9,442 matches
-
în continuare actual: "Pour vivre, îl faut que l'homme à la mode marche, marche sans cesse: s'arrêter, pour lui, serait périr; c'est le Juif errant de la frivolité" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. Pariziana face parte din ficțiunile care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viața poeziei viselor și speranțelor. În cazul Parizienei devine evidență teza conform căreia modă este o creație poetica a creatorului, dar și o poiețica a persoanei care o poartă, ambii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et vie intérieure, Flammarion, Paris, 1952 JAUSS, H. R., Pour une esthétique de la réception, Gallimard, Paris, 1978 JEAN, Georges, Le român, Seuil, Paris, 1971 JOUVE, Vincent, L'effet personnage dans le român, P.U.F., Paris, 1992 JUCAN, Marius, Fascinația ficțiunii sau despre retorica elipsei, Dacia, Cluj-Napoca, 1998 KERNBACH, Victor, Mit. Mitogeneză. Mitosferă, Casa Școalelor, București, 1995 KEYSERLING, Hermann, Franța, în KEYSERLING, Hermann, Analiza spectrala a Europei, Institutul European, Iași, 1993, p.43-69 KLEIMAN, Rita Ia., Dostoievskii: konstantâ poatiki, AȘ a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
PANEA, Nicolae, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, Cartea Românească, București, 2001 PAPAHAGI, Marian, Eros și utopie, Dacia, Cluj-Napoca, 1999 PARK, Robert Erza, Race and Culture, The Free Press, Glecoe, 1950 PATAPIEVIVI, Horia-Roman, Omul recent, Humanitas, București, 2004 PAVEL Lăură, Ficțiune și teatralitate, Limes, Cluj-Napoca, 2003 PAVIS, Patrice, Dictionnaire du théâtre, Messidor, Editions sociales, Paris, 1987 PAVIS, Patrice, Slovar' teatra, Progress, Moscova, 1991 PAVLICENCU, Sergiu, Receptare și confluenta. Studii de literatură universală și comparată, USM, Chișinău, 1989 PAVLICENCU, Sergiu, Tranziția în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mitul (împreună cu viziunile religioase, concepțiile metafizice teoriile științifice, întruchipările în arta) printre "plăsmuirile spirituale prin care ființă umană încearcă să-și reveleze sieși misterul existenței" [Ființă istorică, p.243]. Mitul eroului împrumuta întotdeauna aceeași structură, fie că e vorba de ficțiune mitologica, de povestiri biblice, de românul propriu-zis, de românul polițist sau de propagandă politică. Mitul se prezintă că "un exemplu logic de acțiune, de pasiune sau de spiritualitate, scopurile urmărite de el permițând distingerea celor trei căi de realizare metafizica
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dintre noi. Asta înseamnă și cel mai inteligent”, „Ararat”, 1997, 8; Barbu Brezianu, Arșavir în amintiri, LCF, 1997, 33; Eugenia Vodă, Misterul Arșavir, RL, 1997, 39; George, Reveniri, 216-220; Ornea, Portrete, 281-286; Arșavir Acterian, DCS, 138; Faifer, Faldurile, 48-57; Simion, Ficțiunea, III, 287-292. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285158_a_286487]
-
concepția delirantă, sub forma ideilor de persecuție, de gelozie, mania grandorii, ideile mistice sau erotice, fie izolate, fie combinate sau succesive. Le apropie pe toate faptul că se mențin în domeniul posibilului și verosimilului, pacienții știu întotdeauna să-și apere ficțiunile cu argumente luate din realitate. Semnele bolii rămân multă vreme ascunse, pentru că pacienții disimulează - faptul este atât de frecvent, încât cei doi autori cred că "poza" aceasta ar putea fi considerată drept un simptom caracteristic maladiei. Interpretările delirante au la
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
posibilitate, în momentul de față, este să faceți o declarație publică, la nivel mondial, prin care să arătați că, fiind de bună credință inițial, ați încercat în viața neamului nostru formula materialistă. Dar, după experiența făcută până acum, ați constatat ficțiunea ei și, declarându-vă incompetența, lăsați altora realizarea fericirii poporului și cereți iertare pentru înșelăciunea în care ați căzut și nenorocirile pe care le-ați provocat. Ați fi în felul acesta cel mai mare și cel mai sincer partid. Dumneata
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
convențiile generice într-un continuum discursiv, în care se amestecă deopotrivă fragmente dramatizate, secvențe lirice și, mai ales, numeroase reflecții aforistice. De altfel, ultimele trimit deja spre cealaltă formă de transgresiune: oricare ar fi destinația imaginară spre care se îndreaptă ficțiunea, cert este că realul apare aici doar în postura de pistă de decolare a ideii. E drept, asta nu înseamnă că volumele lui U. ar fi teziste sau găunos-filosofarde, doar că uneori efectul de real e spulberat înainte de a lăsa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
