5,226 matches
-
SZDSZ, moștenitori ai mișcării drepturilor civile 386. La vîrful diferitelor partide, miza legitimării externe este importantă. Nu este o specificitate maghiară. În țările central și est-europene, este clară folosirea etichetei social-democrate de către partidele de origine comunistă: "label-ul obținut este adesea fluturat ca o torță atunci cînd adversarii le stigmatizează originea comunistă"387. Este foarte probabil ca același scenariu să se producă în Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Bosnia-Herțegovina, Albania și în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Independent de etichetă, IS și PSE pot fi privite și ca instrumente
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
purta un poncho franjurat de la Oscar de la Renta, pantaloni-pană galben-verzui, și îndeajuns de multe bijuterii pentru a goli o mină de diamante. Spunea că s-a îmbrăcat à la Elizabeth Taylor în filmul Fluierarul. Toată lumea din New York imită pe cineva. Fluturându-și teatral ponchoul, ne conduse rapid prin holul impunător către salon. Mai grandios decât palatul Versailles, salonul era plin de imense oglinzi aurite și pânze în ulei ale maeștrilor italieni, și ticsit cu canapele și scaune elegante, de epocă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cealaltă a restaurantului: —Bună, fetelor! V-a fost dor de mine? În timp ce înainta spre noi, făcea cu mâna spre fiecare masă. Julie cunoaște pe toată lumea din New York, dar absolut pe toată lumea. În ziua aceea, Julie aducea cu un seif ambulant. Flutura fără jenă mai multe pungi de cadouri de la Van Cleef & Arpels. Pe degetul arătător purta un inel în formă de trandafir cu montura de granate, avea cercei noi în formă de inel în urechi, iar pe braț, o brățară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
departe de acupuncturistul gemenelor, mă sfătui ea. Dumnezeule, de ce trebuie să fie ele atât de drăguțe? Mi se face pielea de găină când mă gândesc că nici nu te cunosc bine și-ți oferă ace. Și ai văzut cum își flutură pletele? Câtă lipsă de tact. Gemenele veniră și se așezară lângă noi. Julie, toată numai zâmbet, le întrebă ce mai e nou. —Eu îmi deschid un salon de înfrumusețare de două mii șase sute de metri pătrați pe Bowery, spuse Veronica. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
într-o viteză mai acceptabilă. În timp ce treceam pe lângă un lan de grâu împestrițat cu maci roșii, Julie m-a întrebat: —Nu-mi vine să cred că n-am pus problema încă, dar ce zici de inelul meu de logodnă? Îl flutură în lumina soarelui. Piatra era atât de mare încât își putea susține propriul sistem solar. —E formidabil, i-am spus. —Ei, știi cum se spune. Cu cât mai mare-i diamantul, cu atât mai mult ține legătura. Sincer, sunt puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
i-o aprindă. Flacăra pîlpîi pe sub capacul uzat al brichetei de alamă, iar Frank privi o vreme la aburul Încins Înainte să tragă din țigară. În strălucirea fugară, chipul lui părea calm și resemnat. — Frank, uită-te la mine. (Am fluturat din mînă să alung fumul, spectru Învolburat eliberat din plămînii lui.) Vreau să te aud spunînd asta - tu, tu Însuți, ai incendiat cu mîna ta casa Hollinger? Asta am spus. — Folosind o bombă cu eter și benzină? — Da. Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
acoperă pe cineva. Dacă nu aflăm adevărul, sistemul judiciar spaniol va fi responsabil de o tragică eroare. Cabrera mă urmărea cu privirea, așteptînd În tăcere să mi se risipească indignarea morală odată cu fumul care se Înălța din țigara lui. Își flutură mîna, alungînd fumul dintre noi. — Domnule Prentice, judecătorii spanioli, la fel ca și colegii lor englezi, nu sînt preocupați de adevăr - Îl lasă În seama unei instanțe mult mai Înalte. Ei au de cîntărit probabilitățile pe baza dovezilor disponibile. Cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Mă bucur că Frank a fost fericit aici. Estrella de Mar e cel mai drăguț loc pe care l-am Întîlnit de-a lungul coastei. Totuși, aș fi zis că mai degrabă Palm Beach sau Nassau e genul dumitale. Hennessy flutură din mînă În direcția unei femei care făcea plajă pe un șezlong lîngă piscină. — Da, așa-mi spuneau și prietenii de-acasă. Sincer să fiu, la Început, cînd am venit aici, le-am dat dreptate. Dar s-au schimbat lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
