9,441 matches
-
întinde, spațiul intermembranar se mărește, cele două membrane se unesc și conduc la permeabilizarea tranzitorie a ambelor membrane (Zamzami N. și Kroemer G., 2001Ă. Tumefierea mitocondriala în această fază este reversibila, considerent pentru care ea este apreciată adesea ca fiind fiziologica (Fig. 1.2.A. Fig. 1.2. Structura electronomicroscopică a mitocondriei Matricea Crista Membrana internă Membrana externă TANATOLOGIA 15 - Fază de decizie se concretizează prin sporirea permeabilizării membranare mitocondriale și intrarea în scenă a unor factori proapoptogeni că: citocromii c
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
prin clivaj internucleozomic - corpi apoptotici. Mici mase de cromatina dispersate în corpul nuclear, pe cale de liza (cromatolizăă și în final carioliza. Reacție locală În general absența, dar uneoriși exacerbata. Reacție inflamatorie mai mult sau mai putin accentuată. Proces biologic Activ fiziologic = moarte celulară programată, dar și de apărare în infecțiile virale. P. pasiv *Compilație după: 1. Martinou J.A. 1995; 2. Alien, Fr. și colab., 1997; 3. Helts S.W. 1998, 4. Dănăilă N. și colab. 1999, 5. Savill J. și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
organele și sistemele organice. Am prezentat câteva aspecte ale morții celulare. Începe prin moartea celulară programată genetic și participă efectiv la sculptarea diferitelor forme de organe, în raport cu specificul funcțional al acestora și specia de animal luată în considerare. Este moartea fiziologica specifică ontogenezei fiecărui organism viu. Pe masura dezvoltării și intrării organismului în contact cu mediul extern, în diferite organe și țesuturi se constată insule pluricelulare de moarte patologica. Dimensiunile lor pot varia de la un bob de mei - necroze miliare - la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
troponină- tropomiozină. Ionii de Ca2+ declanșează activitatea adenozintrifosfatazei care va hidroliza ATP, formând punți de unire fosforice între actină și miozina, urmate de glisarea filamentelor de actină printre cele de miozina, deci scurtarea sarcomerelor și implicit a mușchiului. În contracția fiziologica ATP se reface prin fosforilarea ADP, punțile se desfac și ciclul contractil se reia. În rigiditate, contracția persistă până la scăderea pH prin lactacidemie, când activitatea enzimatica specifică încetează și mușchii se relaxează. În dinamică evoluției rigidității musculare se deosebesc trei
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
diverse tipuri, după unghiul de vedere al specialistului. Împlântarea sau nidarea oului în uterul matern este însoțită de o reacție inflamatorie de intensități variabile care se stinge odată cu acceptarea noului venit, embrionul putând fi considerat o adevarată grefa; este inflamația fiziologica. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 49 Inocularea unui vaccin antrenează o reacție locală sau regională, manifestată prin congestie, edem și acumulări celulare mai mult sau mai putin intense, care dispar în câteva zile - inflamația imunologica sau cu substrat imun. Pătrunderea în organism
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
o reacție locală sau regională, manifestată prin congestie, edem și acumulări celulare mai mult sau mai putin intense, care dispar în câteva zile - inflamația imunologica sau cu substrat imun. Pătrunderea în organism a unui agent patogen care depășește pragul adaptabilității fiziologice locale determina apariția inflamației patologice, obiectul propriu-zis al morfopatologiei. Din punct de vedere etiologic inflamațiile pot fi: septice și aseptice. Inflamațiile septice sunt produse de virusuri, bacterii, miceți, paraziți, ca expresie a unei interrelații dinamice între gazda și agentul biotic
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
factori ai coagulării, componenți ai complementului, anticorpi, interleukine, interferoni, etc. Rezultă tumefacția (edemulă și exsudatul inflamator bogat în fibrina. - Stadiul celular corespunde invaziei în focarul inflamator a diferitelor celule emigrate din microcirculația locală. Se prelungește până la stadiul proceselor de reparație. Fiziologic se produce încetinirea curentului sanguin, creșterea vâscozității sângelui și în cadrul acestuia marginația leucocitelor și diapedeza lor. IOAN PAUL52 - Stadiul de reparație depinde de natură și agresivitatea agentului inflamator și de eficacitatea apărării. Evoluția poate fi favorabilă, exprimată prin rezoluție și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Munger, 2002Ă. Este capabil să inducă apoptoza macrofagelor, timocitelor, sinovialocitelor și a condrocitelor articulare și să perturbe relațiile dintre condrocite și matricea lor extracelulara (Hilliquin P., 1999Ă. IOAN PAUL66 Nu putem omite intervenția NO că agent semnalizator în diverse procese fiziologice. EXSUDATUL ȘI TIPURILE LUI MORFOLOGICE Plasma sanguina migrata din patul vascular în țesuturi, îmbogățita cu moleculele proteice apartenente procesului inflamator și lichidul interstițial local constituie o componentă fundamentală a focarului inflamator, cunoscută sub numele de exsudat. Se deosebește de transsudat