care se pare că de ceva timp, pe baza actualizării noilor informații a început să elimine realul și să-l reproducă după propria-i imagine. Georges Fillioud (jurnalist și om politic francez) susține că televiziunea nu este nevoită să creeze ficțiuni, pentru că este în stare să aibă influență asupra realității, astfel bariera care separă realul de fantastic nu mai este atăt de vizibilă. Și se pare că așa este. Astăzi, televiziunea influențează atăt de mult viața noastră, devenind o parte din
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]
-
s-a remarcat prin încercările raționaliste de a pune bazele statului bunăstării individualiste, principala lui slăbiciune fiind determinarea anistorică a individului. Acesta este luat în considerare în general, numai din punct de vedere al condiției sale de a fi om. Ficțiunile imaginate ale stării naturale și ale teoriei contractului, de care s-au servit iluminiștii, nu pot să escamoteze că în acest fel raportul cetățeanului cu statul este înțeles numai în aspectul lui exterior, fără a se vedea adâncimea legăturii lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
obiecte. VII. PRIMA ANTICĂLĂTORIE Iași Bacău București Nord București Basarab Roșiori Joi, 4 septembrie 2003, ora 20,40, în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași: luna e rece în el și pe cer, mă mir de mine, mă mir!... ficțiune mai mare decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat pe calea de rulare, anticipat drum prin epos, semnele, reperele, arca lui Noe vremelnică, orbenia goală a trenului în marș, eram fără nimeni! segmentul de vierme fero-falic multiplicate ipostaze aruncînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jucăria, acum s-o demontezi, îl pun mîine pe el, la următoarea convorbire! sprîncenele de blond-roșcovan ies în lumea cu necazuri, Hălăucești de la un voinic, intră și răspunde doamnei în locul meu, spuza de lumini urbane încă vizibilă, cu tot eșecul ficțiunii, literară și metaliterară deodată, călătoria se ține! aspectul ei de ieșire din iluzie, Mircești scenografie pe seama gării, mai ceva la slujbașul cu poalele uniformei strîmbe, dar datoria mîinilor uitate pe lîngă corp, ieșind trenul din stație te vezi în urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lămpi de tipurile cunoscute, feroviar, natural, narativ, lucrativ, departe de ochi vederile orbilor, adînci pentru lume, orice retorică este confortul care o face, cît pune el pe trupul fără urmă de grăsime al narației? ușor ca un prozator iertat de ficțiune irumpe în capitolul Mărășești. Ora 5,20, în personalul Mărășești Tecuci Iași, singur în compartiment, după căutări amănunțite prin trenul aproape gol, încăperea cea mai călduroasă, capitolul Mărășești lipsă, în sala de așteptare nu-ți venea să scoți din buzunar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Siret, Hălăucești gara în alb, cubismul răspunde în specificul local, acoperișul nu îi este inerent, la Mircești fără călători, anularea destinației, spațiu fictiv în ficțional, castanii desfrunziți frază de control: vremurile prezente sînt demult apuse, Săbăoani linia șoselei, încă o ficțiune marfa în valoarea de circulație volum auto, Roman metalurgie, potopul rezidențial, înclinată la drum floarea soarelui "Rompetrol", roșie, capul în voal de var al Violetei Agarici 1886-1979, bust în nișă, ieșire pe la "Grădina lui Ion", căpușa gării, suprapersonajele drame la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de artă cuburile fragmentare din construcție și, postum, din analiză, podeț, boltă, unghi, panta descendentă a serpentinei, un maximum pe prospectul turistic-feroviar "Iubirea", să potrivești lucrul Tău de Dumnezeu pe voințele deșarte de oameni! liric, sălbatic și traseu epitetul continuu, ficțiunea în revenire dreaptă la natură, e să ne înecăm în Mureșul aplecat pe geam, de-a valma calculul matematic, ce lume cu el! parapetul șoselei din undele celuilalt mal, rațe cufundate între culori, cea roșie la cap roșul literaturii, Capul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bibliotecă! mărfarul, nu mai este ăla direct, tati, pregătește-te, da? că acuș-acuș ajungem, pînă vii tu cu mașina ajungem și noi! el credea că ajungem la 11! linia satelor peste Siret, bălaie la păr, adevărat spic de grîu, în ficțiune și alte arte femeia totdeauna mai puțin femeie decît bărbatul, animus-anima concept psihoestetic, linia spre Iași în lumini, cum la patru ani? de-abia o deschis copilu' ochii! Muncel, aici stau preoții? mănăstirea Cozia și picturile, aița unde 'lam? aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