-i vreo torera. Într-o seară, la Clubul Nautico, a pescuit un homar viu din bazinul restaurantului și i-a pus să ni-l aducă la masă. — L-a mîncat crud? — Nu. I-a fost milă să-l vadă cum flutura din clești la ea și i-a dat drumul În bazinul de sărituri, plin cu apă sărată. Le-a luat niște zile bune să prindă monstrul. Bobby Crawford Îl hrănea seara. Și pe urmă să moară aici... — Paula, n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
pe un iaht de agrement amarat lîngă Halcyon. Experți În tehnica parîmelor de manevră și În stăpînirea motorului, În scurt timp erau pe picior de plecare, cînd tinerii arabi Începură să strige de pe treptele digului. Își arătară pumnii și-și fluturară beretele În direcția unei șalupe mici cu două motoare care, eliberată din parîme, aluneca silențios pe apa liniștită. De parcă nici nu și-ar fi dat seama că fura o ambarcațiune, hoțul stătea calm În carlingă, sprijinindu-și coapsele de roata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
aliniau perfect. Auzeam În continuare rîsul femeii, așa că am aruncat o privire În spatele scării. La cîțiva metri de mine, Paula Hamilton stătea sprijinită de balustradă, cu fața spre soare. Purta un halat alb medical, dar părul Îi era despletit și flutura În vînt, ca Într-o filmare artistică În ralanti. Bobby Crawford ședea lîngă ea pe un șezlong, Îmbrăcat Într-un halat care-i expunea coapsele spălăcite. Își atingea buzele cu capătul auriu al țigării, fără să tragă din el, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu cămașa fluturîndu-i pe umeri ca o fîșie de velă zdrențuită. Vasul părea neîngrijit, avea carena pătată de ulei, de unde am presupus că Andersson navigase cu el pe traseele petrolierelor dinspre Tangier. Apoi am observat capătul de panglică galbenă ce flutura prins de balustradă la proră, ultimul rest din banda cu care polițiștii Înfășuraseră ambarcațiunea. — E Halcyon. Goeleta lui Frank... ce caută aici? — Așa e, spuse Crawford, ridicîndu-se și făcîndu-i cu mîna lui Andersson, care Îi răspunse scoțîndu-și bereta. Am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
se simțea În largul ei. Îi conduse pe polițiști În biroul lui, unde o sticlă de Fundador și o tavă de tapas erau pregătite să ușureze și să grăbească ancheta. Plecară douăzeci de minute mai tîrziu, Îmbujorați și Încrezători. Hennesy flutură din mînă În urma mașinii, afișînd un zîmbet blînd ca de Moș Crăciun angajat la supermarket. Nu Încăpea Îndoială că Îi liniștise spunîndu-le că se va ocupa personal de securitatea Residenciei Costasol, lăsîndu-le astfel libertatea de a-și continua activitățile specifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Înnegurau ca În visele tulburi. Încetinește puțin... Crawford se aplecă În față, privind atent la un căsoi art deco plasat la o intersecție. Un drum de acces comun ducea la un grup de clădiri rezidențiale cu trei etaje. Deasupra balcoanelor fluturau tendele ca niște aripi priponite care n-aveau să atingă vreodată cerul. — Oprește aici... asta cred că e. — Ce număr? Nu știu de ce, pe-aici oamenii refuză să se lase identificați. Nu mai știu exact. Dar Îmi pare că aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Însă afecțiunea lui pentru locuitori era lipsită de falsitate. Am plecat Împreună de la clubul sportiv, el pe bancheta din spate, iar cînd am trecut cu Citroënul pe lîngă Marina Players, s-a Întins printre scaune și a claxonat. Și-a fluturat șapca de baseball către Lejeune și colegii săi tîmplari de pe acoperiș și-a fluierat la cîrdul de neveste care băteau pînza În cuie. CÎnd Începeți să vindeți bilete? le-a strigat vesel. Hai să facem și-o versiune cu travestiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Mozart se lupta vitejește cu aclamațiile turiștilor care ridicau paharele pe terasele aglomerate ale cafenelelor din mall. Două frumoase membre ale clubului, Încă În pantofii de tenis, ieșiră din biroul meu În balconul de vizavi și, ținîndu-se de balustradă, Își fluturară rachetele către un car alegoric care trecea pe sub noi. — Dumnezeule mare! Aia e Fiona Taylor? — Super-tare - e goală pușcă! Pe platformă, concepută de Clubul de Arte Costasol, era Înfățișat atelierul unui artist. Șase șevalete se Înșirau la un capăt al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