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
deosebită a acestor celule de a se transdiferenția în numeroase tipuri celulare în raport de necesitatea organelor de a-si repara golurile produse de către diverși patogeni. Exemplul ilustrativ ni-l oferă celulele stem hematopoietice care pe langă diferențierea considerată fiziologica în celule sanguine mature, se pot transdiferenția în celule hepatice, intestinale, musculare și nervoase (Bonnet D., 2002; Poulsom și colab., 2002Ă. Este din ce in ce mai frecvent admisă dogmă că o celulă stem embrionara este capabilă să genereze mai
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
simple de tratament cu evitarea intervențiilor laborioase și de durată;terminarea rapidă a intervenției chirurgicale În prezența coagulopatiei, hipotermiei și acidozei;identificarea și tratarea leziunilor asociate; - prevenirea și reducerea sepsisului; monitorizarea meticuloasă postoperatorie cu restabilirea cât mai rapidă a statusului fiziologic. PATOLOGIE BILIARĂ I. ANATOMIE CHIRURGICALĂ CĂILE BILIARE EXTRAHEPATICE Sunt formate din căile biliare principale și căile biliare accesorii (fig.I.1). Căile biliare principale Canalul hepatic comun. În majoritatea cazurilor, canalul hepatic comun este format prin unirea unui singur canal
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
rupt În căile biliare. Tratamentul constă În colecistectomie sau mai rar colecistostomia. S-au descris recent pacienți ce au simptomatologie cronică sau cu simptomatologie episodică de boală litiazică În absența calculilor (s-au propus ca factori etiologici anomaliile anatomice și fiziologice). TRATAMENT Tratament chirurgical A. Momentul operator 1. operația imediată: În toate formele supraacute; indiferent de risc; mortalitate 20 %. 2. operația precoce: În primele 24-72 ore (urgență crescută la diabetici): de elecție În toate formele acute. 3. operația după temporizare - Între
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
deosebit zelosul și experimentatul colonel, medic veterinar Constantin Toma, șeful departamentului de specialitate din fostele trupe de grăniceri, s-au pus bazele creșterii științifice În Centrele de creștere și dresaj; introducerii evidențelor zootehnice și alimentația rațională, În raport de starea fiziologică și categoria de efort la care sunt supuși câinii În cadrul serviciilor, formarea nucleelor de reproducție și al Împerecherilor, după anumite criterii de selecție etc., ceea ce a permis realizarea unui progres genetic important În masa de efective canine existente la noi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
componența aparatului genital al femelei, cu rol În reproducerea ovulelor care, prin fecundare, dau naștere la noi produși, funcționează În mod ciclic, repetându se după 6 luni, când intră din nou În călduri. Particularități și deosebiri, sub aspect anatomic și fiziologic, la câini, priviți În ansamblul speciei canis familiaris, se constată și În legătură cu aparatele care privesc simțurile: olfactiv, auditiv și cel al văzului. Sub aspect olfactiv, câinii sunt neîntrecuți În perceperea mirosului de la distanțe mari, dar cea mai mare acuitate a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fie studiind părinții sau produșii lui pe baza datelor oferite de pedigreu. Fenotipul câinelui este o altă noțiune legată de ereditate. Când vorbim despre aspectul genotipic al câinelui ne referim la Înfățișarea lui exterioară, la toate caracteristicile sale morfologice și fiziologice, ceea ce mai simplu, Înseamnă forma și armonia diferitelor părți exterioare a corpului, calitățile și Însușirile pe care acesta le pune În evidență. Aspectul fenotipic este Într-o continuă schimbare, ca urmare a acțiunii reciproce dintre genotip și mediu. Materialul genetic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acțiunea agresivă și anormală a acestor condiții, se consideră că s-a realizat o adaptare fenotipică, ce presupune modificarea comportamentului alimentar, posibilitățile de termoreglare și de luptă cu mediul etc., modificări ce au la rândul lor alte modificări sub aspect fiziologic sau chiar anatomic. Dacă aceste condiții de mediu se mențin mult timp, apare fără să observăm un alt tip de adaptare, adaptarea genetică a câinelui, ce presupune modificarea structurii genetice a organismului. Așa se explică cum s-a reușit ca
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care Îl ajută la forța de propulsie la atac. Se elimină prin selecție de la reproducție câinii cu o conformație grosolană, cu spinarea deformată, cifoză sau lordoză sau cu picioare scurte, care Înseamnă depășirea gradului de consangvinizare admis, cele În stare fiziologică rea ca urmare a unor boli și a altor defecte 1. Pentru cunoașterea valorii genetice a produșilor se studiază ascendenții acestora, cu câteva generații În urmă, pe baza evidențelor zootehnice și se rețin la reproducție doar aceia ai căror părinți
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