apei stînca lui submersă? Halta Rușii Munți semnele odată cu facerea lor, chiar și bisericile, situația standard, strălucesc de la una la alta, cea dinainte de Deda cea din Deda, încetinește pentru stație, înainte vreme obligația preliminară înainte vreme, cerea clipă de clipă, ficțiunea din timpul prezent tîrziu, peștele cel mare îl înghite pe cel mic, cu facerea lor semnele au trecut de preliminare, cea mai mare liniște a noastră nu ne aparține, regim vegetal, tăcerea continuă reinventare, peste animale omul mai abstract, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai nimerești aterizînd în fapta ce ți se cuvine, stația Siculeni din satul Ciceu, tricolorul bisericuței ortodoxe tot coloritul ficțiunii, metodele constitutive Miercurea Ciuc, prea sigur limbajul primitivității, dezleagă convenții delimitările în spațiu, geamul pe primul peron efect de gară în timpul provincia, desface ritmul călătorul, cîte stații sînt pînă la Timișoara! te-a rugat să mi le scrii pe toate! din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de circuit. Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și voiai să mă ferești și dacă nu o voi împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Muzeu al iluziei de timp, reper pentru vii, strigăt pentru morți. Revăzut, ritualic. Miercuri, 27 decembrie 2006, de Sfîntul Ștefan." Ora 11,49, la macaz, cu frunze de stejar pe jos, macazul îl schimb pe șinele celelalte anticipativ, ficțiune aderentă ficțiunii, lucrarea cea bună din facere de lucrări, erai la capătul vieții și voiai să mă ferești și dacă nu o voi împlini, prindeai ce era în cît era și te-am găsit pe tine în fapt, lume lăsată provizoriu pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
no, las' că fac, pînă diseară! niște vorbe în sine foarte indiferente, primul munte de ceață tărcătura de cîine ciobănesc, turma în 300 m cu stăpînul înfipt în ea, Deleni 4 km pace pe răgazul mișcării, leapădă la nesfîrșit subiectele ficțiunii, șoim venind din stîlp, continuarea în peisaj, coerența în anotimp, o cătat calu' pîn tot tîrnațu', nu l-o găsît nicărí! otavă, mi-o stricat pe-acolo, nici una nici două cu furca, să-i deie-n cap! amu-s în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cazul mediu limbaj ca să obții limbaj, în conifere ține prăpastia fire de mesteceni, Lunca Bradului segment la numele pădurea, nanism de molizi stîncă scămoșată, declivitatea mică sedimente pietrificate din ere, Dacie papuc Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prin apelul la documente istorice consultate cu acribie filologică (de care autoarea dă seamă în prefețe) și pentru nonconformista - dar cu atât mai veridica - imagine pe care o oferă despre personalitatea lui Vlad Țepeș. „Toate se leagă în adevăr și ficțiune - scrie Zoe Dumitrescu-Bușulenga - așa încât, de la descripție și portret până la scena de bătălie, toate sunt istoric determinate, dar capătă o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
Danemarca), 1999. Traduceri: Anna și József Méliusz, Nae deșteptul, București, 1961 (în colaborare cu Péter Bokor); Edouard Laboulaye, Basme, București, 1962. Repere bibliografice: Matei Călinescu, Eugen Simion, Probleme ale literaturii pentru cei mici, VR, 1962, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Istorie și ficțiune, RL, 1970, 47; Dan Zamfirescu, „Vlad, fiul Dracului”, CNT, 1971, 6; Camil Baltazar, „Vlad, fiul Dracului”, CL, 1971, 4; Popa, Dicț. lit. (1977), 475; Viniciu Gafița, Bibliografie de literatură română pentru copii, București, 1978, 146; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 286-290; Cosma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
ferm transformarea partidelor comuniste Într-o „casta”, precum Milovan Djilas ori Michael Voslensky În analiza asupra „noii clase” pe care o reprezenta nomenclatura (vezi Michael Voslensky, 1980), contestă semnificația menținerii unei legături simbolice cu „poporul”. Pentru Miklos Haraszti, o asemenea „ficțiune” (a legăturii cu „masele populare”) are mai ales o importanță strategică: # Deși slăbirea mobilității sociale corespunde intereselor corporațiilor de experți, a specialiștilor apăruți de curând, aceștia sunt obligați să-și manifeste atașamentul față de ficțiunea reprezentării populare directe. Privilegiile noastre sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]