un rus tînăr și frumos, Iuri Mirikov; tocmai Îl recrutase ca antrenor special de „gimnastică aerobică“. Privea În jur ca o cobră cu pielea de mătase, sătulă după ce-a digerat o capră suculentă, și aproape că vedeam cum Îi flutură pe dinaintea ochilor totalul În creștere al banilor care intrau În casă. Residencia Înflorea În toate sensurile, o structură de bani, talent și mîndrie civică În care nu apăruse Încă nici un semn de suprasolicitare. Iahturi și șalupe de mare viteză proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
defecte și-și petrec toată viața căutîndu-le... Le mai făcu o dată cu mîna copiilor care plecau În mașinile părinților lor, apoi se sprijini de platforma din spate, rupînd un pumn de petale din inscripția florală „Sfîrșit“. Se uită la ele cum fluturau În cădere. O dată În viață, Îmi părea obosit, extenuat de responsabilitățile care-l apăsau și amorțit de vastitatea sarcinii ce i se așternea În față, de țărmurile nesfîrșite care așteptau să fie aduse la viață. Apoi se Învioră și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
conturul, și mă înfior până în vârful degetelor. — Hai să intrăm în mare! Te urmez neîncrezătoare și pășesc cu grijă în spatele tău, fără să ating nisipul umed. Intri în mare și te afunzi nepăsător în valuri, cu poalele hainei tale lungi fluturând pe apă. Mă reped după tine, strigând: — Edo, ai grijă! Așteaptă-mă! Tu nu știi să înoți! De-abia după ce mă arunc în apă și încep să înot îmi dau sea ma că am intrat chiar în mare. Uit că
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
au fost observate. Edo se încruntă, îngrijorat, și începu să strige. Zări atunci un cap de fată întorcându-se spre el, cu o privire mirată. — Ești prea departe! îi strigă el. Ești prea departe! Vino înapoi! Dar ea îi zâmbi, fluturând o mână albă, și se avântă mai de parte în larg, înotând din ce în ce mai repede, cu mișcări ample de bras și dispărând la orizont. Marea agitată de brațele ei subțiri și albe își potoli dintr-odată freamătul și Edo căută disperat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
gătit, se co ceau alte vinete, sfârâind nervos, iar fumul dinspre ele o în văluia pe mama vrând parcă să o țină departe de mine, într-o altă lume. — Mama? am rostit eu atunci, întrebătoare, pășind cu tălpile goale și fluturându-mi mâinile ca să alung fumul din bucătăria vrăjmașă. Atunci pe mâinile întinse spre ea am simțit mulți picuri - picuri de lacrimi din ochii mamei. Mama s-a uitat la mine și privirea ei m-a îngrozit atunci, pentru că s-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu furie și se sparge înainte de a ajun ge la picioarele lui betege. Nu, nici marea nu are chef încă de duel. Doar l-a încercat. Se îndepărtează de țărm, uitându-se în treacăt la un copil cu părul negru fluturând în vânt, ghemuit pe plajă. E greu de spus dacă e tot puștiul de mai devreme. Copilul stă cu spatele la mare și desenează ceva în nisip cu un băț de chibrit ars pe jumătate. Ceva semănând cu un chip de fată
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
sunt urmărite. Eduard se încruntă, îngrijorat, și începu să strige. Zări atunci un cap de fată întorcându-se înspre el, cu o privire mirată. — Ești prea departe! îi strigă el. Ești prea departe! Vino înapoi! Dar ea îi zâmbi, liniștitor, fluturând o mână albă, și se avân tă mai departe în larg, înotând din ce în ce mai repede, cu miș cări ample de bras, și dispărând la orizont. Marea agitată de brațele ei subțiri și albe își potoli dintr odată freamătul și Eduard căută
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
răspunse, continuând să tremure de frig, că o cheamă Carla. Eduard îi privi silueta fragilă și își încreți fruntea, preocupat. — De unde știi că sunt începător? o întrebă el cu un glas mirat. Cum ți-ai dat seama? Dar ea își flutură brațul subțire în semn de rămas-bun și se îndepărtă, pășind cu tălpile goale pe nisipul umed - abia atunci zări Eduard tălpile mici și goale ale fetei, nefiresc de albe și de mici, pășind hotărâte pe nisip. Eduard se ridică în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să te cărăbănești naibii, în loc să-mi ții prelegeri? Du-te să faci nani și să visezi îngerași care nu există! Eu am de stat aici pe baricade cu toți musafirii... Măi, măi, ce-o să mai petrec! Hai, caramba! mai adăugă, fluturându-și mâna și întorcându-i spatele. Eduard își luă cârjele și ieși din hotel, pornind spre casă pe jos, prin aerul curat de după ploaie, și merse bocănind cu cârjele în trotuar, cu gândul dus. Cu toate că nu își revenise complet din
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]