căldurilor următoare. Un ciclu sexual durează aproximativ 6-8 luni, iar după fătare căldurile reapar la 4 luni. La cățea apar mai intens primăvara și toamna și durează 14-20 zile. În stadiul premergător căldurilor (proestruă se produc unele modificări morfologice și fiziologice ca: aportul genital se congestionează (Înroșeșteă și se tumefiază (umflăă mult, din care cauză crește și apetitul alimentar, femela este agitată, urinează des, vaginul Începe să se lărgească, apare o scurgere de lichid albicios care, spre sfârșitul stadiului devine sangvinolent
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
asupra urmașilor; evitarea unor Împerecheri incestuoase (mamă cu fiu, tată cu fiică, frați și surori Între ei), care sunt extrem de periculoase pentru generațiile următoare (dereglarea prolificității prin scăderea numărului de căței fătați, apariția sterilității, a unor anomalii ereditare de natură fiziologică și anatomică determinate de o serie de gene mutante sau aberații cromozomiale etc. Corectarea acestora este posibilă prin alegerea și Împerecherea cu exemplare integre sub aspect anatomofiziologic, Însă numai printr-o repetare a montei la câteva generații; evitarea disteriilor (fătărilor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
loviri, oboseală, de consumul alimentelor alterate și a apei prea reci. Spre sfârșitul gestației va fi ținută În cușcă, care să fie ferită de curenți, să asigure o temperatură constantă În interior și să fie curată. Fătarea este un act fiziologic, care constă În expulzarea cățeilor În mediul exterior, când sunt capabili să se adapteze și să se dezvolte În noile condiții de viață. Apropierea fătării se poate cunoaște după: agitație continuă; nu Își găsește locul; se ridică și se culcă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Aspecte generale și recomandări privind hrănirea Un prim aspect legat de hrana câinelui se referă la faptul că procurarea ei cade În sarcina stăpânului. În al doilea rând, aceasta trebuie să Îndeplinească și să asigure toate principiile nutritive pentru Întreținerea fiziologică a organismului și pentru munca la care este supus. Ea reprezintă o condiție esențială pentru viața câinelui. Fără aportul de hrană adecvat, organismul câinelui nu poate să reziste mai mult de 40 de zile, iar fără apă doar 10 zile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vitamine etc., fie de natură anorganică, cum sunt sărurile minerale și apa. În procesul de hrănire este necesar să se asigure un echilibru permanent Între diferitele componente ale hranei ce se administrează, iar necesitățile calorice variază În raport de starea fiziologică și activitatea pe care o prestează câinele, vârstă, greutate, anotimp etc. Alimentele, după ce sunt ingerate În organism, trec prin mai multe procese caracteristice ca: digestie, absorbție, metabolizare și excreție. Echipamentul enzimatic digestiv, care acționează asupra alimentelor din stomac, se adaptează
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aliment, cu condiția să i se asigure toate categoriile de substanțe nutritive necesare pentru creștere, Întreținere și sănătate. Important este să știm care sunt alimentele care pot asigura substanțele nutritive necesare organismului câinelui În diferite etape de dezvoltare sau stare fiziologică. Din practica hrănirii câinelui-lup se cunoaște că: alimente precum carnea, făina de carne, viscerele și ouăle conțin cele mai multe proteine; untul, carnea grasă și laptele conțin multe grăsimi; cerealele (orzul, porumbulă și legumele conțin hidrocarbonate (zaharuri). Totodată, fasolea, mazărea, ouăle, laptele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
grăsimi; carnea ajunge până la 700 g, grăsimile 50 g și se introduce În rație orez sau fulgi de orez și untură de pește. Hrănirea cățelelor gestante. În mare parte, de calitatea hranei ce se administrează cățelelor aflate În această stare fiziologică depind: numărul cățeilor la fătare, sănătatea acestora cât și sănătatea și capacitatea de reproducere a cățelelor după fătare. Folosirea unor alimente echilibrate În principii nutritivi, În volum mai redus dar bogate În proteine și proaspete, mai ales În ultima parte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
om. Câinele-lup are nevoie de foarte multă mișcare. Plimbarea zilnică și cu regularitate a câinilor este tot atât de benefică pentru funcționarea normală a organismului lor, ca și pentru cel al omului, activitate care Îi destinde și-i relaxează, le stimulează nevoile fiziologice și le pune În circulație sângele, Îi revigorează și-i face mai vivace, Împrospătându-le astfel acuitatea atenției, mirosului, auzului și văzului, menținându-le utilitatea pentru nevoile stăpânului. Câinii, luați În general, indiferent de rasă și grupa În care sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și continuând cu obișnuirea de a lătra și de a alerga, cât și de a se opri la comandă, de a se obișnui cu un anumit 143 regim alimentar după Înțărcare, cât și de a i se forma anumite reflexe fiziologice etc. Toate acestea se realizează treptat, În cadrul unor limite de vârstă. Cu totul altul este factorul-om În cadrul dresajului unde Îndeplinește un rol cu mult mai complex În formarea deprinderilor utile scopului propus. De aceea dresajul se face de către un
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]