotes cu care tatăl său îl țintește, vin să-i trezească vise fără formă și nici culoare, dorinți fierbinți ce se pierd, neliniști avortate. Ce caleidoscop este lumea! Dar un
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
calm și liniștit, recuperând vechea sa fermitate, ajutat de don Antonio în munca sa, până într-o zi, convins fiind deja de neputința științei în acest caz, vede că Moartea se apropie de patul tinerei. Moartea? Ce e moartea? Un fenomen fiziologic, încetarea vieții. Și ce e viața? Complexul de funcții care rezistă morții; un schimb între substanțele albumine organice și exterior, dezoxidarea organismului. În fața muribundei, împărtășită deja, se află mama sa, don Avito și Apolodoro. Marina se roagă și plânge
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care în anul 333 î.Ch., intrând triumfător în cetatea Efesului, a restaurat templul zeiței. 21 August Weismann (1834-19149), biolog german, a dezvoltat concepția potrivit căreia moștenirea se bazează pe nemurirea plasmei germinative și pe ideea că evoluția este un fenomen dependent de diferite achiziții de-a lungul a numeroase generații. 22 Fraților, într-o vreme lui Amor și Moartea/i-a asediat soarta. Leopardi, Amor y Muerte, Cântul XXVII, primele două versuri. 23 Malagueña este un cântec popular din provincia
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
că „mitologia cu virtuți tragice, de tipul celei care a făcut posibilă tragedia greacă, este singura formă atestată istoric de organizare a opiniei despre tragic, iar tragedia nu a reprezentat decât prilejul artistic al acestei organizări”1. Tragicul este un fenomen tulburător, ce scapă definiției: arată măreția omului, dar și mizeria lui; face din erou un vinovat și un inocent; mâhnește și atrage în același timp - de aceea abordarea sa este atât de dificilă. Dacă vechii greci au inventat tragedia și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sprijini numai pe resemnarea dezolată a eroului în fața destinului; acestuia chiar i se cere să fie un erou, adică să-și manifeste în același timp măreția și voința. În acest punct al discuțiilor, un alt concept se impune pentru înțelegerea fenomenului tragic: acela de sublim. I se datorează lui Schiller faptul că, în studiul Despre cauza plăcerii pe care o resimțim în fața obiectelor tragice (1792Ă1, va antrena în interpretarea fenomenului categoria de sublim, integrată sferei esteticului; scriitorul face pasul decisive și
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
acest punct al discuțiilor, un alt concept se impune pentru înțelegerea fenomenului tragic: acela de sublim. I se datorează lui Schiller faptul că, în studiul Despre cauza plăcerii pe care o resimțim în fața obiectelor tragice (1792Ă1, va antrena în interpretarea fenomenului categoria de sublim, integrată sferei esteticului; scriitorul face pasul decisive și pune capăt disjuncției existente până atunci între teoria sublimului și cea a tragicului, făcând din lumea omului zona privilegiată de aplicare a sublimului. În opera citată, Gabriel Liiceanu afirma
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
serviciului promovat. Dezavantajele utilizării publicității prin intermediul televiziunii: * costul deosebit de ridicat al acestui tip de publicitate; * costurile înregistrează o tendință crescătoare, în condițiile în care audiența la momentul difuzării materialelor publicitare este în scădere; * o dată cu inventarea telecomenzii și-a făcut apariția fenomenul de zapping (navigare), fenomen ce constă în schimbarea postului pe perioada difuzării materialului publicitar; * difuzarea unui număr mare de materiale publicitare determină reducerea eficacității acestora. Consumatorul este bombardat cu un număr mare de reclame, ceea ce îl determină să nu mai
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
publicității prin intermediul televiziunii: * costul deosebit de ridicat al acestui tip de publicitate; * costurile înregistrează o tendință crescătoare, în condițiile în care audiența la momentul difuzării materialelor publicitare este în scădere; * o dată cu inventarea telecomenzii și-a făcut apariția fenomenul de zapping (navigare), fenomen ce constă în schimbarea postului pe perioada difuzării materialului publicitar; * difuzarea unui număr mare de materiale publicitare determină reducerea eficacității acestora. Consumatorul este bombardat cu un număr mare de reclame, ceea ce îl determină să nu mai acorde o atenție ridicată
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
se dezvăluie, treptat, În această perioadă de trecere de la o eră la alta, ar putea să ne coste dispariția ca civilizație, așa cum s-a mai Întâmplat de-a lungul istoriei. Salvarea noastră și a Terrei nu se află În negarea fenomenelor care au loc sub ochii noștri, ci, conștientizându-le, să devenim mai puternici. Aplicând legile universale care ne guvernează, vom Înțelege rostul nostru și evoluția vieții pe Pământ și vom continua să evoluăm În plan spiritual. Nu mai avem dreptul
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
de la Matrice devine Matricea În sine. Peștele sau orice alt aliment natural (legume, fructeă, fiind contaminat În plan fizic, real, nu poate fi curățat de trupul vostru, care și el este contaminat. Prin urmare, trebuie să Învățați să folosiți un fenomen care se aplică la dimensiunea a șaptea și a opta. Chemați Matricea În voi și Matricea va purifica totul, pentru că ea absoarbe metalele nocive, transformându-le În energie benefică. Nu va fi ușor, nu vă putem promite că voi, ca
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
vă bate mai repede sau sunteți transpirați sau tremurați. Asta se Întâmplă pentru că sufletul a forțat intrarea ca să vă dea șansa de a trăi. Sunt unele suflete care refuză să mai intre În astfel de trupuri, și atunci poate exista fenomenul de posedare, când sufletul pur, Încărcat cu lumina Matricei, este Înlocuit cu Întuneric. Dar asta se Întâmplă numai În cazul trupurilor care au o conștiință, un mental dezechilibrat. Mentalul, conștiința, poate fi tradus ca spiritul pe plan fizic, care are
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
simboluri ale „materiei În ve?nic? alc?tuire", ale unei „entit??i metafizice" pentru care timpul este infinit: „Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve? nica alc?tuire, codrul, marea râul, luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota? ia" . (G. C?linescu) Acesta este motivul pentru care acela?i element de speisaj poate comunica semnifică?îi diferite, În func?ie de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o natur? mai degrab? s?rac? " . (G. C?linescu) Astfel c? natură, privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal?, devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire", iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rac? " . (G. C?linescu) Astfel c? natură, privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal?, devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire", iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului). Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului (subiectivitatea interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]